7,124 matches
-
1980. întîmplare [happening]. Împreună cu ACTUL sau ACȚIUNEA, unul din cele două feluri de EVENIMENTE narate, o schimbare de stare necauzată de un AGENT și manifestată în discurs printr-o ASERȚIUNE PROCESUALĂ de felul lui a se întîmpla. "A început să plouă" și "Maria a fost lovită de o piatră" reprezintă întîmplări. ¶Chatman 1978. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. întoarcere în trecut [flashback]. O ANALEPSĂ; o RETROSPECȚIE, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. Termenul se folosește adesea în legătură cu narațiunea cinematică (Cetățeanul Kane
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a spune ceva, pentru a executa un act cu ajutorul limbii mai curînd decît de a afirma că e vorba, sau nu e vorba de ceva: "Promit să vin la ora cinci" și "Pun pariu pe un dolar că mîine va ploua" sînt performative și, rostindu-le, vorbitorul face de fapt o promisiune, sau încheie un pariu. Mai exact, ele sînt performative explicite (executînd însuși actul ilocutoriu la care se referă), în opoziție cu performative implicite sau primare ca "Am să fiu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a observației lui Galileo, fizica nu ar fi posibilă. A doua caracteristică surprinzătoare este faptul că regularitatea pe care o discutăm este independentă de atât de multe condiții care ar putea avea un efect asupra ei. Este valabilă indiferent dacă plouă sau nu, dacă experimentul se efectuează într-o cameră sau de pe turnul înclinat, indiferent dacă persoana care lasă pietrele să cadă este bărbat sau femeie. Este valabilă chiar dacă cele două pietre sunt aruncate în același timp și de la aceeași înălțime
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
noua organizare să-mi fi adus vreo înlesnire, sunt din contra silit ca zilnic să scriu, căci amicul meu nu mai lucrează decît exclusiv pentru "Scrînciobul" său încît am destule cuvinte de a mă plînge de el." " ...sunt atît de plouat și de ocupat încît n-am vreme să plec pe vro două zile la Iași, ca-nainte. Am sărit din lac în puț cu schimbarea aceasta. Caragiali nu mai lucrează nimic și abuzează pot zice într-un mod extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit zicînd: Eminescu era un prost." La rîndul său, acesta nutrea ideea că doar o moarte nenorocită a asigurat succesul poeziilor ("lui Eminescu, care a dus o viață de pîrlit, îi plouă onorurile, elogiurile și busturile" Moftul român, 1893) pe care le parodia într-o manieră amintitoare de Rică Venturiano cu care, după cum vom vedea se identifică: "Oriunde-acum sclipești În depărtări albastre. Tu nu ești unde ești, Pierdută printre astre." Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fi de adăugat observația călinesciană conform căreia "corespondența sa este în stil molavo-rostoganesc-miticesc" domeniu din care mă limitez la o singură exemplificare un scurt extras dintr-o scrisoare către rafinatul și mult mai tînărul Zarifopol: "Aici o vreme eminamente scîrnavă: plouă, ninge, ceață, nor; toate excrementele unui firmament disenteriac: Jupiter cacans." Mărturisesc că nu am cunoștință despre o cercetare exhaustivă și nepărtinitoare asupra modelelor cărora e îndatorat Caragiale, asupra trădătoarelor traduceri pe care le-a semnat, asupra copiilor după natură pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
obținut atât de ușor viza de ieșire din țară; în timpul unei conversații despre Uniunea Sovietică a lui Gorbaciov, ea lansează un nume care circulă la București, numele unui comunist care ar fi un reformator de tipul lui Gorbaciov: Ion Iliescu. Plouă la Paris la mijloc de noiembrie. Timpul mohorât și umed transformă Bucureștiul într-un oraș mizerabil. Este încă și mai frig în Moldova, la Iași. Responsabilii cu pregătirea congresului partidului desfășoară o activitate febrilă. Un congres românesc menit să închidă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
va fi reținut. O nouă cură, o nouă viață 26 noiembrie: „De azi începe o cură nouă: hapuri de fier de trei ori pe zi, băi o dată pe săptămână fără pucioasă, primblare două ore pe zi - pe jos când nu plouă. Chiar acum este la plimbare. Mâncare bună, vin vechi o litră; în restul zilei de câte ori poate bea lapte crud.”. Eminescu lua fier încă de prin 1880 și se prea poate ca acesta să fi fost „tratamentul radical” pe care doctorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui să-l apere, mai ales a amiazăzi, când îl frige tare. Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-un ciur apă din mare și toarnă peste dânsul ca să se răcorească, și când dă cu ciurul prin văzduh plouă pe pământ."192 În majoritatea legendelor românești, apa este elementul preexistent, urzind viață din viață proprie: "Mai înainte de a fi fost pământul, era numai apă. Dumnezeu a chemat pe broască și i-a zis să se ducă în fundul apei și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și nopțile, / Ca să crească grânele. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Cum ne curg lacrimile, / Să curgă și ploile, / Zilele și nopțile, / Să umple șanțurile, / Să crească legumele / Și toate ierburile. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Du-te-n cer la Dumnezeu, / Ca să plouă tot mereu, / Zilele și nopțile, / Să dea drumul roadelor, / Roadelor, noroadelor, / Ca să fie îmbelșugată, / Țara toată, lumea toată."386 La trei zile după înmormântarea "păpușii de lut", fetele și femeile îl dezgroapă și îl aruncă pe apă, "ca să turbure norii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păcătos" este dezvoltată în cântecele de înstrăinare în care sunt prezentate durerile războiului. Paralelismul semantic conturează hiperbolic ritualul de trecere, pământul supunându-se blestemului, izbăvind, astfel, sufletele celor petrecuți: " Tu, pământe păcătos, / Tare-ai fost nesățios, / C-atâta cât a plouat, / Și tot nu te-ai săturat, / Ș-amu toată lumea plânge / Că tu te adăpi cu sânge. Adăpa-te-ai, adăpat, / Și tot nu te-ai săturat, / C-o curs sângele șuvoi / Din voinicii de la noi / Și din gospodari ca noi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
doare inima. / Eu nu cânt de bucurie, / Cânt a jale și-a pustie. Eu nu cânt că știu să cânt, / Dorul inimii îl stâng, / Că dorul din pieptul meu / Îi ca pământul de greu. Când măicuța m-a făcut / A plouat ș-a bătut vânt, / Cum a fost vremea de rea / Așa trăiesc viața mea. Când m-au dus la botezat / Dumnezeu era culcat / Și puțin noroc mi-a dat; / El l-a toți le-a dat cu carul / Numai mie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
animale solare ciuta, capra, cerbul sau leul. Într-un timp sfâșiat de forțele întunericului, când soarele este victimă a tenebrelor, regenerarea, în ordinea cosmică, are loc printr-o moarte simbolică, punând început unei noi vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo, / La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
miori, / Un` ți-a fost moartea să mori? / Pe vârful muntelui, / La răcoarea vântului. / N-ai să mori moarte curată, / Ai să mori când a trăsni / Ș-aș atunci mort îi fi, / Da nu știu cine te-a scălda? / Ploița când a ploua. / Da pe tine cine te-a-ngropa? / Soarele și cu luna, / Stelele pe jumătate / Și luna a treia parte. / Preuții și lăutarii / Ți-or fi munții cei mai mari. / Paltinii și căprănașii / Ți-or fi ai tăi pretenașii.../ Da pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stabilit în cursul vieții: "Foaie verde de trei flori, / Măi soldat de roșiori, / Un ț-a fost dat să mori? / În munții Carpaților, / În tulpina brazilor, / Pe malul Trotoșului, / Lângă roate tunului. Cine, maică, te-a scalda? / Nourii, când or ploua. Cine, maică, te-a-mbraca? / Codrul când s-a dispoia. Cine, maică, te-a-ngropa? / Munții când s-or dărâma. / Cine, maică, te-a boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile zilnice: "Foicică și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
el încheie astfel paragraful care poartă numărul 676: „Nu pot să iau în serios presupunerea că acum visez. Cine spune, în vis, «Eu visez», chiar dacă ar spune asta cu voce tare, are tot atât de puțină dreptate ca și când ar spune în vis «Plouă» în timp ce chiar ar ploua. Chiar și dacă visul său ar fi într-adevăr legat de zgomotul pe care îl face ploaia.“137 Aceasta va fi ultima însemnare. În noaptea de 27 aprilie s-a simțit foarte rău. „Așa cum v-am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care poartă numărul 676: „Nu pot să iau în serios presupunerea că acum visez. Cine spune, în vis, «Eu visez», chiar dacă ar spune asta cu voce tare, are tot atât de puțină dreptate ca și când ar spune în vis «Plouă» în timp ce chiar ar ploua. Chiar și dacă visul său ar fi într-adevăr legat de zgomotul pe care îl face ploaia.“137 Aceasta va fi ultima însemnare. În noaptea de 27 aprilie s-a simțit foarte rău. „Așa cum v-am spus - va scrie doamna
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Versurile mele vădesc nenumăratele personalități pe care le-am avut, adică pe care le avem, care sîntem...” (Pablo Neruda). * „Nu vedem lucrurile așa cum sînt, ci cum suntem.” (Anais Nin) Poetul Mihai Codreanu a dat expresivitate artistică acestui adevăr psihologic: „CÎnd plouă În suflet, nu-i niciodată senin afară; iar cînd e senin În suflet, nu plouă afară niciodată”. * „Stilul este omul.” (G. Buffon) Adică un anumit specific psihologic individual, care dă culoare „atitudinii” sau „creației”: „CÎnd Întîmpini un stil natural, te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care sîntem...” (Pablo Neruda). * „Nu vedem lucrurile așa cum sînt, ci cum suntem.” (Anais Nin) Poetul Mihai Codreanu a dat expresivitate artistică acestui adevăr psihologic: „CÎnd plouă În suflet, nu-i niciodată senin afară; iar cînd e senin În suflet, nu plouă afară niciodată”. * „Stilul este omul.” (G. Buffon) Adică un anumit specific psihologic individual, care dă culoare „atitudinii” sau „creației”: „CÎnd Întîmpini un stil natural, te simți uimit și Încîntat, căci te aștepți să vezi un autor, și găsești un om
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
d‘Epernon» a spus. «Care din ei ?» «Cel care a murit ultimul». Pe baza acestui răspuns l-au lăsat să intre.Temându-se totuși că va intra într-o încurcătură din cauza aceasta, a mers direct la rege. «Sire, » a spus, « plouă atât de puternic încât am venit în trăsura mea chiar până la piciorul treptelor dumneavoastră.» Regele a fost nemulțumit. «Ce prost te-a lăsat să intri?» a întrebat. « Un prost mult mai mare decât își poate imagina Maiestatea voastră»a răspuns
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
urmare a sesizării de către interpret a modului ostentativ În care locutorul a Încălcat, aparent, una sau mai multe maxime, În scopul scoaterii În evidență a unui anumit conținut implicit. Din această perspectivă, răspunsul lui Moromete Să Ții minte că o să plouă... la Întrebarea lui Bălosu Păi de ce zici că nu vreai să-l mai dai, Moromete? este interpretat de către Bălosu, Într-o primă etapă, ca o violare ostentativă, evidentă a maximei de relație: semnificația literală a propoziției enunțate de Moromete nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și numai dacă ea este rezultatul dezvoltării unei forme logice a acestuia” (traducerea mea). 4.3.3. Reconstituirea mesajului locutorului Bălosu: Păi de ce zici că nu vreai să-l mai dai, Moromete? Moromete: Să Ții minte că la noapte o să plouă. Dacă dă ploaia asta, o să fac o grămadă de grîu, Tudore! Enunțul lui Moromete este explicit; forma sa logică este de natură propozițională și este echivalentă cu explicitarea Moromete mă anunță că la noapte o să plouă și că, dacă așa
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
că la noapte o să plouă. Dacă dă ploaia asta, o să fac o grămadă de grîu, Tudore! Enunțul lui Moromete este explicit; forma sa logică este de natură propozițională și este echivalentă cu explicitarea Moromete mă anunță că la noapte o să plouă și că, dacă așa va fi, o să facă mult grîu. Ceea ce Bălosu, În calitatea lui de receptor, trebuie să facă, În continuare, este să compare pertinența semnificației literale a explicitării cu prezumția sa de pertinență, cu așteptările sale generate de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și să i-l vândă lui. Moromete refuză, aparent, să-l ajute În Îndeplinirea acestui scop. Semnificația literală a enunțului său nu produce, direct, nici un fel de efecte contextuale interesante pentru Bălosu ( În acest moment, nu-l interesează dacă o să plouă sau nu, sau dacă, la vară, Moromete o să facă mult grîu). De aceea, el trebuie să meargă mai departe cu interpretarea, În virtutea aceluiași principiu al pertinenței, pentru a căuta un sens optim pertinent al enunțului lui Moromete. De acum Încolo
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]