9,918 matches
-
prin aceasta certitudinea de la nivelul cognitiv se poate transpune în realitatea obiectivă. Astfel, ideea ce există la nivelul cogito-ului devine certitudine la nivelul gnoseologic și existențial, manifestat prin obiect, la nivel ontologic. Prin cauza formală se încercă și rezolvarea legăturii temporale dintre cauză și efect. Conform acesteia cauza trebuie să fie anterioară efectului: "cauzele eficiente (mișcătoare) au (...) o existență anterioară efectelor lor"156. Pornind de la aceste caracteristici ale cauzalității eficiente putem ajunge la următoarele concluzii: fiecare efect trebuie să aibă o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesteia cauza trebuie să fie anterioară efectului: "cauzele eficiente (mișcătoare) au (...) o existență anterioară efectelor lor"156. Pornind de la aceste caracteristici ale cauzalității eficiente putem ajunge la următoarele concluzii: fiecare efect trebuie să aibă o cauză și cauza este anterioară temporal efectului. Următorul pas este acela de a considera ideile ca fiind din punct de vedere calitativ inferioare cauzelor care le-a provocat. Cauza are un rol arhetipal, fiind modalitatea prin care se creează ideea. Relația dintre idee și cauza sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cauzează diferite tipuri de idei, identificând astfel realitățile din spatele acestora: "Dar, între aceste ale mele, în afară de cea care mă înfățișează pe mine însumi propriilor mei ochi și cu privire la care nu încape, aci, nici o greutate, una înfățișează pe Dumnezeu, altele lucruri temporale și însuflețite, unele pe îngeri altele animalele și ultimele înfățișează pe alți oameni asemănători mie"158. Ideea sine-lui a fost analizată în mediația a doua când ego-ul a fost identificat cu cogito-ul. Știm că existența ego-ului reprezintă o certitudine, principala
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un timp „tardiv” (peste 120 de secunde) datorat „capturării” microbulelor la nivelul sistemului reticulo-histiocitar (SRH). În plus, investigația mai permite o evaluare a morfologiei vasculare ceea ce conduce la obținerea de informații asemănătoare cu cele angiografice. Investigarea CEUS are o rezoluție temporală mare, superioară explorărilor CT sau RMN. Investigația CEUS a ficatului beneficiază de două elemente importante: ficatul are o vascularizație complexă: de aport (arterială și venos portală, prima se identifică la aproximativ 10-30 de secunde de la injectare iar următoarea, la aproximativ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
nu există succesiune nu există nici narațiune, ci: descriere, deducție, efuziune lirică etc.); - cere o integrare în aceeași unitate de acțiune (!! altfel nu ar exista narațiune, ci: o simplă cronologie, enunțarea unor fapte neconcordante între ele etc.); - structurarea spațială și temporală nu poate avea loc (!! excepțiile sunt puține) decât în legătură cu ființe umane;elementele constitutive sunt: fapte, acțiuni, demersuri etc.; - acțiunea este elementul predominant, iar personajul/personajele Ț factorul dinamic. (!!) obiectul descrierii este situat și subliniat în spațiu, prin linii,forme și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
autorului reies indirect, vor fi deduse de (cititor) spectator în urma (lecturii textului) vizionării spectacolului; - spațiul și timpul sunt, oarecum, limitate (nu se poate trece brusc de la un spațiu la altul; în schimb se poate trece relativ ușor de la o secvență temporală la alta); - o acțiune (afabulație) bine organizată, concenrată; poate avea o singură acțiune sau două: una principală și alta secundară; - textul dramatic este o succesiune dinamică, progresivă și continuă de replici; întrebări, răspunsuri, comunicări, dispute, etc.; deci și mijloacele adecvate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
el rămâne aceeași permanență a vieții omului; - se asociează aceluiași cadru natural: vegetație, izvoare, relief; dar este infiltrat într-un proces de gândire superior; astfel arderea sufletească este mai intensă;doinele încep de obicei, cu proiectarea unui cadru spațial și temporal emblematic; - picturalul este un element dominant; (!!) aproape din fiecare vers se poate realiza, sau, cel puțin sugera un tablou diferit; (!!) tablourile astfel realizate, sau sugerate, au un element comun: naturalul; - cadrul este nelipsit; relațiile dintre om și natură par firești
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Română teorii cezaro-papiste, într-o perioadă (1927) în care Roma se detașa de asemenea idei, reînviind teoria puterii indirecte 14. Termenul de putere indirectă s-ar putea preta unei neînțelegeri. S-ar putea crede că dreptul în discuție nu atinge temporalul decât prin repercusiunea măsurilor luate referitoare la spiritual; de fapt, acest drept privește temporalul numai în virtutea spiritualului. Ceea ce se desemnează astfel este puterea pe care Biserica o are asupra temporalului nu ca atare, ci ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
idei, reînviind teoria puterii indirecte 14. Termenul de putere indirectă s-ar putea preta unei neînțelegeri. S-ar putea crede că dreptul în discuție nu atinge temporalul decât prin repercusiunea măsurilor luate referitoare la spiritual; de fapt, acest drept privește temporalul numai în virtutea spiritualului. Ceea ce se desemnează astfel este puterea pe care Biserica o are asupra temporalului nu ca atare, ci ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
S-ar putea crede că dreptul în discuție nu atinge temporalul decât prin repercusiunea măsurilor luate referitoare la spiritual; de fapt, acest drept privește temporalul numai în virtutea spiritualului. Ceea ce se desemnează astfel este puterea pe care Biserica o are asupra temporalului nu ca atare, ci ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul său infailibil, prin adevărurile de credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a fortiori pentru repercusiunile pe care măsurile luate în numele puterii directe (doctrinară sau disciplinară) asupra spiritualului le pot avea, în anumite cazuri, în domeniul temporalului. Obiectul formal
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a fortiori pentru repercusiunile pe care măsurile luate în numele puterii directe (doctrinară sau disciplinară) asupra spiritualului le pot avea, în anumite cazuri, în domeniul temporalului. Obiectul formal al puterii indirecte îl constituie ratio peccati, element moral vizând binele spiritual și viața Bisericii, care se găsește antrenată în domeniul temporal. Materia acestei puteri este tot ceea ce, în lucrurile exterioare și temporale, poate să comporte această rațiune
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în numele puterii directe (doctrinară sau disciplinară) asupra spiritualului le pot avea, în anumite cazuri, în domeniul temporalului. Obiectul formal al puterii indirecte îl constituie ratio peccati, element moral vizând binele spiritual și viața Bisericii, care se găsește antrenată în domeniul temporal. Materia acestei puteri este tot ceea ce, în lucrurile exterioare și temporale, poate să comporte această rațiune formală; altfel spus, ea are o valoare morală ce privește activitatea etică a ființei umane 16. Nae Ionescu analizează și din perspectivă istorică argumentele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în anumite cazuri, în domeniul temporalului. Obiectul formal al puterii indirecte îl constituie ratio peccati, element moral vizând binele spiritual și viața Bisericii, care se găsește antrenată în domeniul temporal. Materia acestei puteri este tot ceea ce, în lucrurile exterioare și temporale, poate să comporte această rațiune formală; altfel spus, ea are o valoare morală ce privește activitatea etică a ființei umane 16. Nae Ionescu analizează și din perspectivă istorică argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, arătând că nu există o tradiție a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
politic, aceasta din urmă comportă destule abuzuri și încălcări legitime. Modelul stabilit de Constantin în 313, apoi de Teodosie se menține în Orient, dincolo de 1435, regăsindu-se și astăzi, în mentalitatea națiunilor est-europene1. Problematica reală este amestecul spiritualului și al temporalului, de dincolo și de aici, teologia și politicul pe care numai instituționalizarea precisă o poate descurca. Polemica dintre teologul care pretinde să extragă esența pură și omul politic care stabilește compromisuri adesea îndoielnice, este permanentă 2. Viziunea Orientului este cea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
instituționalizarea precisă o poate descurca. Polemica dintre teologul care pretinde să extragă esența pură și omul politic care stabilește compromisuri adesea îndoielnice, este permanentă 2. Viziunea Orientului este cea a unei simfonii sau armonii a autorității spirituale și a puterii temporale, fără ca una să o excludă pe cealaltă. Statul presupune două funcții ale aceluiași organism, "unite fără separare și fără confuzie" cum sunt, potrivit dogmei Sinodului de la Calcedon (451), divinul și umanul în Hristos. Textul clasic, Epanagôguè sau Recapitularea legii, codul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și timpul liturgic. Dacă ne referim la Ecclesia, lucrurile se prezintă, într-un fel, marcate de o ruptură de nivel. Astfel, dacă Biserica constituie această ruptură de nivel, liturghia care se desfășoară în incinta ei marchează o ruptură în dimensiunea temporală; adică nu avem de-a face cu un timp istoric actual, timpul trăit, ci cu timpul punctat de existența istorică a lui Hristos, timpul istoric sanctificat prin întruparea Mântuitorului 6. Așadar, timpul sanctificat prin întruparea lui Iisus Hristos este, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et le pouvoir indirect, pp. 20-39. 15 Ibidem, pp. 23-24: "Nu este vorba aici, precum în doctrina puterii directe asupra temporalului, susținută în Evul Mediu de câțiva teologi, de o putere distinctă de puterea spirituală, ci este chiar puterea spirituală ea însăși, este arma spirituală care atinge lucrurile secolului în virtutea intereselor eterne care sunt angajate... În Hristos, această putere de intervenție
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Evul Mediu de câțiva teologi, de o putere distinctă de puterea spirituală, ci este chiar puterea spirituală ea însăși, este arma spirituală care atinge lucrurile secolului în virtutea intereselor eterne care sunt angajate... În Hristos, această putere de intervenție asupra temporalului face corp comun cu împărăția spirituală, căci ea este în slujba sa și intrumentul său. Ubi est unum propter alterum, spunea Aristotel, ibi tantum unum esse videtur. De aceea, vechii teologi atribuiau, nu fără motiv, acestei puteri numele de instrumental
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vechii teologi atribuiau, nu fără motiv, acestei puteri numele de instrumental. Chistus secundum quod homo, scrie Bannez, habuit instrumentalem potestatem dominii universalis circa omnia temporalia". Puterea instrumentală care reieșea din împărăția spirituală a lui Hristos nu se confundă cu împărăția temporală. 16 Ibidem, cap. II "Extension du pouvoir indirect", p. 40. 17 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
38: "Instituțiile guvernamentale (politeai) care sunt făcute din piese și elemente dispersate, fiind toate adunate pentru a se adapta omului, piesele lor călăuzitoare și cele mai necesare sunt împăratul și patriarhul. De aceea, fericirea supușilor, față de spiritual, ca și față de temporal, nu înseamnă altceva decât identitatea de vederi și armonia de sentimente (symphônia) a instituților imperiale și patriarhale". A se vedea, de asemenea, analiza punctului 7 a acestui text esențial al dreptului canonic clasic privitor la relația dintre împărat și patriarh
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 73-74. 5 Ibidem, p. 74. 6 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, București, Humanitas, 1992, p. 67: "Pentru omul religios, durata temporală profană este, dimpotrivă, susceptibilă de a fi oprită periodic de inserția, prin intermediul riturilor, a unui Timp sacru, neistoric (în sensul că nu aparține prezentului istoric)... Creștinismul a reînnoit, într-adevăr, experiența și conceptul de Timp liturgic, afirmând istoricitatea persoanei lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Hatmanu, Nicolae Breban, Valentin Gheorghiu, Grigore Vieru, Doina Cornea, Dan Puric, Gheorghe Buzatu, George Ardelean, Dumitru Vatamaniuc, Doru Tompea, Bujor Nedelcovici, Vasile Ișan, Victor Rebengiuc, Iustin Pârvu, Sanda Golopenția, Alexander Baumgarten, Ioana Celibidache, Ștefan Oprea... Sînt și în acest spațiu temporal recuperate multe pagini inedite ce au aparținut lui Constantin Negruzzi, Cezar Ivănescu, Valeriu Anania, Alexandru Vona, Max Bănuș, Shaul Carmel, Gheorghe Asachi, Lucian Blaga, George Mărgărit, Arșavir Acterian, Aurel Dumitrașcu, Aurel Dragoș Munteanu, Marin Sorescu, Barbu Brezianu, Ioan Alexandru, Monica
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai există. Pentru a reveni, poezia Plumb constituie exact această angoasă. Imaginea lui Eros cu aripile atîrnînde, rupte, asimilează prin acorduri grandioase această stare originară de "urît"". Și timpul este de plumb la Bacovia. Moina bacoviană este tot sub spectrul temporal: "Moina este un termen precis, corespondent meteorologic, o specialitate esențialmente moldovenească, care - ceea ce este important - se încarcă de un conținut spiritual. Moină este un timp indecis, la sfîrșitul toamnei și începutul iernii acoperită de brume și nori care apasă foarte
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pacienților simptomatici cu stenoze sub 50% dacă nu există factori ce pledează în favoarea stentării sau EAC (8). Pentru pacienții cu stenoză simptomatică > 50% se indică EAC sau stentare. EAC se preferă la pacienții septuagenari care prezintă leziuni subocluzive pe intervale temporale îndelungate. Stentarea se preferă în cazurile în care abordul regiunii cervicale este dificil, nivelul de bifurcare este cranializat, se descriu deficite de nervi cranieni, sau în afectarea coronariană severă, insuficiență cardiacă (IC) congestivă sau BPOC. Rothwell și Warlow susțin că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]