7,045 matches
-
cumva sprîncenele? — A, zic pe un ton firesc, da, mi le-am făcut. SÎnt ca lumea, nu? Îmi mîngîi o sprînceană cu degetul. Unde ți le-ai făcut? mă Întreabă. Mi-e teamă că nu-ți pot spune, zic cu regret. E un secret. Scuze. Jasmine mă fixează cu bărbia Încordată. — Spune-mi unde-ai fost! — Nu! — Jasmine! o strigă o fată, de la lift. Ai fularele alea pe care ți le-au cerut clientele? — Ai aflat unde mă duc eu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
așa că... Parcă m-a lovit cineva cu leuca. Am fost trași pe sfoară. — Și ne-ați dus cu zăhărelul tot timpul ăsta? mă sforțez să-mi păstrez calmul. — N-a fost ideea mea. În glasul ei disting o undă de regret. — Ci a soțului meu. Îi place să aibă acoperire. Oricum, vă urez să vă găsiți curînd altă casă... Nu. Nu se poate să-mi facă una ca asta. Nu ne poate lăsa așa, Încurcați. — Fabia, ascultă-mă. Mă șterg pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
final, Corneliu Coposu a ținut să-mi răspundă cu delicatețe și boierie, cum numai d-sa știa să o facă. Am rămas mut când am constatat că mi se adresează. Despre ce era vorba? În scurtul meu cuvânt, îmi exprimasem regretul că nu a candidat și nu va candida niciodată la președinție. Știi ce mi-a răspuns? Că nu poate face acest pas din deferență față de Majestatea Sa, Regele Mihai. Liviu Antonesei: Da, mi-l amintesc pe Mihai Ursachi încă de la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că, la un moment dat, ne-am întâlnit cu Vasile Lupu în pădure ca să stăm de vorbă și aveam o interesantă senzație de "ilegaliști", cum văzusem în filmele din copilărie! Și pentru el, nu doar pentru memoria lui Corneliu Coposu, regret că PNȚ-CD s-a prăbușit din nefericire, am senzația că definitiv. L-ai amintit pe P.S. Pimen. Din păcate, eu am început să am, de vreo doi-trei ani, o părere tot mai proastă... Nu prea le reușește laicilor tranziția asta
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Desăvârșită, ce a apărut în peste 2000 de exemplare, cu sprijinul preotului Ulderic Cipolloni și al d-nei Otilia Ferderber 580. Moartea regelui Carol I a fost consemnată și ea în paginile publicației, printr-un articol în care s-a exprimat regretul față de tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al existenței, Lumina creștinului a primit binecuvântarea papei Benedict XV, fapt ce a însemnat consacrarea revistei și recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acelora care urmau să ia parte la război. "Moartea regelui Carol I" a fost titlul unui material apărut imediat după producerea acestui eveniment. Articolul era însoțit de portretul regelui și de câteva informații privitoare la decesul său, dar și de regretele și omagiile aduse de Biserica Catolică, exprimate de editorul revistei Lumina creștinului, Anton Gabor: "Ne este cunoscută tuturor trista veste care s-a răspândit din Sinaia în dimineața zilei de 27 septembrie 1924 și care a umplut de o adâncă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate. N-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc"891. În aceeași scrisoare trimisă de Cisar lui Gabor la 1 februarie 1932, arhiepiscopul constata cu regret faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au putut pronunța asupra bolii!.... miercuri pacientul trecuse în lumea mai bună" (P. Pal, "Moartea Mons. Anton Gabor", în Lumina creștinului, martie 1936, pp. 33-35). 1000 Iată câteva dintre gândurile lui, scrise cu un an înainte: "Punându-rnă în fața morții, fără regret sunt gata să părăsesc lumea aceasta, căci am stăruit să nu-mi leg inima de bunurile pământești. Dacă totuși Bunul Dumnezeu mi-ar da să aleg: ori să merg la dânsul ori să mai stau pe pământ, aș alege să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea suntem!...). Despărțirea de spațiul natal, de Blajul erudit (Orașul copilăriei) - „somnoros”, „frumos, fantastic și nepriceput” - se face fără regretele lui Goga și Blaga, mitologia de acum a lui C. tinzând spre aeroplan și uzine (titlul În fabrică se repetă); pașii i se împart între realități contrastante. Ceva din grafica expresionistă a unor Georg Grosz și Franz Masereel, vibrații din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
accepte relativitatea. Ca orice ființă umană, indiferent de eopcă, ei nu fac acest lucru. Se repetă Biblia (" Vrem un semn!") dar de această dată noul Crist (Platon) e iertat și alege să-și părăsească lumea de bună voie, fără niciun regret, fără cazne. Faptul că această comparație între Crist și Platon e posibilă dovedește că Ackroyd rescrie vechile mituri cu ironie tandră. Miracolul "comunicării instantanee și universale" n-are nicio noimă pentru locuitorii mileniului patru. Platon vorbește de parcă s-ar afla
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tocmai ce știa el că înseamnă acasă. Poemul Fotograf de meserie, la nuntă, Budapesta e o privire în urmă, la o viață din care poetul a evadat: tristețea sărăciei, sentimentul de gol. În ochii lui e mai degrabă spaimă decât regret. Plecat din Budapesta prea de timpuriu pentru a vorbi de nostalgie, Szirtes trăiește în poeme bucuria de a fi scăpat torturii totalitare. Poemul descrie o Budapestă tristă, posibil apăsată încă de comunism, iar printre rânduri descifrăm sentimentul de ușurare al
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e un fenomen nou. Sigur că e și un procedeu de a-i readuce la viață pe Milton ori Chaucer, dar nu mă simt vinovat. Asta-mi place mie să fac. Student: Scrieți cu multă sensibilitate. Citesc printre rânduri un regret vag, legat nu numai de prezent, ci de tot ce descrieți. Mă gândesc la English Music, ori The House of Doctor Dee. E un regret cu o cauză precisă, ori e doar o stare de fond? PA: Da, există acest
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Asta-mi place mie să fac. Student: Scrieți cu multă sensibilitate. Citesc printre rânduri un regret vag, legat nu numai de prezent, ci de tot ce descrieți. Mă gândesc la English Music, ori The House of Doctor Dee. E un regret cu o cauză precisă, ori e doar o stare de fond? PA: Da, există acest regret, și el nu e deloc o taină. Am scris cartea aceea într-un moment de chin sufletesc, și presupun că starea mea de spirit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vag, legat nu numai de prezent, ci de tot ce descrieți. Mă gândesc la English Music, ori The House of Doctor Dee. E un regret cu o cauză precisă, ori e doar o stare de fond? PA: Da, există acest regret, și el nu e deloc o taină. Am scris cartea aceea într-un moment de chin sufletesc, și presupun că starea mea de spirit s-a strecurat în text, însă intenția mea a fost să reconstitui figura stranie a Doctorului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
special ultima strofă), care mă distanțează de atracția lui seducătoare pentru șamanism. Amândouă am fost influențate de Leonard Basin cu înspăimântătoarele lui păsări/sibile cred. Oricum, în versuri nu prea semănăm. LV. Ai un curaj care conviețuiește cu spaima, fragilitatea, regretul. În Regret scrii, "Dumnezeu pedepsește regretul". Trebuie să mergem înainte cum putem... EF. Suntem cu toții vulnerabili. E condiția umană. Acum că sunt văduvă, înțeleg mai bine sensul mortalității. LV. E în Photographs un vers care aduce aminte că, pentru autorul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de atracția lui seducătoare pentru șamanism. Amândouă am fost influențate de Leonard Basin cu înspăimântătoarele lui păsări/sibile cred. Oricum, în versuri nu prea semănăm. LV. Ai un curaj care conviețuiește cu spaima, fragilitatea, regretul. În Regret scrii, "Dumnezeu pedepsește regretul". Trebuie să mergem înainte cum putem... EF. Suntem cu toții vulnerabili. E condiția umană. Acum că sunt văduvă, înțeleg mai bine sensul mortalității. LV. E în Photographs un vers care aduce aminte că, pentru autorul Desperado, eroul frumos și curajos nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de lebădă , intrând în sec. XVIII, cu Giovanni Battista Morgagni. Încheind acest secol cu perspectivele celuilalt care îl urmează, sub zodia Luminii, așa cum îl sugerează și matematicianul, fizicianul și astronomul Huygens prin „Traité de la Lumière“ (1690), încercăm un sentiment de regret că atâtea personalități care au luptat pe frontul însănătoșirii oamenilor, ne scapă peste vrerea noastră. Acest regret sporește însă aici, când privim comparativ medicina în spațiul românesc. SECOLUL XVII îN SPAȚIUL ROMÂNESC În arcul carpatic, secolul debutează cu un fapt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îl urmează, sub zodia Luminii, așa cum îl sugerează și matematicianul, fizicianul și astronomul Huygens prin „Traité de la Lumière“ (1690), încercăm un sentiment de regret că atâtea personalități care au luptat pe frontul însănătoșirii oamenilor, ne scapă peste vrerea noastră. Acest regret sporește însă aici, când privim comparativ medicina în spațiul românesc. SECOLUL XVII îN SPAȚIUL ROMÂNESC În arcul carpatic, secolul debutează cu un fapt care devansează cronologic cu două secole și jumătate istoria popoarelor. Este vorba de Unirea Transilvaniei - Munteniei și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mâna oamenilor barbari, făuritori ai distrugerii. Mâncare focului vei fi; sângele tău va curge în mijlocul țării și nici nu se va mai pomeni de tine, că Eu, Domnul, am spus acestea." (Iezechiel, 21: 31, 32). Domnul s-a adresat cu regret și cu mânie Ierusalimului, personificat prin desfrânata Oholiba (în ebraică, femeia templului) care "s-a aprins" după fiii Babilonului și ai Chaldeei, după fiii lui Assur. "Ai fost renumită printre neamuri pentru frumusețea ta, pentru că ea era desăvârșită datorită strălucirii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că este ultima dintre metresele unui rege demnă de acest nume din istoria Franței și cea mai strălucitoare, era bolnavă de tuberculoză, a murit la Versailles, în 15 aprilie 1764, probabil de cancer pulmonar. Profund afectat și îndurerat, torturat de regrete, regele a urmărit cortegiul care o conducea pe marchiza de Pompadour pe ultimul drum, pe o ploaie torențială. Au fost și răutăcioși cinici care i-au caracterizat existența astfel în zicala: A fost douăzeci de ani virgină, opt ani târfă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în special despre Denise, de care s-a îndrăgostit în adolescență iar ea l-a respins brutal din cauza infirmității, despre experiența solicitantă cu prostituata Marie Charlet. Myriam i-a povestit diferite secvențe din viața ei, despre familia ei săracă, despre regretul că nu a terminat școala. Și-a evocat anii copilăriei și adolescenței, a aflat că la treisprezece ani a intrat ca ucenică într-un atelier de croitorie, s-a îndrăgostit de un tânăr frumos, André, ce lucra într-un atelier
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
capacitatea ei de a se dărui, în credință, în smerenie, în răbdarea îngerească de a suporta stările lui de indiferență, de închidere în sine, de ignorare voită, și de a aștepta trezirea, în Rodia, a sentimentelor nobile de dragoste, de regret, de dorință de a trăi. Sonia este alături de Rodia pentru că-l iubește, cum altfel decât dezinteresat, pentru că, în generozitatea ei, își asumă suferința lui, așa cum își asumase și suferința familiei ei. Pe toți îi înțelegea cu sufletul ei mare. Ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
episodul în care i-a citit fragmentul din Biblie referitor la învierea lui Lazăr, a ajuns să creadă în Dumnezeu. Simțea cum viața nouă era răscumpărată cu prețul suferinței (acestea erau convingerile lui din vremea studenției). El ajunge să trăiască regretul și pocăința, după un vis, ajutat de bunătatea fără margini și sacrificiul Soniei. Ea, cu dragostea, cu duioșia, cu puterea îndurării, i-a îndrumat pașii și l-a vegheat să renască omul ucis de el prin crimă. Paul Evdokimov, filosof
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dulci invitații de a ne bucura de frumoasa vârstă a tinereții, care răsună peste tot în operele lui Quinault, pe care l-am văzut de sute de ori deplângând aceste rătăciri. Dar astăzi autorizați ceea ce a constituit motivul penitenței și regretelor sale întemeiate, când s-a gândit în mod serios la salvarea sufletului său; și sunteți constrâns, conform maximelor dumneavoastă, să aprobați ca aceste sentimente, a căror natură coruptă este încurajată într-un mod atât de periculos, să mai fie și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai tragică; iar în momentul în care nefericitul se otrăvește, în momentul în care, după ce s-a otrăvit, află că cerul îi venea în ajutor, în acest moment dureros și îngrozitor, în care, ororii de a muri, i se adaugă regretul că ar fi putut trăi fericit, spuneți-mi ce îi lipsește acestui subiect pentru a fi demn de Tragedie? Extraordinarul, miraculosul, spui dumneata? Și oare nu poate fi văzut acest miraculos înfricoșător, în trecerea rapidă de la onoare la oprobriu, de la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]