10,104 matches
-
pământ: un Yast (13: 49-52) îi invocă pe Fravasi 67 care circulă liber în timpul ultimelor zece zile ale anului. Credința este universal răspândită, dar zoroastrienii, ca și alți teologi de dinainte și de după ei, o încadrează într-un sistem mai vast: conform tradiției pehlevi, Ohrmazd a săvârșit crearea omului în aceste ultime zece zile ale anului; prin urmare, spiritele Fravasi sosesc pe pământ în momentul creării omului și revin la sfârșitul vremilor, în timpul învierii corpurilor 68. Textele târzii dezvoltă paralelismul între
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
luptă de clasă" reflectată în volume precum Poeme pentru un ziar de perete (1948), Grivița roșie (1949), ultimul inspirat de greva muncitorilor din iarna anului 1933, sau Cântec de leagăn al Doncăi (1953), rezultate din dorința de a realiza un vast ciclu reprezentativ pentru epoca descrisă. Marcel Breslașu nu e dintre cei care se orientează spre stânga odată cu transformările de după 1948. Încă din interbelic fusese trimis la închisoare ca simpatizant al Partidului Comunist. Poezia sa angajată aduce în discuție motivele specifice
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o prezentare generală a operei poetului american articolul încearcă să surprindă între notele definitorii ale poeziei acestuia (de altfel, idei lipsite de noutate) ambiguitatea creației sale: "Walt Whitman are răgazuri de poet burghez individualist, cu tare de egoism minor, alături de vaste atitudini de profet al progresului cosmic, al fraternității universale". Desigur el este apreciat de gruparea de la Cadran pentru cea de-a doua tendință recognoscibilă în opera sa. Nu trebuie să uităm că și cei de la grupul Albatros îl apreciau pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fi fost Gala Galaction, preot cu idei socialiste, care a dat zeci de definiții anilor de „secetă și prăpăd” prin care înota: „vremuri de învălmășag și zăgazuri rupte”, „amărîte și falimentare”, „strîmtorate și necăjite”, „de arșiță sceptică și libertină”, de „vastă apostazie la modă”. Vremuri anormale, eronate, de zguduiri, excese, violențe: „Stridența și înfrigurarea vieții actuale - vitupera autorul romanului Papucii lui Mahmud în articolele sale duminicale - sînt minciună și deșertăciune”.8) „Epoca petrolului, a exportului bănos, a industriilor acumulate (trusturilor - n.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
putere transfiguratoare. Vin (de exemplu în „Fanfară”) în urma unei excitații în trepte, împinsă pînă la exaltare: „Ce tristă operă cînta/ Fanfara militară/ Tîrziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară.// Plîngeam și rătăceam pe stradă/ în noaptea vastă și senină;/ Și-atît de goală era strada -/ De-amanți grădina era plină.// Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie -”15). Sau apar, precum în „Crize”, provocați de o spaimă: „Tristă, după un copac, pe cîmp/ Stă luna palidă, pustie -/ De
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu „Nervi de toamnă”: în ambele amanții ignoră rigorile naturii. Ceea ce diferă e situația autorului, mai rea decît în poemul precedent, căci aci e lipsit și de consolarea identificării și solidarizării cu ceilalți: „Plîngeam și rătăceam pe stradă/ în noaptea vastă și senină;/ Șiatît de goală era strada -/ De amanți grădina era plină”. El e amantul din strada goală, singur, în lupta cu „fiorii de nebunie”. Un fel de epilog al tuturor tribulațiilor sentimentale, „în altar” evocă, la rîndul ei, încercarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sunt Domnul celor veșnic plutitoare-n infinit”3). Și: „Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar -/Portret unic și veșnic, expus în infinit”4) etc. Dar, cum ușor se poate remarca, în aceste exemple „infinit” nu mai are puterea evocatoare, „vastele atribute” pe care le avea la un Lamartine („Ode au Malheur”), la un Hasdeu 5) sau la autorul „Scrisorii I”, unde era atotputernic, profund și grav: „De-atunci și pînă astăzi colonii de lumi pierdute/ Vin din sure văi de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
puterea de evocare decît în „știință” (teorie), care - mi am dat seama - e întotdeauna parțială. De aceea volumul al doilea l-am pus sub pavăza constatării lui Iorga că „în nimic nu putem ști tot”, surprinzătoare dacă ne gîndim la vasta erudiție a celui care a formulat-o, dar dureros de adevărată. Am considerat mereu că, oricît te-ai devota unui subiect, nu deții monopolul asupra lui. Bacovia nu constituie o exclusivitate a băcăuanilor, chiar dacă aceștia au datorii mai mari față de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
distins; era doar expresiv, pentru cine știa să-l privească. Din această cauză, „opinia estetică” despre el a fost înlocuită, nu o dată, „cu una existențială sau caracterologică”. Așa ar fi procedat se zice - chiar și Al. Piru, critic cu o vastă experiență literară. într-un cerc intim, ca să șocheze (avea acest obicei), el ar fi afirmat: „Bacovia nu poate fi un mare poet, pentru că a fost labagiu”. (v. Cartea Albă a Securității. Istorii literare și artistice/1969-1989, Ed. Presa Romînească, 1996
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cancerului esofagian sunt necesare și alte investigații (echografie abdominală, scintigrafie osoasă, bronhoscopie, rezonanță magnetică, laparoscopie). CANCERUL ESOFAGIAN PRECOCE. Diagnosticul de cancer esofagian precoce se pune rar în Europa și ceva mai recvent în Japonia; din păcate, diagnosticul este stabilit la vasta majoritate a bolnavilor într-un stadiu avansat al afecțiunii. Motivele întârzierii diagnosticului sunt multiple, dar două dintre ele merită avute în vedere: 1) cancerul precoce este obișnuit asymptomatic; 2) creșterea cancerului esofagian este mult mai rapidă decât a altor cancere
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sunt bune, identice celor obținute prin tratament chirurgical, rata de supraviețuire la 5 ani variind între 85%-95%. Mucosectomia endoscopică se însoțește în 6-12% din cazuri de complicații: imediate (hemoragie, emfizem mediastinal) și tardive (stenoză esofagiană). Tratamentul paliativ. Din nefericire, vasta majoritate a bolnavilor cu carcinom celular scuamos esofagian se prezintă la medic cu afecțiunea într-un stadiu atât de avansat încât metodele de tratament nu pot fi decât paliative. Există o varietate de tehnici terapeutice paliative (Tabel III), toate urmărind
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
al ONU, care prevedea adoptarea unor măsuri dure pentru stoparea programelor nucleare și a celor de fabricare a rachetelor balistice din Coreea de Nord. Totodată, având în vedere că programul iranian de fabricare a rachetelor balistice reprezenta o amenințare pentru o regiune vastă, s-a ajuns la un acord în ceea ce privește semnarea unei declarații comune referitoare la cooperarea în domeniul apărării antirachetă și la evaluarea comună a provocărilor secolului XXI reprezentate de rachetele balistice, inclusiv a celor iraniene și nord-coreene. De asemenea, s-a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de stat, în pofida acordului preliminar încheiat între Statele Unite și Rusia pentru a acționa în scopul reducerii arsenalului nuclear strategic în fiecare țară. Potrivit lui Ferguson, ambele țări au realizat că va fi extrem de dificil să obții ceva care este atât de vast și stabilește reduceri drastice la nivel de arsenale nucleare strategice 285. Pe de altă parte, au fost exprimate temeri potrivit cărora, politicile adoptate de Administrația Obama în domeniul armelor nucleare inclusiv discuțiile privind tratatul cu Rusia afectează modalitatea în care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
care îi aparține lui Thomas B. Connery; acest termen subliniază faptul că încă trebuie scoase la lumină foarte multe lucruri în acest domeniu ("Third way" 6). Scriind istoria acestei forme de expresie, m-am apropiat de ea printr-o tematică vastă, opusă poate modului tradițional al cercetării cronologice, în încercarea de a clarifica problemele critice de maximă importanță care s-au ivit pe acest teritoriu. Am procedat astfel deoarece asemenea tip de examinare ajută la formularea mai exactă a unor definiții
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai mare parte, există, la fel ca și între urnele grecești, puține care să conțină ceva de durată sau etern. (Nimeni nu ar lua o urnă grecească și ar arunca-o într-o stâncă, decât poate un postmodernist exaltat). Deci vastul teritoriu al non-ficțiunii a fost la fel de problematic ca și în ziua de azi acum o jumătate de secol, și retorica Noii Critici în studiul din 1952 ascunde câteva probleme de cercetare la fel de supărătoare, în ceea ce privește modul de a fi abordate, ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reiese și ceea ce poate fi privit ca jurnalism literar, și alții precum Anderson sau Judith Paterson care au ales un orizont mai larg și care tind să includă în acest gen majoritatea textelor "non-ficționale" ca părți ale unui gen extrem de vast. În cazul lucrării "Sourcebook" a lui Connery, toții autorii analizați au fost inițial jurnaliști de carieră la ziare sau magazine, sau la amândouă. Se subînțelege deci că includerea între autorii formelor narative de "jurnalism literar" presupune o practică jurnalistică de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și de instituții cu scopul de a ajunge la factorii critici. Procedând astfel, sper să ofer o nouă privire critică care să ne ajute să înțelegem mai bine acest discurs complex care a avut o prezență mai vie și mai vastă în epocă decât sunt dispuse cercurile academice să recunoască. Poate în felul acesta vom începe să înțelegem de ce Hapgood aducea în discuție cu atâta căldură, ceea ce el numea "scrierea vie", dorindu-și cu ardoare o apreciere mai profundă a acesteia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
armatei germane care creează impresia unei maree metaforice ori a peretelui de apă care coboară din Conemaugh Valley când digul din aval a fost rupt: marea de uniforme gri, mecanica inexorabilă și precisă a mărșăluitorilor și eficiența generală a acestei vaste organizații care mărșăluiește și cântă la unison: "Oamenii din unitățile de infanterie cântau: Vaterland... Mein Vaterland. După fiecare vers al cântecului urmau trei pași... Când melodia înceta, liniștea nu mai era întreruptă decât de tropăitul cizmelor cu placheuri metalice, și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nota Kazin în On Native Grounds, "Literatura aceea mai are încă multe de spus și s-ar putea chiar să domine scena încă mulți ani de acum înainte; și, în ciuda prozaismului și a frecventelor sale impulsuri mecanice, este un corp vast de scrieri ce reprezintă probabil cel mai bine întreaga experiență a conștiinței americane de după 1930 și explică întreaga natură a prozei din acea vreme, așa cum nimic altceva nu ar fi reușit" (485). Chiar dacă jurnalismul literar nu a "dominat scena încă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
atunci când spune că: "Literatura abia și-a urmat cursul, și este foarte posibil să continue să domine scena încă foarte mulți ani; dar din cauza lipsei unei forme și adesea a unui impuls mecanic, ea reprezintă o totalitate de scrieri foarte vastă, probabil cea mai completă expresie a experiențelor prin care a trecut America după 1930, și cea care face lumină în întreaga proză a acelor ani" (485). Mai mult decât atât, acesta l-a caracterizat pe criticul și jurnalistul literar Edmund
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o formă jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului de obiectivare a lumii întreprins de curentul central al practicii jurnalistice. Mai mult, dacă încercăm să limităm distanța dintre subiectiv și obiectiv ajungem la o teză foarte vastă: jurnalismul narativ acționează undeva într-o arie sau într-un spectru situat între un univers obiectiv de neatins și o subiectivitate solipsitică de neînțeles. Rezultatul reflectă profunde consecințe epistemologice și existențiale. Această subiectivitate preponderentă poate numai să diagnosticheze în final
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi caracterizate ca jurnalism literar și că acestea pot fi în mod confortabil incluse într-o categorie nonficțională mai largă. Această delimitare este importantă pentru a vedea dacă jurnalismul literar narativ se naște în umbra marginalizată a unei categorii mai vaste, și își primește astfel recunoașterea critică care i-a fost refuzată, pentru că este un discurs complex care încearcă să analizeze în profunzime condiția umană, la fel ca orice operă literară plină de conotații mișcătoare. Să observăm că jurnalismul literar ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
of innocence is drowned;/The best lack all conviction, while the worst/Are full of passionate intensity./ Surely some revelation is at hand;/Surely the Second Coming is at hand./ The Second Coming! Hardly are those words out/When a vast image out of Spiritus Mundi/Troubles my sight: somewhere in the sands of the desert/A shape with lion body and the head of a man,/A gaze blank and pitiless as the sun,/Is moving its slow thighs, while
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lume,/Apusul sângelui își rupe strânsoarea, și pretutindeni/ Ceremonia inocenței e pusă pe goană,/Cei Buni n-au convingeri, în timp ce Răii/ Sunt plini de vigoarea pasiunii/ Iată Revelația!/ Iată, A doua venire!/ A doua Venire! Ce greu pronunț cuvintele/ Când vasta imagine: Spiritus Mundi/ Tulbură privirea: undeva în nisipul deșertului/ O umbră cu trup de leu și cap de om,/ O privire albă, fără milă, asemeni soarelui/ Își mișcă șoldurile încete, și totul în jur/ Umbra vălătucește păsările deșertului revoltat/ Întunericul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
personalitate complexă a științei și culturii românești a străbătut Carpații Românești, lăsându-ne nouă pagini memorabile cu o puternică Încărcătură patriotică. Formația sa științifică deosebită, arta scrisului, ca și pasiunea pentru drumeții au fost pilonii pe care și-a clădit vasta sa operă. Din numărul mare de titluri de lucrări, reținem doar câteva și anume: În curmezișul țării (1933), Colțuri din țară (1934), Țara noastră - natura, oamenii, locuri (1937), Tinere, cunoașteți țara; Fauna României (1933), Prin munții noștri (1941), etc. - Grigore
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]