7,468 matches
-
o atmosferă crepuscular-orientală oarecum clișeizată, „tablourile” de aici dobândesc valoarea unor poeme în proză tocmai prin ornamentația retorică. Dedicată în întregime memoriei soțului ei, autoarea alcătuiește, sub titlul Poezie sau destin, un notabil ciclu memorialistic: Bacovia. Viața poetului (1962), Viața poetei (1971), George Bacovia. Ultimii săi ani (1981), conținând date importante referitoare la viața literară din perioada interbelică și din anii imediat următori încheierii celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Armonii crepusculare, București, 1923; Muguri cenușii, București, 1926; Pe culmi
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
Terase albe, București, 1938; Bacovia. Viața poetului, București, 1962; ed. 2 (Bacovia. Poezie sau destin), București, 1972; Lumină, București, 1965; Poezie și proză, pref. Mihail Petroveanu, București, 1967; Cu tine, noaptea, București, 1969; Versuri, București, 1970; Poezie sau destin. Viața poetei, București, 1971; Efluvii, București, 1977; Șoaptele iubirii, București, 1979; Poezie sau destin. George Bacovia. Ultimii săi ani, București, 1981. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 281-286, 526; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 309, 313; Al. Botez, „Bacovia. Viața poetului”, ST
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
GROSU, Valeria (Valentina) (22.VI.1950, Sofia, j. Soroca), poetă. Este fiica Zinoviei și a lui Ion Grosu. A studiat, între 1968 și 1971, la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău și, între 1974 și 1979, la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova. A fost
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
28; Tania Radu, „Amnezia la români”, LAI, 1993, 40; I. Negoițescu, Scriitori contemporani, 231-236; Simuț, Incursiuni, 333-352; Caraion, Tristețe, 57-59; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 33-39; Ungureanu, La vest de Eden, I, 220-242; Gheorghe Grigurcu, „Complexul Goma” și supărarea poetei, JL, 1996, 1-4; Andrei Grigor, „Justa”, L, 1996, 27; Cosma, Romanul, II, 411-415; Valentin Protopopescu, Nudismul după Goma, JL, 1999, 3-4; Faifer, Faldurile, 131-138; Dicț. analitic, I, 300-302, III, 254-257; Glodeanu, Dimensiuni, 285-288; Dicț. esențial, 352-355; Behring, Scriit. rom. exil
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
merită admirată, poate nu la fel de mult ca rara voință autonomizantă față de tot ceea ce Înseamnă prezența sexului autorului În text (dacă romancierele franceze vor admite vreodată că așa ceva are o existență, la limită ireductibilă la vreo euristică). Paralel cu Marie Redonnet, poeta, nuvelista, romanciera și de curînd eseista care a cochetat cu trei edituri pînă acum - Minuit, POL și Gallimard -, paralel totodată cu scriitori consacrați ca Alain Robbe-Grillet, Claude Simon sau Robert Pinget, fără a-l uita pe Bernard-Marie Koltès, În vreme ce producția
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi tradus poeziile lui Shelley în limba franceză, fiind premiată de Academia Franceză, și ar fi transpus din opera lui Baudelaire în engleză. SCRIERI: Crugul anului, București, 1970; Roata anului, București, 1973. Repere bibliografice: Boris Buzilă, Ultimul mesaj al unei poete uitate: Olga Crușevan, LA, 1995, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 121-122; Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 86-87. D.M.
CRUSEVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
, Matilda (2.IV.1851, Iași - 9.IX.1932, Iași), poetă, prozatoare și autoare de comedii. S-a născut în familia arhitectului austriac Carol von Cugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român, și a Matildei (n. Hefner). Căsătorită cu filologul Vasile Burlă în 1872, s-a recăsătorit patru ani mai
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
, Dorina (14.VIII.1887, Bratca, j. Bihor - 2.II.1979, Huningue, Franța), poetă și prozatoare. Debutează cu versuri publicate în revistele bănățene „Fruncea” și „Foaia diecezană”. În 1933 i se publică romanul științifico-fantastic Cataclismul anului 2000, unde se imaginează sosirea unor marțieni care determină o metamorfoză a civilizației de pe Terra. În 1960 I.
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
trimite versuri revistelor din exil. Colaborează la toate cele trei serii ale revistei „Drum” (Pittsburg), la „Apoziția” și „Revista scriitorilor români” din München, la „Vatra” din Freiburg și la „Buna Vestire” de la Roma. Marcată de nostalgia depărtării, sensibilitatea lirică a poetei surprinde toate dorurile exilatului. Imaginația reconstituie dimensiunile spațiului originar în gesturi și atitudini altădată familiare: „Încins de focul verii / într-un ceas mic / sfârtec cămașa subțire / de borangic. / Netezesc părul / ascuns subțiori / firele una cu alta surori. / Deșir bob după
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
locul lor.// Morții în pământ / gândul în cuvânt. // Strânsă într-o silabă / bocește o babă. Țipă o cucuvaie / lae, lae, lae.” Cele trei plachete de versuri apărute în exil (două dintre ele în ultimii ani de viață) reunesc versurile unei poete pe care „căutarea permanentă o salvează de solemnitate și retorică și o ajută să-și distribuie sentimentele, emoțiile, într-o gamă largă de forme, în care își păstrează autenticitatea” (Aron Grămadă). SCRIERI: Cataclismul anului 2000, București, 1933; Aripi de lumină
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
vede totul.” Poeme (1986) și Luni dimineața (1987) revin la notația individuală în poetizări și caligrafii corecte în marginea existentului abstract sau concret, uneori forțate conceptual prin vagi mimetisme de tip suprarealist sau prin supralicitări ale recuzitei tehniciste, pentru care poeta are într-o prea mică măsură vocație. SCRIERI: Vară timpurie, București, 1979; Proiect de mitologie, București, 1981; Cortina, București, 1983; Eglogă, București, 1984; Poeme, București, 1986; Luni dimineața, București, 1987; Triumful Paparudei, București, 1992; ed. bilingvă (Triumful Paparudei - The Fools
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
, Paul (pseudonim al lui Sergiu Filip; 4.VIII.1954, Crișcior, j. Hunedoara), poet. Este fiul Martei Daian (n. Roman), contabilă, și al lui Vasile Filip, tâmplar. A fost căsătorit cu poeta Angela Marinescu. În 1962 familia viitorului poet se mută la București, unde D. își continuă studiile începute în regiunea natală, absolvind Liceul „Dimitrie Cantemir” în 1974 (repetase clasa a XI-a, din pricina unei tentative de sinucidere). Încearcă, fără succes, să
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
DĂNCIULESCU, Șină (Eufrosina) (28.IX.1934, Ciupercenii Vechi, j. Dolj), poeta. Este fiica Elenei (n. Boiangiu), profesoara de menaj, si a lui Virgil Dănciulescu, inginer silvic. Își ia licență la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română (1957). Funcționează că profesoară și metodista (1957-1960), apoi preda istoria literaturii române
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) reia o mai veche neliniște existențiala, cu un plus de reflexivitate și adâncime a meditației, dar cu un minus de concretețe sensibilă. În Cum (1984) poeta se arătă tentata să abandoneze planul cosmic pentru a reveni în sfera cotidianului și a experienței senzoriale. Și în „interpretările critice” dedicate poeticii lui Ion Minulescu percepția e ghidată concomitent de sensibilitate și intelectualism. SCRIERI: Ploaie în aprilie, pref. Zoe
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
DAȘCHIEVICI, Englantina (6.XI.1903, București - 1980, Chicago, SUA), poetă. Coborâtoare dintr-o familie boierească bucovineană, D. face școala primară la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a
DASCHIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
grațioasă și o fantezie ironică, pe care și le cunoaște ca atare, de unde și pseudonimul ei, preluat de la Lewis Carroll, autorul celebrei Alice în țara minunilor. Acesta i-a și fost de altfel model în literatura pentru copii. Maturizându-se, poeta evoluează spre sensul simbolic al miturilor, în volumul Vocile metamorfozelor (1980). Cum poezia română are numeroase surse mitologice, se poate vorbi acum la ea de modelul Eminescu, Blaga, Emil Botta, Philippide în ce privește ecourile livrești. După stabilirea în Israel, C. pare
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
, Matilda (20.VII.1927, Hrupișta, azi Argos Orestikon, Grecia), poetă. Este fiică a Athenei (n. Papastere) și a lui Nico (Nicolae) Caragiu, români macedoneni, și soră cu Toma Caragiu. C. M. obține licența în filologie la București, în anul 1951. Funcționează mai întâi ca preparatoare, devenind ulterior profesor de istoria limbii
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
Se conturează astfel o geografie de suflet inconfundabilă, o imagine complexă, de mare profunzime, a unui univers ce se estompează lent, în timp, cu neputință a fi recompus de cei ce nu l-au cunoscut aievea. O lume-stampă, pe care poeta o așază sub un moto desprins din reflecțiile lui Pasteur: „Je ne demande pas quelle est ta race, ta nationalité ou ta religion, mais quelle est ta souffrance.” Poemul intitulat în transpunere literară Testament pentru fiica mea, ce deschide culegerea
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
evanescentă, o lume parcă din întâia dimineață a lumii. Se întâlnesc în carte poeme ale extincției, ale închiderii orizontului vieții, în așteptarea clipei tainice a comuniunii cu cosmosul (Oara a-nsirăril’ ei), o lume întoarsă de la rosturile ei. Abia la senectute poeta are timp pentru a se recopilări, în tentația de a ajunge ființă edenică, în consens cu firea, ca în poemul Caprili di Santorin. Cartea a fost tradusă și în limba franceză, sub titlul De dedans et de dehors. SCRIERI: Norocul
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
CÂRNECI, Magda (1.I.1956, Gârleni, j. Bacău), poetă. Este fiica scriitorului Radu Cârneci. A urmat la București Facultatea de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu”. Debutează în 1975, în „România literară”, și editorial în 1980, cu volumul de versuri Hipermateria, sub pseudonimul Magdalena
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
, Daniela (7.VI.1951, Târgu Ocna - 4.III.1977, București), poetă. Este fiica Mariei (n. Butnaru) și a lui Nicolae Caurea, ofițer de carieră. Începe studiile școlare în orașul natal. Studentă la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se transferă din anul al doilea la Universitatea din
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
, (pseudonim al reginei Elisabeta a României; 29.XII.1843, Neuwied, Germania - 1.II.1916, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Fiică a prințului Hermann de Wied și a prințesei Maria de Wied, Paula Ottilia Elisa de Neuwied, viitoarea regină și poetă, învață în familie limbile engleză, franceză, italiană, latină, studiază matematica, fizica și gramatica, ia lecții de
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
, (pseudonim al reginei Elisabeta a României; 29.XII.1843, Neuwied, Germania - 1.II.1916, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Fiică a prințului Hermann de Wied și a prințesei Maria de Wied, Paula Ottilia Elisa de Neuwied, viitoarea regină și poetă, învață în familie limbile engleză, franceză, italiană, latină, studiază matematica, fizica și gramatica, ia lecții de pictură și de muzică. La Berlin, urmează cursurile de Belle Arte. În copilărie și în tinerețe, face numeroase călătorii: Berlin (1847, 1861), Bonn (1851
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
O. Iosif, la fel ca și proza, teatrul, cugetările ei, este vădit influențată de romantismul german. Motivele românești, folclorice i-au stat adesea în atenție, combinate uneori cu mitologia germană. Plecată în anii tinereții din castelul Mon Repos de pe Rin, poeta va resimți adânc această ruptură: „Și-n liniștea asta de templu / Puternic vai, iat-a bătut / Și ceasul plecării, ca moartea / De jalnic, ca moartea de mut. Curgi, Rinule, -n pace, de-a pururi / Și-adio! Pe noul meu drum
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin, seninătate care este răsplata unei lupte, purtată „Cu oștiri întregi de demoni / Cu puteri, vai, și-ale lumii / Și-ale sufletului meu”. Poeta ar fi dorit să fie văzută de contemporani în primul rând ca ființă omenească, nu ca regină. În Regina dă o replică celor care nu percepeau în regină omul și care abia după moartea ei îi vor recunoaște dimensiunea firească
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]