7,246 matches
-
formală este o ramură distinctă de drept, căreia îi corespunde o știință juridică de sine stătătoare, dacă avem în vedere specificul elaborării dreptului în perioada de trecere de la modernism, la postmodernism. Ca obiectiv esențial al legisticii formale, este evidențiată asigurarea validității, cunoașterii și a aplicabilității normei juridice. În sfârșit, una dintre concluziile specialistului în legistică formală amintit, pe care o reținem cu satisfacție teoretică, este aceea că, pentru elaborarea unor reglementări juridice viabile, apte să facă față exigențelor postmodernismului, este necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deopotrivă, constituie, din punct de vedere politico-juridic, un adevărat și sublim Tratat politic de bază și, fără îndoială, cea mai bună creație a celor două cancelarii diplomatice de la București și Chișinău. Aceste documente ar urma să constituie textul Tratatului și validitatea lui solemnizată în comun și cu multă emfază de către guvernanții de astăzi care ar trebui să se considere privilegiați pentru că au putut să realizeze un asemenea act de importanță istorică. În consecință, cele două documente fac inutilă și neproductivă orice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în legislația națională; alteori, poate exista și un efect indirect 17. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că normele comunitare trec înaintea tuturor normelor naționale, inclusiv a celor constituționale (norma din Constituția unui stat membru nu poate afecta validitatea unui act normativ comunitar statuat a avea caracter obligatoriu) și se aplică cu titlu propriu, ca drept comunitar, nefiind necesare și nici admise noi acte naționale pentru ca ele să se aplice 18. Principiul priorității reglementărilor obligatorii ale Uniunii Europene față de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituționale interne nu ar putea fi folosite pentru a obstacula dreptul comunitar, pentru că acest lucru ar fi contrar ordinii publice comunitare cauza SanMichele, Rec. 1963, ulterior a stabilit că prevederea ori principiul din Constituția unui stat membru nu poate afecta validitatea unui act al Comunității cauza internationale Handelsgellschaft, Rec. 1970). Apare, așadar, o contrarietate între unele prevederi ale Constituției și unele prevederi comunitare; diferențele de statut sunt focalizate asupra aspectelor esențiale: cele care țin de esența statală suveranitatea și independența sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ci obiect al dreptului internațional. A treia teorie consideră că personalitatea juridică a statului este fictivă și că numai iadivizii sunt subiecte "reale" ale dreptului internațional A patra teorie consideră că subiectele normale ale dreptului internațional sunt statele, dar că validitatea regulilor privind indivizii nu este exclusă (E. I. Daes, op. cit., p. 82-85). 34 Ibidem, p. 87. În același sens, v. p.1, 90. În recomandările cuprinse în studiu figurează, ci aceea ca individului să i se acorde personalitate din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și discutate dou] modele diferite. Este analizat], de asemenea, și utilizarea frecvent] a exemplelor ipotetice și imaginare pentru a decide între teorii. Partea a șaptea: Provoc]ri și critici Subiectivismul și relativismul, discutate în partea a șasea, neag] obiectivitatea sau validitatea universal] a eticii. Acestea nu sunt ins] singurele provoc]ri c]rora susțin]torii eticii trebuie s] le fac] fâț]. Au existat și alte încerc]ri, susținute de anumite poziții filosofice, de a ar]ta c] morală nu este nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
birocrație), criticat] de alții și folosit] la întâmplare de sistemul juridic și administrativ; este suportat], si nu vindecat]. În societ]țile de mici dimensiuni, libertatea permis] de negocierea aplic]rii pricipiilor tempereaz] rigiditatea domniei regulilor, f]r] a le contesta validitatea. Principiul și obiectivul își p]streaz] astfel, coerentă, iar absurdit]țile sunt evitate sau, în orice caz, ameliorate în ceea ce privește gradul lor, frecvență sau ambele. Multe valori sunt exprimate sub forma virtuților ce trebuie s] ne c]l]uzeasc] în viat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
început s] se clatine în momentul în care Enkidu și Ghilgameș au p]truns în locuri sacre aducând ofense zeilor. Enkidu a fost condamnat la moarte, iar Ghilgameș a devenit, astfel, conștient de statutul s]u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
datorit] clasei c]reia îi aparține el sau ea. De unde și maximă: mai bine datoria ta (cu toate c]) imperfect], decat datoria altuia îndeplinit] foarte bine (3.35). În ceea ce privește conținutul specific al datoriei și criteriul dup] care i se judec] validitatea, textul r]mane neclar. Cu toate acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u, fapt care nu este un subiect al vicisitudinii umane. Creând din voința divin] un fundament pentru elaborarea unui cod moral, oamenilor li se acord] o oportunitate de a r]spunde prin dezvoltarea unei conștiințe raționale care s] poat] susține validitatea revelației. Deci, acțiunea uman] poate porni de la o bâz] mai extins] dac] rațiunea, ca rezultat al revelației, este aplicat] pentru a elabora criterii în vederea cuprinderii tuturor acțiunilor și deciziilor umane. Aceste teme sunt expuse în povestea coranic] a cre]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral (care exprim] o datorie prima facie), bazat pe un caz particular. Am ajuns la această prin generalizare, folosindu-m] de un proces numit „inducție intuitiv]”. Este același proces că și cel prin care se învăț] principiile logice. V] expun validitatea unui argument particular, ca de exemplu: „Toate vacile sunt maro; vițicile sunt vaci; prin urmare, toate vițicile sunt maro”. Apoi v] propun s] generalizați, pornind de la cazul precedent spre acest principiu general: „Toți B sunt C; toți A sunt B
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intrebare legat] de existența unui drept legal își poate g]și r]spunsul stabilind dac] exist] norme legale care detaliaz] respectivul drept și specific] penalit]țile pentru inc]lcarea lui. (Dup] cum a ar]țâț juristul H.L.A. Harț - 1976 -, validitatea normelor legale înseși este în sine o alt] chestiune, care ar trebui s] fie stabilit] urm]rînd dac] acestea sunt compatibile cu principiile înscrise în constituția sau legea drepturilor națiunii sau, în ț]rile care nu au o constituție scris
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar este, de asemenea, vizibil c] ultimele propoziții, cele cu litere cursive (2 și 2’) sunt într-un fel lipsite de sens. Pe baza premiselor, ele pot fi completate oricum, f]r] a face concluziile neadev]rate sau a afecta validitatea concluziei. Ne afl]m acum în poziția de a reafirmă principiile logice și autonomia eticii. S] definim pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f]r] a afecta validitatea inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție din (1), fiecare poate fi schimbat] cu cealalt]. Principiul logic susține c] nici o expresie (ilogic]) nu poate avea sens în concluzia unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele nu încalc] în nici un fel autonomia logic] a discuțiilor despre arici, deoarece trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Adev]rul sau falsitatea definiției nu afecteaz] logică problemei. În autonomia logic] este vorba despre validitate, în timp ce în autonomia semantic] este vorba de înțelesuri. Vorbim despre o doctrin] care are leg]tur] cu definițiile, iar logică nu are competența de a decide asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de ei din aceast] cauz]. Uneori le invidiam libertatea și aceasta mi-a sporit confuzia. Relativismul moral că r]spuns obișnuit pentru aceste conflicte ia adesea forma unei neg]ri a faptului c] doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în vreun fel relative la factori contingenți din punct de vedere cultural și istoric. Aceast] doctrin] se numește relativism metaetic, pentru c] are de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oricine ar trebui s] le urmeze, si care au prioritate asupra tuturor obligațiilor legale și instituționale. A face ce este bine înseamn] a acționa în acord cu aceste principii. Individul face ce este bine deoarece, ca și creatur] rațional], înțelege validitatea acestor principii și este angajat s] le urmeze. Chiar la baza opiniei lui Kohlberg se afl] urm]toarea tez] extrem de stimulativ]: ne începem viața dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p. 98-142. 42 Metod] și teorie moral] DALE JAMIESON i. Introducere Filosofii morali contemporani au încercat s] g]seasc] r]spuns la o gam] larg] de întreb]ri. Aceste întreb]ri includ semnificația limbajului moral, natura valorii și a obligației, validitatea diferitelor teorii normative, și datoriile pe care putem s] le avem cu privire la animale și generații viitoare. Filosofii morali contemporani sunt mult mai puțin interesați de întreb]ri privind teoriile morale în sine: ce sunt ele, de ce am vrea s] le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își câștig] credibilitatea din leg]tură lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își câștig] credibilitatea din leg]tură lor cu alte credințe? Coerentismul și fundaționalismul au ap]r]tori puternici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea și, în felul acesta, morală ins]și nu poate fi întemeiat] obiectiv. îi. Trei r]spunsuri tradiționale la aceast] problem] Sarcina care se impune în continuare este de a evalua validitatea acestui argument. Un început firesc este modul în care determinismul se refer] la libertate. Expunerea pe care am f]cut-o raționamentului implic] faptul c] relația dintre determinism și libertate este una de incompatibilitate. Cei care consider] c] adev]rul determinismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Contractului și aspectele legate de derularea și implementarea subprogramului care nu au fost acoperite prin prevederile prezentului Contract, vor fi reglementate în conformitate cu dispozițiile legislației românești în vigoare. Articolul 11 SOLUȚIONAREA LITIGIILOR Litigiile decurgând din prezentul Contract, inclusiv cele referitoare la validitatea, interpretarea și executarea sau desființarea lui, vor fi soluționate pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu este posibil, litigiile vor fi înaintate spre soluționare instanțelor judecătorești competente. Articolul 12 CLAUZE FINALE a) Orice notificare dintre părți va fi considerată valabil îndeplinită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154027_a_155356]
-
cu carii ar fi mai râvnitori și să face el diadoh apostolilor, carii sunt împărați și preoți ai bisericii, de vreme ce dimpreună lucrează cu Dumnezeu, pentru mântuirea lumii. (72)] Ritualul de înscăunare prevedea și participarea obligatorie a "țării", drept garanție a validității mărturiei lăsate posterității; asistența publică era totodată și cel dintâi filtru social în efortul colectiv de memorare a evenimentului cu relevanță istorică și identitară. Atât în imaginarul românesc, cât și în prima parte a Învățăturilor lui Neagoe, topos-ul domnului-Pantocrator
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și mai vizibilă, printre altele, "vârsta" reală a culturii locale, absența multor instrumente critice fundamentale, glisajele dureroase între forme (de la situația manualelor alternative, până la domeniul artelor) sau căutarea încețoșată a identităților (pierdute, furate etc.). Necesitatea resimțită stringent de a discuta validitatea și modalitatea articulării regulilor într-un sistem literar care perfecționase, din nefericire, și disimularea, dar și rezistența culturală "la sertar", se impunea la un moment dat, și pe bună dreptate. Inițiativa a constituit, tocmai de aceea, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
p. 8. 54 Günter Patzig susține că silogismul aristotelic, privit în el însuși, nu prin ceea ce a devenit el în "logica tradițională", de-a lungul timpului, nu este un raționament, ci o propoziție. Aristotel a cercetat, în urmare, deodată cu validitatea silogismului, adevărul propoziției pe care acesta o reprezintă. Din perspectiva judicativului constitutiv, această observație a logicianului german este semnificativă în linia impunerii unor reguli care devin constitutive discursului care au două temeiuri "tari": este în joc adevărul, reprezentând faptul esențial
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]