7,468 matches
-
2.7. Calculul consumului de energie pentru ventilarea clădirilor ÎI.2.7.1. Domeniu de aplicare: clădiri dotate cu sisteme de ventilare și climatizate, fără controlul umidității interioare în perioada de vară. Pot fi incluse și sistemele de încălzire și răcire cu aer, dacă acestea au și rol de ventilare. Calculul se aplică la clădiri rezidențiale sau nerezidentiale sau părți ale acestora. ÎI.2.7.2. Obiectiv: evaluarea impactului energetic al sistemelor de ventilare din clădiri, ca parte a procedurilor complexe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
necesară pentru dezghețul bateriilor de preîncălzire și preracire; Necesarul de energie pentru încălzirea aerului înfiltrat nu face obiectul prezentului paragraf. Aceste energii vor depinde de sistemul și de combustibil utilizat și vor fi defalcate pe tipuri de procese termodinamice (încălzire, răcire sau ventilare). În unele cazuri este necesar de precizat ipotezele de calcul, de exemplu dacă un ventilator este utilizat în cadrul unor procese de încălzire, răcire sau ventilare simplă. ÎI.2.7.4 Metodă de calcul Pe baza debitelor de introducere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sistemul și de combustibil utilizat și vor fi defalcate pe tipuri de procese termodinamice (încălzire, răcire sau ventilare). În unele cazuri este necesar de precizat ipotezele de calcul, de exemplu dacă un ventilator este utilizat în cadrul unor procese de încălzire, răcire sau ventilare simplă. ÎI.2.7.4 Metodă de calcul Pe baza debitelor de introducere considerate cunoscute, procedura de calcul: - temperaturile și umiditățile debitelor de aer ce sunt refulate în zonele încălzite sau răcite; - energia consumată pentru a realiza aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
conductele (canalele) situate în încăperea/zona climatizata. Aceste pierderi trebuie luate în considerare doar atunci când diferența dintre temperatura aerului transportat și temperatura încăperii sau zonei climatizate este semnificativă. Ele pot fi neglijate în cazul când sistemul nu asigură încălzirea sau răcirea aerului, ci doar ventilarea simplă. ... b) Pierderi de căldură prin conductele situate în afara încăperii/zonei climatizate: ... Temperatura și umiditatea aerului din conducta se calculează cu relațiile: ι(2) = ι(1) + Delta Ț(cta) ι(1), X(1) - temperatura și conținutul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aerului evacuat din recuperator. ● Limitarea temperaturii de refulare la regimul de evoluție liberă "free-cooling" Temperatura ι(ref,2) poate fi limitată maximal la o valoare ι(ref,2,max) pentru a opri încălzirea excesivă a aerului refulat în timpul perioadei de răcire. Valoarea diferenței de temperatură Deltaι(recup,ref) pe circuitul de refulare înainte și după recuperator trebuie corectata cu valoarea: Delta[Deltaι(recup,ref)] = min 0; max[ι(ref,2,max)-ι(ref,2); ι(ref,1)-ι(ref,2)] Dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
1), X(1) - temperatura și conținutul de umiditate al aerului la intrarea în baterie de preracire (aer exterior); q(v,prerac) - debitul volumic de aer ce trece prin bateria de preracire (aer exterior); ι(BR) - temperatura medie a bateriei de răcire, funcție de temperaturile de tur/retur ale apei de răcire (în cazul prezenței unui agregat frigorific de preparare a apei răcite) sau egală cu temperatură de vaporizare a fluidului frigorific (în cazul răcirii prin detenta directă). Calcul: - variația temperaturii aerului în timpul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aerului la intrarea în baterie de preracire (aer exterior); q(v,prerac) - debitul volumic de aer ce trece prin bateria de preracire (aer exterior); ι(BR) - temperatura medie a bateriei de răcire, funcție de temperaturile de tur/retur ale apei de răcire (în cazul prezenței unui agregat frigorific de preparare a apei răcite) sau egală cu temperatură de vaporizare a fluidului frigorific (în cazul răcirii prin detenta directă). Calcul: - variația temperaturii aerului în timpul procesului de preracire Deltaι(prerac): Deltaι(prerac) = max[0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
exterior); ι(BR) - temperatura medie a bateriei de răcire, funcție de temperaturile de tur/retur ale apei de răcire (în cazul prezenței unui agregat frigorific de preparare a apei răcite) sau egală cu temperatură de vaporizare a fluidului frigorific (în cazul răcirii prin detenta directă). Calcul: - variația temperaturii aerului în timpul procesului de preracire Deltaι(prerac): Deltaι(prerac) = max[0; ι(1) - ι(prerac)] (2.100) - ι(2) - temperatura aerului la ieșirea din bateria de preracire: ι(2) = ι(1) - Deltaι(prerac) DeltaX
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Obiectiv: calculul energiei necesare climatizării clădirilor pentru asigurarea unei temperaturi și a unei umidități interioare prescrise precum și energia consumată de sistemul de climatizare în acest scop. ÎI.2.8.3. Conținut general Metodă de calcul pentru necesarul de energie pentru răcire și dezumidificare este de tip "grade-zile". Sunt luați în calcul factori specifici, corespunzători domeniului de aplicare și anume: - consumurile de energie datorate sarcinilor de căldură latentă - existența unor sarcini importante datorate debitelor mari de aer proaspăt - utilizarea în cadrul sistemelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
funcționare al ventilatorului (1 treaptă de turație, 2 trepte de turație, variație continuă turație), ● eficacitatea recuperatorului de căldură (dacă există). ÎI.2.8.3.2. Principalele date de ieșire (rezultate) sunt: - necesarul de energie lunar și anual pentru climatizarea clădirilor (răcire, încălzire, umidificare, vehiculare aer) ÎI.2.8.4. Necesarul de energie pentru climatizare ÎI.2.8.4.1. Necesarul de energie pentru răcire și dezumidificare Calculul de tip grade-zile se efectuează pe baza relației: N x [��(aem) - ι(b)] NGZ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
3.2. Principalele date de ieșire (rezultate) sunt: - necesarul de energie lunar și anual pentru climatizarea clădirilor (răcire, încălzire, umidificare, vehiculare aer) ÎI.2.8.4. Necesarul de energie pentru climatizare ÎI.2.8.4.1. Necesarul de energie pentru răcire și dezumidificare Calculul de tip grade-zile se efectuează pe baza relației: N x [��(aem) - ι(b)] NGZ = ────────────────────────── (grade-zile) (2.107) -k x [ι(aem) - ι(b)] 1 - e unde: N - număr de zile (pentru luna de calcul considerată) (zile) ι
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
lunară a aerului exterior (pentru luna de calcul considerată) (°C) ι(b) - temperatura de bază calculată conform metodologiei de mai jos, în funcție de tipul sistemului de climatizare (°C) K - constantă, valoare utilizată de regulă: 0,71 Calculul consumului de energie pentru răcire și dezumidificare se efectuează pe baza numărului de grade-zile și a valorii coeficientului de performanță al chiller-ului, astfel: Q(r) Q(chiller) = ─── (kWh) (2.108) COP Q(r) = 24 . mc(p)NGZ (kWh) (2.109) unde: Q(chiller) - necesarul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
chiller-ului, astfel: Q(r) Q(chiller) = ─── (kWh) (2.108) COP Q(r) = 24 . mc(p)NGZ (kWh) (2.109) unde: Q(chiller) - necesarul de energie la sursă de frig a sistemului de climatizare (kWh) Q(r) - necesarul de energie pentru răcire și dezumidificare (kWh) COP - coeficient de performanță al chiller-ului m - debitul masic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (kg/s) c(p) - căldură specifică a aerului (kJ/kg°C) Temperatura de bază se calculează în funcție de tipul sistemului de climatizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
bază se calculează în funcție de tipul sistemului de climatizare după cum urmează: a) sisteme de climatizare "numai aer": ... Temperatura de bază utilizată în metodă de calcul grade-zile depinde de: - temperatura de confort a aerului interior (valoarea setata) din încăperea climatizata, - sarcina de răcire sensibilă datorată aerului proaspăt, - încălzirea aerului în ventilatorul de introducere (termenul al doilea din ecuația de mai jos), - degajările de căldură sensibilă de la surse interioare din încăperea climatizata și aporturile de căldură datorate radiației solare (termenul al treilea din ecuația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
datorate radiației solare (termenul al treilea din ecuația de mai jos), - aporturile de căldură prin transmisie pentru încăperea climatizata (termenul al patrulea din ecuația de mai jos), - degajările de căldură latentă de la surse interioare din încăperea climatizata și sarcina de răcire latentă datorată aerului proaspăt (ultimul termen din ecuația de mai jos). . vDeltaP Q(sm) U' ι(b) = ι(ai) - ───────── - ─────── - ───── [ι(aezi) - ι(ai)] - 2400 DeltaX (°C) . . . mc(p)eta(v) mc(p) mc(p) (2.110) unde: f2ι(ai) - temperatura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
DeltaX = X(e) - X(s), diferența medie lunară de continut de umiditate (pentru luna de calcul considerată), (kg/kg), X(e) - conținutul de umiditate al aerului exterior (kg/kg) și X(s) - conținutul de umiditate la ieșirea din bateria de răcire (kg/kg); diferența medie de continut de umiditate se determina utilizând relația: X(e) - X(s) [X(e) - X(s)] = ────────────────────── (kg/kg) (2.111) ─ -k[X(e) - X(s)] 1 - e cu X(e) - conținutul de umiditate mediu lunar al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
materialelor elementelor de construcție (kg/mc) c(pm) - căldură specifică a materialelor elementelor de construcție (kJ/kg°C) V - volumul elementelor de construcție (mc) ț - ─── tău Deltaι(i) = e [ι(ai) - ι(aen)] (°C) (2.114) Deltaι(i) - rata de răcire a elementelor de construcție (diferența de temperatură între temperatura elementelor de construcție și temperatura aerului interior) (°C) ț - perioadă de neocupare a încăperii climatizate (h) tău - constantă de timp a elementelor de construcție (h) ι(aen) - temperatura medie a aerului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
situație metodă de calcul este similară metodologiei descrisă mai sus pentru determinarea temperaturii de bază, considerând toate ventiloconvectoarele prin intermediul unui ventiloconvector echivalent și utilizând sarcini medii la nivelul întregii clădiri - cazul în care ventiloconvectoarele asigura doar partea sensibilă, bateria de răcire a centralei de tratare pentru aerul proaspăt asigurând sarcina latentă; în această situație expresia de calcul a temperaturii de bază pentru calculul numărului de grade-zile se scrie: ┌ ┐ │ . . │ │ m(R) m(AP) │ ι(b) = │ι(s) + ──── [ι(ae) - ι(r)] - ───── 2400
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a temperaturii de bază pentru calculul numărului de grade-zile se scrie: ┌ ┐ │ . . │ │ m(R) m(AP) │ ι(b) = │ι(s) + ──── [ι(ae) - ι(r)] - ───── 2400 DeltaX │ (°C) (2.117) │ . . │ │ m m │ └ ┘ unde: ι(s) - temperatura aerului la ieșirea din bateria de răcire a ventiloconvectorului (°C) ι(r) - temperatura aerului din încăperea climatizata (°C) ÎI.2.8.4.2. Necesarul de energie pentru umidificarea aerului Consumul energetic se determina în funcție de următorii parametrii: - valoarea minimă a umidității aerului din încăpere - sursele de umiditate din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
simulare pe parcursul anului *Font 9* ┌───────────┬───────────┬──────────┬���──────────┬───────────┬───────────┬──────────┬─────┐ │ Luna │ Nr. de │ Nr. de Mai │ 31 │ 744 │ │Noiembrie │ 30 │ 720 │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┼─────┤ │Iunie │ 30 │ 720 │ │Decembrie │ 31 │ 744 │ │ └───────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┴─────┘ Date climatice În ceea ce privește datele climatice, indispensabile simulării regimului termic al clădirilor și a consumurilor de energie pentru încălzire/răcire, sunt necesare următoarele mărimi climatice orare: - temperatura exterioară orara, [°C]; - radiația totală orara pe un plan orizontal, [W/mp]; - indicatori pentru conversia radiației totale în radiație incidența pe suprafețe verticale, cum ar fi, de exemplu: radiația directă orara perpendiculara pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
valoare și sens) ... b) cunoașterea sistemului de reglare a temperaturilor din zone și regulile de partiționare internă a zonelor, cu restricții speciale de temperatură (ex. Restaurante, spitale etc.) ... O complicație în plus o reprezintă prezența unor sisteme diferite de încălzire, răcire și ventilare pentru zone diferite, conducând la o complexitate a calculului ce depășește granița impusă pentru calculul global simplificat al consumurilor de energie. B.2. Metodă lunară În cazul calculului multizona cu cuplaj termic între zone, procedura de calcul lunară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
med)]Ț Q(V,z-y) = H(V,z-y)[ι(z) - ι(y,med)]Ț în care: ι(y,med) - reprezintă temperatura medie din zona y adiacenta zonei z incluzând orice supraîncălzire (în modul de încălzire) sau suprarăcire (în modul de răcire) față de valoarea prestabilita de set-point. Această temperatura se determina conform următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
set-point. Această temperatura se determina conform următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
către zona y determinat conform 7.2.2, în MJ/K; Q(ap,inc) - suma totală a surselor de căldură interioare în modul încălzire pentru zona y, conform 7.2.1.2, în MJ; Q(rac) - necesarul de energie pentru răcire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; ι(a,k) - pentru un element k ce transfera căldură prin transmisie este egală cu ι(e,k), temperatura pe suprafața exterioară a elementului k; - pentru un element k
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pe suprafața exterioară a elementului k; - pentru un element k ce transfera căldură prin ventilație este egală cu ι(a,ref,k), temperatura de refulare a aerului în zona z prin elementul k. Calculul necesarului de energie pentru încălzire și răcire trebuie realizat iterativ (două sau trei iterații sunt în general suficiente): 1) se face ipoteza inițială că temperatura medie a zonei la pasul de timp curent este egală cu temperatură de set-point pentru încălzire sau răcire în zona respectivă (sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]