8,137 matches
-
fi târziu (devreme etc.); • locuțiunile verbale a-i părea bine (rău); • verbe dezvoltând diferite sensuri în relație obligatorie cu un pronume personal (formă atonă) în dativ: a (nu)-i arde (de glumă etc.), a i se acri, a i se urî (de școală) etc. • verbul a (nu)-i păsa. b. Între verbele care desfășoară predicația prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect se disting două subcategorii: b.1. verbe (locuțiuni verbale) personale; verbe care, realizând predicația, dezvoltă în realitate sintactică ceea ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca și complementul direct. Complementul indirect realizat prin forma scurtă de dativ a pronumelui personal poate fi anticipat sau reluat prin forma lungă a aceluiași pronume personal, prin pronume nepersonale, prin substantive sau printr-o propoziție: „Nu mi s-a urât mie cu binele ci de tine-i rău.” (M.Eminescu, P.L., 12), „Iar tovarășului dumitale i se cuvin patru lei...” (I. Creangă, 114), „Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
400). Indivizii au doar atâta răgaz cât să se mânânce unul pe altul.” (G.Călinescu, C.O., 12), „Au să se vadă unul cu altul din an în Paște.” (M. Eliade, 416) sau urmându-se prin juxtapunere: „- Bună seara! își urau mesenii unul altuia și beau mai departe” (E. Barbu, 98) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență de la baza complementului de reciprocitate este marcată în planul expresiei prin prepoziția între, când acesta are structură simplă, sintetică: „Fetele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spațialitate care exprimă locul desfășurării acțiunii: „Unde un cântec este e și pierdere / zeiască, dulce pierdere de sine.” (L. Blaga, 415) „Și m-am întors printre timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou mi-a fost urât.” (T. Arghezi, 73) „Iară de-a avea noroc, ș-a veni calul tău mai întâi, și mi-a aduce cele poruncite, să știi că merg cu tine oriunde mi-i duce...” (I. Creangă, 244) CIRCUMSTANȚIALUL TEMPORAL (DE TEMPORALITATE)TC "CIRCUMSTAN
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe implicate în relația de dependență sunt momentane: „Odată, intrând pe ușă, a găsit-o discutând la telefon.” (O. Paler, Viața..., 116) b. când amândouă verbele (regent și subordonat) au aspect durativ: „Câtă vreme trăiesc și sunt în stare să urăsc rugurile, voi crede că am făcut ceea ce era necesar.” (O. Paler, Galilei, 80) c. când planul semantic al circumstanțialei descrie o durată temporală egală cu durata temporală în care se desfășoară planul semantic al regentei: „Sunt cel mai nenorocit dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I. Creangă, 130). e. multiplu: „Cine calcă fără somn, fără zgomot, fără pas Ca un suflet de pripas?” (T. Arghezi, 101), „Pustiul nu bate cuie. El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă și fără să te urască.” (O. Paler, Viața..., 191), „Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zburând din nor în nor.” (M. Eminescu, I, 17) Circumstanțialul de mod cantitativ a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „- Apoi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specifice acestei subvariante: „Nu face băietul ista atâția husăși, cu straie cu tot, câți am dat eu pentru dânsul până acum!” (I.Creangă, 12), „- Dă-mi, zău, mămușoară, și ți-oi plăti cât mi-i cere, că mi s-a urât cu el așa.” (P.Ispirescu, 49) și prin pronumele relativ ce precedat de prepoziție: „Cum a auzit Negoiță toate astea, și-a desfăcut coșurile la precupeți cu ridicata pe ce a putut rupe...” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 183) Circumstanțialul modal de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
m” este în poziție inițială: → cuvinte monosilabice: mie moș mor măr mai miel mac mal moț → cuvinte bisilabice: mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE ȘI SPUNE CE SE POTRIVEȘTE
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
tu o rândunea, Ca să vină să-și clădească Cuib lângă fereastra mea. Primăvară Mică floare, ghoicel, Esti frumos și mititel. Tu vestește în toată țara Primăvară, primăvara. Dinspre marea cea albastră Rândunica ne-a sosit Ea aduce primăvară Să-i uram: „Bine-ai venit!” Primăvară Zice primăvară: Vrei un mănunchi de ghiocei? Hai cu mine și-o să-ți iei!” Și m-am dus pe deal în sus. Neaua mai avea scântei... „Uite unul, uite trei!” Ghioceii clopoței răsăreau sub ochi mei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de la stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să ne fie îndestulata Casă toată
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Sfintei Scripturi, păcatul este “calcarea cu bună știință și de bună voie a voii lui Dumnezeu, numindu-se și fărădelege” (Invatarura de credință Ortodoxă, pag. 426; Români 5:13; Iacob 2:9; Isaia 49, 12:13). Păcatul trebuie să fie urât de noi deoarece“ păcatoșii sunt vrăjmașii lui Dumnezeu” (Iov 21:17). Părintele Cleopa consideră că prin păcat omul a căzut din cinstea cea dintâi de “ regele creației”și a devenit păcătos prin neascultare. Etapele evoluției păcatului În dinamică să, orice
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
buchet de flori, râurile ca niște panglici aurii, munții ca niște piramide înalte, câmpiile cu florile înmiresmate. De la ei am învățat să iubesc floarea pură din livezi, întinsa mare, oamenii, versul, struna, ce e nou și ce e viu, să urăsc crâncen dușmanii, noroiul și minciuna. Din toate cărțile, pot învăța ceva interesant și folositor. Dar toate acestea nu se învață când e prea târziu. ! Când citesc o carte, un sentiment de dragoste se naște în inima mea. Cartea cea dragă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sale, iar comicul este forma în care prin opoziție cu frumosul, se eliberează din nou de caracterul său ne‑ gativ. Frumosul pur și simplu se comportă în raport cu urâtul pe deplin nega‑ tiv, căci el este numai frumos în măsura în care nu este urât, iar urâtul este urât numai în măsura în care nu este frumos. Nu în sensul că frumosul spre a fi frumos, ar avea nevoie de urât. El este frumos și fără termenul său de compa‑ rație, dar urâtul este pericolul care îl amenință
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
forma în care prin opoziție cu frumosul, se eliberează din nou de caracterul său ne‑ gativ. Frumosul pur și simplu se comportă în raport cu urâtul pe deplin nega‑ tiv, căci el este numai frumos în măsura în care nu este urât, iar urâtul este urât numai în măsura în care nu este frumos. Nu în sensul că frumosul spre a fi frumos, ar avea nevoie de urât. El este frumos și fără termenul său de compa‑ rație, dar urâtul este pericolul care îl amenință prin și din el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sale, iar comicul este forma în care prin opoziție cu frumosul, se eliberează din nou de caracterul său ne‑ gativ. Frumosul pur și simplu se comportă în raport cu urâtul pe deplin nega‑ tiv, căci el este numai frumos în măsura în care nu este urât, iar urâtul este urât numai în măsura în care nu este frumos. Nu în sensul că frumosul spre a fi frumos, ar avea nevoie de urât. El este frumos și fără termenul său de compa‑ rație, dar urâtul este pericolul care îl amenință
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
forma în care prin opoziție cu frumosul, se eliberează din nou de caracterul său ne‑ gativ. Frumosul pur și simplu se comportă în raport cu urâtul pe deplin nega‑ tiv, căci el este numai frumos în măsura în care nu este urât, iar urâtul este urât numai în măsura în care nu este frumos. Nu în sensul că frumosul spre a fi frumos, ar avea nevoie de urât. El este frumos și fără termenul său de compa‑ rație, dar urâtul este pericolul care îl amenință prin și din el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult; părintele este un exemplu pentru copil. Părinții le spun copiilor ce e bine și ce e rău, ce e drept și ce e nedrept, ce e frumos și ce e urât în comportamente. Aceste noțiuni îl ajută pe copil să se orienteze în evaluarea comportamentului său și a celor din jur. Tot în sens moral, familia îl îndrumă să fie sociabil, să fie un bun coleg și prieten. 4. Familia contribuie
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
revelației fără ca înainte să fi simțit în plenitudinea lui întunericul de veacuri, întunericul în care siluetele distinse sunt confundate, iar melanjul lor creează iluzia umbrelor de cavernă. Cu cât ochiul se obisnuiește cu noaptea, cu atât mai mult începe să urască ziua și suntem ființe nocturne considerând că soarele e singura sursă de lumină pe care putem să o suportăm. Divinul ne arde, descoperirea ne dizolvă universurile și nimeni nu vrea să-și pulverizeze lumile dintru sine. Lumea mea e singura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
teletai, calificare mereu afirmată, fără a fi explicată. Aceste rituri sunt menite să constrângă divinitatea, prin folosirea unor formule eficiente determină amintirea unor incantații, care fac presiune asupra divinității mai mult decât acționează asupra sufletului credinciosului. După moartea Eurydicei, Orfeu urăște femeile. Ca o urmare a negării doliului soției sale, pedepsirea prin ruperea în bucăți a lui Orfeu de către bacante este o constantă căreia i se adaugă o motivație originală: sensibilitatea sa pentru artă, natură a fost considerată o slăbiciune, motiv
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dezgustător, innobilindu-l prin valorile estetice pozitive ale compoziției. Artistul acceptă deci urâtul pe care îl găsește în natură și îl emancipează prin arta sa. Se creează, astfel, o distanță între percepțiile proprii și realitate, distanță care transformă de fapt subiectele urâte într-o operă de artă frumoasă, la care se admiră tehnica desăvârșită și nu oroarea obiectului însuși. Așadar, estetica a devenit un nume care definește o întreagă categorie de concepte: ideea de frumos, producerile sale, sistemul artelor. Dacă ideea de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
e de o complexitate uluitoare ce poate întrece cu mult pe cea a lui Faust. O primă trăsătura ne apare în pasajul Prolog în cer. Aici ni se evidențiază indulgența pe care Dumnezeu i-o arată lui Mefisto: „Nu am urât ființele de seama ta vreodat’ Și printre duhurile care neagă Cel mai ușor ești tu de suportat’’ Dar exista totuși o justificare pentru aceasta la care Dumnezeu participă: „Activitatea omului atât de lesne lâncezește, Odihna el prea grabnic și-o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cunosc. Când mă gândesc, văd ce gusturi contradictorii am avut întotdeauna. De-mi citesc jurnalul de zi al câtorva clipe din viața mea văd că uneori sunt mulțumit și alteori disperat, uneori mi-e milă de ea și alteori o urăsc și alteori nu mă mai interesează.” Efectele acestei sisifice și distrugătoare autoanalize vizează alienarea, înstrăinarea, “greața” față de Ceilalți și de sine însuși: “Mă duc cu mine și nu mă cunosc, cu toate că mă observ cu o grijă migăloasă și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
putut să socotesc faptul că dictatorul a fost executat aproape ca pe o victorie personală, dar, întrucât această victorie a fost plătită cu sângele unora dintre cei mai buni tineri ai țării, nu m-am putut bucura. Oricât l-am urât pe Ceaușescu și oricât am visat că într-o zi vom fi răzbunați pentru suferințele pe care ne-a făcut să le îndurăm, aș fi preferat să moară de moarte bună decât să curgă sângele atâtor nevinovați. Veți spune că
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
consimțământul unor „oameni de bine” care au răspuns la apelul președintelui „legitim”, dar asta nu a împiedicat lumea întreagă să constate că așa ceva nu s-a întâmplat nici sub dictatura „odiosului” și a „sinistrei”. Și nici aceia care l-am urât cel mai mult pe dictatorul înlăturat în decembrie nu am fi găsit argumente cu care să reducem la tăcere vocile care spun că ne-am întors la epoca de piatră. După ce au devastat școli, facultăți, redacții și sedii ale partidelor
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]