7,051 matches
-
pătruns în sfera de activitate remunerată, mărind, astfel, veniturile familiei. Cel mai adesea, femeile cu pregătire au fost angajate în posturi de profesoară, învățătoare, secretară, manipulantă, dactilografă sau casieră. În Bacău, la fel ca în toate orașele țării, multe din profesoarele cu experiență didactică efectuau și ore particulare de canto, pian sau limbi străine. Accesul într-o casă mare era posibil numai pe baza unor recomandări. În topul preferințelor erau femeile mai în vârstă, tinerele absolvente întâmpinând numeroase dificultăți și rețineri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repartizate locuințe celor evacuați, însă părerile dânsului atunci când i-am sesizat acest lucru au fost contrarii cu toate că erau injuste. - În altă zi sunt chemat la telefon să mă prezint la dânsul pentru a primi o sarcină ca să aflu despre o profesoară, anume Soban Lucia, din Arad, fără însă a-mi spune ce anume se cunoștea despre ea. Cea în cauză e o tânără de 26 ani, fără antecedente și legături suspecte, însă totuși eu trebuie să o urmăresc. Nu cunosc nici
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
despre ea. Cea în cauză e o tânără de 26 ani, fără antecedente și legături suspecte, însă totuși eu trebuie să o urmăresc. Nu cunosc nici în prezent pentru ce a solicitat acest lucru și ce scop a avut urmărirea profesoarei respective. - În cazul din 15/16 mai 1954, pe linia 771, solicitând ca organele de partid și stat să dea concurs la Raioane și în comune, raportez că în aceste sectoare nu am primit sprijinul solicitat. Tov. Secretar de la Regiunea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ANTONESCU. Sub acest aspect se fac comentarii și de către unii intelectuali, care aprobă ipoteza reabilitării lui ANTONESCU. Astfel, poetul ANATOL BACONSKY consideră că ANTONESCU trebuie aprobat cel puțin pentru faptul că a fost „singurul om politic al acelor ani”, iar profesoara BÂRZU IRINA, din Craiova, este de părere că în roman „ANTONESCU este prins într-o lumină de mare patriot, apreciat exact așa cum a fost și că istoria n-o să se rușineze de faptele lui, urmând a fi reconsiderat ca și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Statelor Unite, semn simbolic de cunoaștere și interacțiune artistică și spirituală a celor două state. Emanuel VASILIU Tăcerile și respirația... Îmi aduc aminte cu multă nostalgie de vremurile în care, studentă fiind în anul al III-lea la Actorie, distinsa noastră profesoară Beate Fredanov ne-a anunțat că a sosit momentul să ne întâlnim cu un regizor "adevărat", care urma să fie și asistent la clasa noastră în următorii doi ani: Trebuia să pregătim examenul de actorie: Cehov, Trei surori, un act
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
magică a locului, străzile cu case boierești, fiecare având o poveste în spate, perimetrul grădinii publice, unde umbrele nopții călăuzeau fiecare sărut al liceenilor, dar și calitatea și influența culturii evreiești (mulți spectatori ai teatrului și ai filarmonicii, ca și profesoarele mele de limba română aparțineau acestei minorități), precum și a celei grecești și lipovene, care, din motive diferite aveau comunități stabile în urbea mea. În 11 septembrie 1947, la ora prânzului, în plin soare, într-o lume speriată, flămândă, năpăstuită, mama
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unde eram regizor, scenograf, interpret, recuziter și "impresar"...Apoi, pe scena teatrului din Botoșani, am jucat E vinovată Corina, de Laurențiu Fulga, îndrumat de un actor al teatrului. M-am îndrăgostit de o colegă, Doina, iubire curată, adâncă, de neuitat. Profesoarele de română, franceză, rusă și latină, doamnele Droitter, Andrieș, Popovici, Merescu, Motilică și Schifter, au fost, sunt și vor fi pentru totdeauna noblețea începutului meu artistic. Într-una dintre confesiunile dvs. regăsim următorul pasaj: "Nu pot să exist decât dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
linii mari, realitatea să ia o altă formă, convenabilă persoanei. Realitatea ca eveniment nu este negată, dar aspecte de detaliu, de interpretări capătă o altă explicație cauzală, îndepărtându-se de adevăr. („Este adevărat că am luat o notă mică, dar profesoara nu mă suportă!”) La adulți este foarte periculoasă, ajungând ca după o vreme nici cel care folosește mecanismul, brodând pe marginea unui eveniment real, să nu mai știe care e adevărul. în orice caz, ceilalți vor depista mai greu neadevărul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
superioare, păzită, programatic, de intruziunea mitocăniei. Annie Bentoiu, memorialista de cuceritoare modestie, fostă elevă a școlii, ne aduce nouă, celor de azi, complexații și scormonitorii, imaginea unui microcosm uman reprezentativ pentru cealaltă Românie, ornat cu ținuta ireproșabil armonioasă a cîtorva profesoare de vocație, cu cea, la fel de ireproșabil armonioasă, a elevelor. Lăsîndu-ne gustul dulce-amar al unui teritoriu pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se termină cu fraza în care este marcat, cu tristețe, momentul schimbării denumirii: "Pensionatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Brăescu și al Saftei Brăescu, născută Ciochină. Din cei 12 copii, aveau să trăiască doar patru doctorul Alexandru Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Balașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Vintilă-Rădulescu, prof. univ. dr. Mihaela Gheorghe, conf. univ. dr. Camelia Stan și conf. univ. dr. Cristian Moroianu (președinte). Am lucrat la această temă cu mult entuziasm și cu multă plăcere, fiind ajutată continuu de multe persoane, cărora le mulțumesc: doamnei profesoare Dindelegan, pentru tot ce sunt eu acum (nicio listă de mulțumiri n-ar putea fi completă); doamnei profesoare Camelia Stan, pentru nenumăratele sfaturi și sugestii, oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Am lucrat la această temă cu mult entuziasm și cu multă plăcere, fiind ajutată continuu de multe persoane, cărora le mulțumesc: doamnei profesoare Dindelegan, pentru tot ce sunt eu acum (nicio listă de mulțumiri n-ar putea fi completă); doamnei profesoare Camelia Stan, pentru nenumăratele sfaturi și sugestii, oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal; doamnei profesoare Rodica Zafiu, pentru încrederea oferită fără rezerve; domnului profesor Chivu, pentru grijă și delicatețe; domnului profesor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru tot ce sunt eu acum (nicio listă de mulțumiri n-ar putea fi completă); doamnei profesoare Camelia Stan, pentru nenumăratele sfaturi și sugestii, oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal; doamnei profesoare Rodica Zafiu, pentru încrederea oferită fără rezerve; domnului profesor Chivu, pentru grijă și delicatețe; domnului profesor Antonescu, pentru toate mustrările și încurajările, uneori nerostite, și pentru că m-a făcut să vin la Litere; șefilor de la Institut (domnul Sala și doamna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Lucrările primului simpozion internațional de lingvistică, București, Editura Universității din București, p. 277−287. Dragomirescu, Adina, 2009a, "Verbele inacuzative/ergative din limba română: definiție, tipologie, inventar", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2009, p. 71−79. Dragomirescu, Adina, 2009b, "Est-ce qu'il y a/il y avait en roumain un auxiliaire a fi 'être' pour le passé composé ?", în: R. Zafiu (coord.), Grammaticalzation and
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
G., 1986, Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Nicolae, Alexandru, Adina Dragomirescu, 2009, " Omonimia sintactică a participiilor românești", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 193−207. Niculescu, Dana, 2008, Mijloace lingvistice de exprimare a posesiei în limba română, București, Editura Universității din București. Noailly, Michelle, 1998, "Emploi absolu, anaphore zéro et transitivité", în: A. Rousseau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
n. Constantin), soră de ocrotire, și a lui Vasile Mocleașă, ofițer. După ce termină Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1972), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-engleză, luând licența în 1976. Între 1976 și 1980 este profesoară de limba engleză în comuna Spiru Haret din județul Brăila, iar din 1980 până în 1990 lucrează ca referent de specialitate la Compania Tarom și la Departamentul Aviației Civile. După 1989 va fi redactor, publicist-comentator, redactor-șef adjunct la „Realitatea românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
temelor puse În discuție la secțiunile de ,,Teorie socială” (Research Network 11) și ,,Metode calitative” (Research Network 21) din cadrul celei de-a VI-a Conferințe a Asociației Europene de Sociologie (Murcia, 23-26 septembrie 2003) susține cele afirmate anterior. Din Danemarca, profesoara Margareta Bertilsson a vorbit despre ,,abducție” ca element central În ,,pragmatismul lui Peirce”. Milan Jaros (Marea Britanie) a pus În discuție pseudomatematizarea și reîncadrarea socialului. Doi cercetători din Austria au analizat procesele civilizării și teoria evuluționistă. Ute Gerhard, de la Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Doi cercetători din Austria au analizat procesele civilizării și teoria evuluționistă. Ute Gerhard, de la Universitatea din Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a readus În actualitate conceptual de relație În sociologia interpretativă. Altă profesoară poloneză, Elizabieta Halas, de la Universitatea Catolică din Lublin, și-a centrat discursul pe simbolismul social. În ceea ce privește metodologia, faptul că metodelor calitative li
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a readus În actualitate conceptual de relație În sociologia interpretativă. Altă profesoară poloneză, Elizabieta Halas, de la Universitatea Catolică din Lublin, și-a centrat discursul pe simbolismul social. În ceea ce privește metodologia, faptul că metodelor calitative li s-a consacrat o secțiune aparte ar trebui să fie un semnal pentru sociologia de la noi. Mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
minimalizată sau justificată printr-o teorie bine plasată. În fine, el nu are plăcerea estetică, intelectuală sau afectivă a comunicării intersubiective, ci e un solitar, un alergător izolat a cărui singură plăcere este jubilația fracturării scenei sociale. În prefața cărții, profesoara Jacqueline Barus-Michel, În stilul său elegant și antrenant, ne atrage atenția asupra faptului că perversitatea, Învecinată cu seducția și plăcerea cinică, poate avea efecte catastrofale, iar coabitând cu sublimarea, poate deveni imună la educație. Perversul e inamendabil, el Își maschează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1943, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Stojec) și a lui Constantin Carianopol, ofițer de carieră, și nepoată a lui Virgil Carianopol. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1965). Între 1965 și 1973, funcționează ca profesoară de limba și literatura română și franceză la Liceul Pedagogic din Buftea; între 1973 și 1984 e consilier la Ministerul Culturii (Direcția Carte și Publicații); între 1984 și 1994 e redactor la Editura Eminescu, din nou consilier la Ministerul Culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
și să-și dezvolte empatia pentru a considera că pacientul este mai simpatic; pentru a realiza acest lucru, el recurge la ascultarea activă, utilizează metoda celor 4R și își amplifică profesionalismul cu ajutorul analizei funcționale. Al doilea exemplu Doamna G. este profesoară de filosofie; inteligentă și agreabilă, ea analizează cu finețe problemele. Terapeutul manifestă un sentiment de plăcere să dialogheze cu aceasta și se simte motivat să înceapă terapia. Aplicarea metodei „avantaje, inconveniente, riscuri” se aplică în același mod. Avantaje: „A mă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ȘTEFĂNESCU, Daniela (18.VII.1952, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei-Claire (n. Birmberg) și a dramaturgului Mircea Ștefănescu. Absolventă a Liceului German din București (1971), se înscrie la Facultatea de Limbi Străine, secția germană-engleză, obținând licența în 1975. Profesoară de limba germană la Liceul „23 August” din capitală (1975-1988), devine redactor la Editura Ion Creangă (1988-1990), Editura Kriterion (1990-1993), Editura Humanitas (1993-2002), Editura Trei (2003). A beneficiat de burse și specializări în Germania, Austria și Ungaria. Colaborează cu povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
poetă. Descendentă dintr-o familie de nobili români și lituanieni, era fiica Elizei (n. Gafenco) și a lui Iosif Șișco. Și-a petrecut copilăria și a început să învețe în Franța, continuându-și studiile în România. Până în 1940, a fost profesoară la Liceul de fete din Bălți, refugiindu-se apoi la București. D. a colaborat la „Glasul Moldovei” (unde, probabil, a și debutat cu versuri, în 1932), la „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Viața Basarabiei”, „Bugeacul”, „Poetul”. A publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
Întîmplare. Așa? «Nici poezia asta nu e reușită, simt eu, prea am nervii Încordați și scriu numai ca să treacă timpul, nu dintr-o necesitate, cum o fac alții, care au talent. Și totuși am scris cîndva versuri destul de bune și profesoarele Îmi preziceau un oarecare viitor. Dar totul s-a șters o dată cu vremurile trecute, cu vremurile bune cînd eram și noi oameni. De luni de zile, de șase luni nu numai că nu mai sîntem oameni, dar uneori sîntem mai rău
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]