7,108 matches
-
urmată de lărgire bruscă (lobulul cu alveole pulmonare); aici se produce murmurul vezicular care se percepe numai dacă atât alveolele pulmonare cât și bronhiolele sunt permeabile. Acest zgomot se ascultă atât în inspir cât și în expir, pe întreaga suprafață toracică; este un zgomot slab, cu timbru dulce aspirativ. Cunoașterea caracterelor normale a zgomotelor respiratorii precum și modificările lor în diverse circumstanțe patologice sunt obligatorii pentru diagnosticarea afecțiunilor aparatului respirator. Ascultarea zgomotului laringo-traheal înafara zonelor specifice de ascultație (la nivelul parenchimului pulmonar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele toracic. Presiunea negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor cu exteriorul prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alveolelor cu exteriorul prin căile aeriene. Dar presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic la complianța ansamblului toraco-pulmonar. Aceasta poate fi scăzută atât în boli pulmonare (fibroze pulmonare), cât și în unele anomalii ale peretelui toracic. 18.4. Ciclul respirator Ciclul respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este alcătuit din inspir, când aerul intră în plămân, și expir, când aerul iese din plămân. Ambele procese sunt datorate modificărilor presiunii intra alvelolare față de presiunea atmosferică. Inspirul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este alcătuit din inspir, când aerul intră în plămân, și expir, când aerul iese din plămân. Ambele procese sunt datorate modificărilor presiunii intra alvelolare față de presiunea atmosferică. Inspirul se produce prin expansiunea cutiei toracice (datorată contracției mușchilor inspiratori), iar expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Inspirul se produce prin expansiunea cutiei toracice (datorată contracției mușchilor inspiratori), iar expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere al activității mușchilor repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere al activității mușchilor repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul costal) creșterea diametrului transversal al cutiei toracice. Dacă un hemidiafragm este paralizat datorită unor leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii cutii toracice. Există și un grup de mușchi accesori ai inspirației, cu o contribuție mică în cursul respirației obișnuite, dar pregnantă în cursul efortului sau al manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac parte mușchii scaleni, care ridică primele două coaste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al manevrelor respiratorii forțate are loc contracția mușchilor expiratori. Cei mai importanți sunt mușchii peretelui abdominal (drept abdominal, oblic intern și extern, transvers abdominal); când ei se contractă presiunea intra-abdominală crește și diafragmul este împins în sus către cutia toracică reducându-se astfel volumul acesteia (fig. 69). Acești mușchi se contractă puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies din plămân în cursul excursiei cutiei toracice între diferitele sale poziții ventilatorii. Volumul curent (VC) reprezintă volumul de aer vehiculat la fiecare inspir și expir obișnuit (de repaus) și are o valoare de aproximativ 500 ml. Volumul inspirator de rezervă (VIR) reprezintă volumul de aer maxim care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In cursul respirației forțate (de exemplu în timpul efortului) expirul devine un proces activ ca rezultat al activității neuronilor expiratori. Centrul apneustic se găsește în partea partea inferioară a punții. Această arie se numește astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea sistemului nervos. Aceasta se poate observa la nou-născut, în special la prematuri, care prezintă o activitate necoordonată a mușchilor respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii abdominali realizează expirul). Aceasta poate fi o cauză a morții subite la copil. 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii Mecanismele reflexe având substratul morfo funcțional reflex descris mai sus sunt utilizate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
se inseră pe direcția valvei mitrale. Dacă se alege canularea apexului ventricului stâng este obligatorie folosirea circulației extracorporeale. Cordul poate fi oprit, administrându-se continuu cardioplegie cu sânge cald sau intermitent cardioplegie rece. Se stabilește poziția apexului ventricular relativ la peretele toracic și apoi se alege locul de anastomoză. Se îndepărtează o porțiune din vârful ventriculului, iar interiorul cavității va fi examinat pentru identificarea unui eventual tromb. Inelul canulei se suturează folosind fire separate 2-0 armate, avându-se în vedere că țesutul
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
Dat fiind faptul că în apariția inflamațiilor gangrenoase se evidențiază destul de frecvent existența unor corpi străini inerți, în aceste cazuri inflamația gangrenoasa este cunoscută și sub denumirea de inflamație de corp străin. Se întâlnește în pulmoni, tractul genital, cavitățile: pericardica, toracica și abdominală, masele musculare etc. Zonele inflamate sunt ușor de recunoscut prin coloritul albăstruiverzui sau chiar negricios la păsări și prin mirosul respingător putrid. Histologic în teritoriile respective se constată zone mai mult sau mai putin întinse de topire totală
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu aripi care-i țâșnesc fie direct din brațe, fie sunt prinse de omoplați, iar picioarele sale se termină cu ghiare de pasăre. În spatele tronului se ascunde un schelet, se poate vedea doar o parte din craniu și din cutia toracică. Moartea este cea care prezidează ceea ce pare să fie o judecată ultimă a feminității în ipostaza ei malefică, pe care o consacră și un valtrap sau râu de purpură care se scurge la baza tronului și pe care stă așezată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bolii simptomatologia este săracă, examenul fizic nerelevant, pacienții nemaifiind examinați o lungă perioadă de timp până când apar alte semne și simptome. Pacienții pot prezenta sincope, datorită debitului cardiac scăzut, sau hemoptizii că o consecință a hiperpresiunii din arteră pulmonară. Radiografia toracica poate arăta accentuarea hilurilor pulmonare datorită dilatării arterelor pulmonare, plămâni cu hipertransparență sau desen vascular slab reprezentat și hipertrofia ventriculului drept. Analizele hematologice și biochimice se practică de rutină. Un timp parțial de tromboplastina prelungit, în absența terapiei cu heparina
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
2006. Începând cu anul 2004 mortalitatea perioperatorie a fost de 5% (fig. 6.116). Comentarii ȚEP este potențial curativa pentru HPCTE. Peste 3000 de ȚEP s-au efectuat pe plan mondial. Fără discuții boală este subdiagnosticată și chiar printre chirurgii toracici ȚEP este considerată foarte riscantă și asociată cu beneficii discutabile pe termen lung. Experiența noastră nu este concordanță cu această viziune. Bolnavii neoperați nu au rezultate satisfăcătoare în urmă tratamentului medical. Singură alternativă la ȚEP este transplantul pulmonar. În comparație cu transplantul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
ajutător, pentru o stimulare mai eficientă. Putem, de exemplu, să folosim capătul neascuțit al unui creion. Apăsați cu atenție, ca să nu vă lezați țesuturile sau capilarele. Stimulați punctele reflexe din ambele palme. Timusul. Aceasta este o glandă așezată în cavitatea toracică, în spatele sternului. Este una dintre glandele limfatice care ajută la producerea de celule sanguine și la eliminarea infecțiilor. Este o glandă oarecum surprinzătoare, pentru că activitatea ei este foarte intensă în perioada copilăriei. La adolescență, timusul începe să scadă în dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
reflexologia). CAPITOLUL 11tc "CAPITOLUL 11" Metode reflexogene de tratament al afecțiunilor pulmonare și respiratoriitc "Metode reflexogene de tratament al afec]iunilor pulmonare [i respiratorii" Identificați pe hărțile A și B (pp. 43-44) poziția plămânilor. Observați că sunt localizați în cutia toracică, iar punctele lor reflexe se află în partea superioară a palmei, în pernuțele de sub degete. Cum plămânii ocupă un spațiu destul de mare în cutia toracică, aria lor reflexă va acoperi o porțiune considerabilă din palmă. Foto 14: Poziția corectă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]