8,125 matches
-
cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și adjectival) sau un substantiv abstract (sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte amintirea?” (A.E. Baconsky, 77), „Până ieri, pe la amiază, puteam să jur că era dânsul, dl. maior Vasile I. Borza.” (M.Eliade, 218), „Inteligența vreasăzică altceva, facultatea de a prelucra experiența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Craiului ridică crestele lor întocmai ca niște palate cu multe turnuri.“ Simion Mehedinți, România „În lumea întreagă sunt rare priveliști, care să minuneze atâta pe drumeț, ca valea adâncă de la Cheile Dâmbovicioarei. După ce pârâul coboară cale de ceasuri prin păduri pustii și după ce trece pe la gura unei peșteri întunecate, lăcaș străvechi al urșilor, valea prinde a se lărgi, iar Dâmbovicioara iese la lumină lângă satul Peștera Dâmbovicioarei [Dâmbovicioara].“ Simion Mehedinți, România superior taie chei (Orzei, Tătarului etc.) separate de mici depresiuni
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
că cea mai pierzătoare boală este erezia, miluieste-ne; Iisuse, pentru a lepăda ajutorul cel înșelător, miluieste-ne; Iisuse, ca să primim suferință și nu vindecare cea amăgitoare, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce nu Te-ai lăsat amăgit de diavol în pustie, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 8-lea Mult indurase de la doctori femeia care avea de mulți ani scurgere de sânge, dar vindecarea a dobandit-o numai când a venit la Tine
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
se pare excluși. Ea are ambiția de a ne restitui prin artă acest orizont pierdut și o face cu ingenuitatea unui entuziast. Țărmurile din tablourile ei sunt spațiile privilegiate ale visării. Tectonica țărmurilor se asociază marital cu vastitatea mării, plajele pustii evocă absențe sau despărțiri. Țărmul devine la Viorica Toporaș metafora unei iubiri defuncte, dar și locul unei întîlniri definitive. În orizontul marin al coastelor engleze sau din nordul Franței, artista identifică în nebulozitatea atmosferică prilejuri de analize cromatice, de transparențe
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Voievod, din 1 Mai 1734. Mai târziu, o parte din hotarului Cotnariului va intra în stăpânirea schitului Horodiște în 1769, misionarul Francesco Antonio Renti s cria: „De la Iași, 35 mile, este un oraș numit Cutnar. De 5 ani încoace este pustiu din cauza incursiunilor și jafurilor c azacilor . În acest oraș sunt trei biserici catolice de piatră. Biserica cea mare are argintării, care au fost duse în Transilvania . Această biserică are peste 70 vii și care în timp de pace produce 400
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
piatră bătută cu ciocanul, și poștă rânduită, și toate ca-n palmă. Aici la noi, Domnul Dumnezeu ne-a poruncit să n avem căi statornice, ca s ă nu ne găsească dușmanii. Dacă n- avem oștile crailor, ne împresurăm de pustie. Domnul abate Paul de Marenne era curios să afle ce vorbe pot schimba oamenii pe asemenea drum cotit și pe asemenea întuneric de păcură. Ceru lămurire c u glas s căzut lui Alecu Ruset și beizade îi tălmăci cu plăcere
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și nădejdile au început a se plini, s-a întâmplat să vie peste acest pământ molima filoxerei. Rânduitorii gospodăriei noastre naționale s au grăbit să trimită întâi și întâi la Cotnari echipele de distrugere a viței infestate. Podgoria a rămas pustie. Aceiași gospodari ministeriali au hotărât să replanteze, pe costișele celebre, viță altoită cu cele mai cunoscute și mai prețuite în Apus soiuri de strug uri, și așa am avut Burgund și Șampanie, Grave și Pinot, în mare măsură mai bune
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă (pustie) păzea cu muștele ei, încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii din nas la miresmele fără cin, uitându-se cu lepădare. După un timp, iaca și Manaș venind de la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
retrage în lumea noastră sufletească și să ne regăsim cu pustiul și cu plinul nostru, cu tăcerile și cu strigătele noastre... Probabil că, treptat, nu ne vom mai considera un om printre oameni, ci un număr printre numere. Pe străzi, pustiu. Întâlnirile s-au mutat în mediul virtual... Să ne așteptăm că putem face mai multe greșeli/gafe atunci când suntem sinceri, decât atunci când suntem convenționali. Este indicat, probabil, ca cei (dis)puși să se dăruiască altora să fie pregătiți să-și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
onest - fericirea (sufletească) a celorlalți. Nu mă îngrijorează lumea în care oamenii iubesc și se iubesc; mă îngrijorează cea în care oamenii cred că iubesc sau mimează iubirea (o batjocoresc, o maimuțăresc, o terfelesc cu sufletele lor meschine, înfumurate, seci, pustii...) Să ne facem un ideal nu din lucrurile care vin și trec, ci din lucrurile care rămân pe veci. Am dezvoltat o societate a puterii, a concurenței, a luptei, a confruntării și nu una a iubirii; Nu s-a putut
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
lemn. Dar deodată eu m-am trezit pe o bancă lângă prietenii mei. Gata cu călătoria în Împărăția Toamnei ! Eugen-Bogdan Greaca TOAMNA Era o zi de toamnă. M-am gândit să fac o plimbare în pădure. Totul mi se părea pustiu: copacii erau goi, dar peisajul mi se părea simbolic. Frunze argintii erau la tot pasul, numai că lipsea ce era mai frumos : cântecul păsărelelor. Adia un vânt de toamnă care ducea frunzele de ici-colo. Razele de aur ale soarelui nu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
greieraș. Frunzele își șoptesc una celeilalte: despre ce oare ? Vorbesc despre concertul unei vrăbiuțe care, în timpul zilei, le chema pe puținele rămase cu dânsa printr-un semn: Cip-cirip ! Un vânt sălbatic ia tălpile de pe brațele arătărilor care rămân goale și pustii. Plantele, iarba și florile cu miresme dulci își apleacă capetele spre pământul zbârcit. Sunt obosite și mare e dorul ce-l simt pentru doritul soare. Vara, el le mângâie ușor fețișoarele vesele. Acum totul e un vis trecător, spulberat de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
locuri caracterizate, riguros identificate: bălți, mlaștini, scorburi, cimitire, unde nu puteau face mare rău; toată lumea știa că acolo era casa lor; putea prin urmare să-i ocolească. Cine se temea de ei nu avea decât să-i înconjoare. O casă pustie bântuită de draci este o închisoare. A-i alunga de acolo, unde toată lumea îi știa, înseamnă să deschizi burduful lui Eol. Răul se depersonalizează și devine o substanță anonimă malefică, neidentificabilă, înăclăind toată fața pământului, sate, orașe, oameni, cele mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
urmă formele metamorfice ale argintului, devenit nisip (pământ), piramidă, râu, cântec. Florile „sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț”; același oraș mort, „se ridică, argintos gând al pustiei”, din „nisipuri argintoase”; preoții fantastici din templele de marmoră „sună-n arfe de argint”. Sinteză a viziunii metalului lunar c-un corespondentul firesc în „oglinda galben clara” a Nilului, animă fantoma trecutului care piere în lumina lucidă a soarelui, sfârșindu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a soarelui, sfârșindu-și viața aidoma strigoiului stins de primele raze. „Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri gigantici de lungi sulițe de-argint - Toat-a apei ș-a pustiei și a nopții măreție Se unesc să-mbrace mândru veche-acea împărație, Să învie în deșerturi șir de visuri ce te mint.” în mod previzibil, edenul primar al Daciei, unde geologia naturală ia locul primaidei, întrunește „râuri argintoase”, „urnele de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ale naturii luxuriante de la tropice și inaugurează exotismul în literatura franceză"220. Beaurieu, un imitator, l-a întrecut în utopie pe Rousseau. El își crește elevul într-o cușcă pînă la 15 ani și apoi îl debarcă într-o insulă pustie. G. Compayré afirmă că în Germania Rousseau a avut cei mai iluștri admiratori: Lessing, Schiller, Goethe, Herder și alții, dar mai ales pe Kant. Pestalozzi i-a dezvoltat și popularizat metodele, încercînd să le aplice. Froebel, care cerea instrucția intuitivă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
aud de acasă vocea răgușită a unui ins care chema populația capitalei să iasă în stradă, ca să apere instituțiile statului, am plecat într-acolo să văd cine vorbește și să aflu ce s-a întâmplat. Când am ajuns, piața era pustie. M-am așezat pe marginea străzii, în partea dinspre șoseaua Kiseleff, unde se mai aflau doar câțiva tineri. La un moment dat, s-au apropiat de noi un bătrân și o bătrână, care, vorba lui Minulescu, mergeau ținându-se de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
treceți în partea cealaltă. Au râs și ei și s-au așezat lângă mine. Câteva minute l-am mai ascultat pe Cazimir Ionescu, care urla într-o portavoce, continuând să cheme oamenii în stradă. Apoi am aflat că piața era pustie fiindcă toată lumea care ajunsese acolo înaintea mea plecase la televiziune și m-am îndreptat și eu într-acolo. Când am ajuns, porțile erau larg deschise. Pe o tanchetă aflată în curtea instituției, aproape de intrarea în clădire, se urcaseră câțiva băieți
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
dezacord cu combatanții din piețe și cu o anumită parte a presei, Andrei Pleșu se răcorește spunând tuturor de la obraz: „În ce mă privește, mă tem că dacă s-ar reveni, peste noapte, la teroare, arena curajului civic ar rămâne pustie: ar reapărea, singurateci, Doina Cornea, Dan Petrescu, Mircea Dinescu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, cei șase și două-trei grupuri răzlețe, în vreme ce puzderia de combatanți ai gazetelor și ai piețelor ar recupera brusc înțelepciunea de a sta deoparte”. În ceea ce mă privește
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
legături, ci o autentică osmoză, fuziune. De exemplu, când nobili români din Ardeal erau deposedați de cuceritori, aceștia se Îndreptau spre celelalte provincii, unde existau formațiuni statale. În interpretarea lui Gh. I. Brătianu, descălecatul nu Înseamnă doar cucerirea unor teritorii pustii, ci expresia Înfăptuirii unei unități de facto, printr-un act politic, legenda conferindu-i prestigiu, Înscriind-o În rândul marilor evenimente istorice. În Încheierea cărții sale, Gh. I. Brătianu apreciază că tradiția istorică Înseamnă statornicirea unui element tradițional, un punct
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
orientat bine dorințele mele?” Una dintre rugăciunile potrivite acestei reflecții poate fi Psalmul 62: „Sufletul meu e însetat de Tine”; întâlnim pe omul dorințelor, care are o dorință infinită de Dumnezeu. „Sufletul meu e însetat de Tine... ca un pământ pustiu, uscat și fără apă... astfel m-am uitat după Tine în sanctuarul Tău”. Este istoria unei dorințe limpezi, perfecte, clare, drepte. Un altul este Psalmul 8: „Ce este omul, că te gândești la el... Ce este omul, că-l iei
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
sprijinit și se sprijină, în continuare, Țara. Unii dintre acei tragici aleși pe care s-a sprijinit și se sprijină limba română. Un om a cărui lucrare extraordinară s-a săvârșit într-un anonimat desăvârșit, ca rugăciunea unui sihastru în pustie... Ei bine, pe Ionel Cococi l-am cunoscut cu prilejul unui fotoreportaj pe care l-am făcut la Vădastra, la invitația profesorului Dragoș Gheorghiu de la Universitatea Națională de Arte din București. Printre altele, profesorul este specializat în ceea ce se numește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
UNIVERSULUI... OVIDIU GENARU OSLO Ea cânta boreal la pian aplecată și muzica o împrejmuia în cercuri ca și cum în apă când arunci o auroră într-o zi de miercuri Pianul nu se afla în odaie și nu era nimeni doar câteva pustii de scaune pe care ațipiseră părelnice umbre friguroase din nordice saune. PARIS Totul s-a spus ieri la colțul străzii Luxembourg Era sâmbătă ea avea o pereche de sâni stereo El își clătina burta plină cu bere Ea avea unghiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ripostat în presă pentru inadvertențele istorice. Documentat cu minuțiozitate din Viețile Părinților din Deșerturi, cu o cultură antică vastă, Anatole France farmecă prin parabola mediului păgâno-creștin din Alexandria, impregnată de ironie sceptică. Cu talent evocator, rafinatul scriitor francez creează imaginea pustiei de pe malul Nilului, cu colibele schimnicilor construite din crengi împletite cu lut, cu lăcașurile afundate în nisipuri sau în adâncituri. Cei care doreau apropierea de Dumnezeu își reprimau trebuințele trupului pentru purificarea sufletului, de aceea se osteneau în pocăință, confirmând
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru purificarea sufletului, de aceea se osteneau în pocăință, confirmând astfel spusele profeților că prin ei Pustiul se va acoperi de flori, flori ale jertfei și ale smereniei. Îl alungau pe Diavol prin post, rugăciune și cazne. De aceea Sfinților Pustiei și animalele le dădeau ascultare. S-a nevoit în pustie, alături de alți schimnici, Pafnutie. Se născuse în Alexandria, din părinți nobili și a studiat științe profane. Trăia în stricăciune ca toți păgânii, fierbea în cazanul desfătărilor amăgitoare, cum spunea el
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]