8,288 matches
-
la gură -, oamenii se adunau aici, la răscruce de drumuri, să-l asculte pe acest mesager autorizat, precum odinioară, în antichitate, atenienii se îngrămădeau cu sutele să-l audă pe marele orator Demostene debitându-și furibundele filipice antimacedonene după ce se vindecase de bâlbâiala supărătoare, exersând în acompaniamentul vuietului valurilor marine cu pietricele în cavitatea bucală. Spectacolul era pitoresc, inedit și cu totul extraordinar. Se reedita, la altă scară, în alt timp astronomic și cu alți interpreți, aceeași piesă celebră, impresionantă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ferestre și pe balcoane, pentru a trăi acest moment în direct. Ca și cum ar fi asistat la o execuție publică. Aprilie 2000 Final de armată. Nu pot afirma că o camaraderie "virilă", de arme, s-ar fi făcut prezentă. M-am vindecat de faptul că sunt "diferit", cel mai des fiind calificat de ceilalți fie de prost, fie de fraier, fie de nebun. Nu au înțeles niciodată de ce m-am întors din Elveția în România. Nici eu nu am încercat să-mi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de a anihila dorul de casă era lectura, timp de 10 minute pe zi, la biblioteca Universității a ziarului Scînteia. După aproape 30 de ani, am impresia că în afară de regim, nimic nu s-a schimbat. Lectura abjectei prese românești te vindecă de orice dor de casă. Vulgaritate, violență, rufe spălate în public, lipsă de măsură, scuipat, spurcăciune. Lichide biologice etalate pe pagina de hârtie. Când scrii despre abjecție riști să devii abject la rândul tău. "Par choix ou par la force
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ca astăzi, în câteva zeci de titluri. Dacă traducătorul care eram asuda pe atunci undeva la jumătatea versantului care ducea spre notorietate, Antoaneta Ralian ajunsese pe un platou andin de toată frumusețea. Dacă eu mai nutream oarece ambiții premiabile (boală vindecată între timp), ea așezase tabăra la un nivel de unde nu mai avea înspre ce să urce. Dacă eu încă nu-mi domolisem enervările, ea afișa, de o bună bucată de vreme, calmul olimpian al celui care văzuse toate chipurile vieții
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ați paria, la o adică, pe o societate în care cad toate zidurile, sau pe o societate grijulie ca nu cumva să-și piardă tabuurile și convențiile? A.R. Am avut, în primul rând, tabuuri lingvistice, de care m-a vindecat bunul meu prieten Henry Miller. Au venit apoi tabuurile sociale. Încă de mică am fost învățată că există lucruri care nu se spun și lucruri care nu se fac. Au urmat tabuurile senzuale: simțuri, instincte ținute în frâu, inhibate. S-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
părerea mea, rolul artistului este cel de-a produce o artă bună, și el singur trebuie să decidă asupra mijloacelor prin care poate fi realizat acest țel. Libertatea de gândire a artistului este esențială. Nu el este cel chemat să vindece răul social. Dar cei mai mulți dintre artiști sunt preocupați de problemele sociale și un artist autentic poate fi de folos semenilor săi arătându-le adevărul despre societate și despre sufletul omenesc. Pentru un romancier, adoptarea unei poziții morale, a unui ton
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fără oameni ca Acesta? Dar omul acesta e cu putință fără iubirea mea de țară? Cât voi trăi eu? Cât voi mai trăi? De astăzi până departe? De la amândoi Până dincolo de fruntea istoriei? Rănile mele, numai țara mea mi le vindecă, În inima lui e libertatea mea Și vai, cât mă doare în câte-o noapte ideea Venită ca fulgerul, că într-o zi cineva m-ar putea obliga să nu-mi mai văd țara, să mă ia dintre oamenii acestei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Acum femeile aveau serviciu, dar obligațiile casnice erau tot ca pe vremea bunicilor, întrucât în conștiința bărbaților nu se prea schimbase nimic... Cum te-ai descurcat cu proprii copii? Cu ce-i hrăneai, cu ce-i îmbrăcai, cu ce-i vindecai în vremuri în care nici mâncarea, nici hainele, nici medicamentele nu erau din belșug? Educația lor ți-a creat probleme deosebite? Sinceră să fiu, n-a fost nevoie să răbdăm de foame, întrucât părinții mei aveau o grădină foarte mare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mamele elevilor și jumătate din restul populației feminine a orașului Focșani. Una peste alta, avea toate motivele să exerseze la clasă mecanismele biologic-sociale de afeminizare a unor copile de 10 ani. Patru ani de spaimă săptămânală sper că m-au vindecat de frica instituțională pentru totdeauna. N-am reușit însă niciodată să înțeleg de unde venea, dincolo de aplecarea către despotism care-i caracteriza stilul profesoral, disperata dorință a acestei femei de a ne ține în frâu sexualitatea hormonal-adolescentină. Avea doamna M. nesiguranțe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ascultători. Mă întreb, la fel de amuzată ca atunci când fiică-mea îmi povestește experiențele ei personale cu Naruto cel demonizat, în care a intrat o vulpe cu nouă cozi, dacă intrarea glorioasă, tortura mistică, stigmatele de pe brațe - care, e drept, s-au vindecat foarte târziu - nu fac parte din biografia eroică pe care mi-o construisem pe la vârsta aia și în care părinții mei locuiau în cea mai veche casă boierească din oraș și mă aduceau, doar din instinct de adaptare, la școala
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Dădea din cap și îngâna un sunet de aprobare, ca un ascultător fidel. O priveam cu interes, fascinată de acea legătura telepatică. La fiecare telejurnal, Ceaușescu îi promitea un apartament și o excursie la Băile Felix, unde urma să se vindece sub supravegherea celor mai buni medici din România Socialistă. Înainte de a se îmbolnăvi, mama îl întâlnise o dată pe președinte, în timpul unei vizite de lucru la oficiul de calcul unde era angajată. Acesta a dat mâna cu ea și a bătut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de a pătrunde în viața concetățenilor săi și de a veni în întâmpinarea celor mai intime dorințe era mai mare decât își închipuise vreodată mama. Nefiind totuși magician, admisese cu sinceritate și modestie că nu ar fi putut să o vindece el personal, dar că o schimbare de locuință și un tratament la băi ar fi făcut miracole. Punerea mamei pe picioare era o prioritate a statului, președintele o afirma în fiecare seară la telejurnal, înconjurat de secretarii săi de partid
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
însuși. Pachetele pentru doctorii mamei se aflau numai în tranzit în dulapul nostru. Profit să le miros câteva zile. Aștept apoi să văd dacă acest dar va avea vreun efect asupra mamei, dacă medicii și-au unit forțele să o vindece sub vraja boabelor, a căror frumusețe de mărgele rare o puteam doar ghici din desenul de pe ambalaj și din pipăit. După vreo lună de așteptare, boala mamei începe să pună stăpânire și pe noi, până în cele mai intime oase. Încep
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dar și din cele citite. Să-l urmărim! Vom avea câte ceva de câștigat. Nu-i perioada „câștigurilor”, după care aleargă atâția? Marian Ciornei face aceasta nu ca să câștige, el dă. Ne dă speranță că undeva credința lui și a noastră vindecă. E utilă... Viața - o lecție!... Ion N. Oprea Motto: ,, Căutați adevărul și adevărul vă va face liberi !” Isus De-a lungul istoriei, oamenii s-au plâns mereu de viața grea pe care au dus-o, și permanent omenirea a avut
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
vorbea de un țăran, un personaj mai aparte care ar fi trăit în Brazilia sub numele de Arigo. La un moment dat acest om și-a dat seama că poate face lucruri ieșite din comun, că poate da remedii și vindeca bolnavi. Fără nici un fel de pregătire medicală, Arigo a devenit cunoscut prin vindecările miraculoase pe care le-a făcut. Nu numai că prescria medicamentele cele mai adecvate, dar făcea intervenții chirurgicale în condiții de minimă dotare și igienă, care au
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Un adevărat miracol (un exemplu printre multe altele) pe care știința nu l-a putut explica. Dar care a fost explicația pe care a dat-o însuși Arigo? În stare de transă el a relatat că în momentele în care vindeca pacienții, spiritul unui medic decedat în timpul primului război mondial, intra în trupul său și realiza miraculoasele vindecări. Medicul respectiv nu reușise să-și ducă munca până la capăt în timpul vieții, iar după moartea sa se folosea de trupul lui Arigo pentru
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de reușita lor. Autorii. VOLUMUL UNU SATUL Motto: ...veșnicia s-a născut la sat. Aici orice gând e mai încet, și inima-ți zvâcnește mai rar, ca și cum nu ți-ar bate în piept ci adânc în pământ undeva. Aici se vindecă setea de mântuire și dacă ți-ai sângerat picioarele te așezi pe un podmol de lut. Uite e seară. Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi, ca un miros sfios de iarbă tăiată, ca o cădere de fum din streșini de paie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tei e“ - „...de bei e/ (ca și cum...)“ - „(vocea) ei e“ ; „tern“ - „etern“ - „matern“ - „patern“ - „stern“ - „sem pitern“ - „extern“ - „intern“ etc.), la ziceri poetice („Luceferi de tencuială“, „petece de frumos“, „întipă rite mîini în dale/ de tors pietrificat în soare“, „S-a vindecat de viață“, „Zare“ - „Raze“, „Zvon de liniște“, „Lu mina curge - balegă - pe trup“, „dispută“ - „spută“, „pupic în pupilă“) sau la titlul primului meu volum (Fațete, Zvîrcoliri, Fațete de zbor înăuntru, Labirintul fațetelor, Zbor întors în labirintul de fațete, Cioturi din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Burta mea era mai conforta bilă și mai performantă decît orice pernă electrică (o altă recomandare, pentru asemenea situații, în cărțile de specialitate). În felul ăsta, mi-am găsit liniștea. Nu aveam sîni utilizabili, dar aveam burtă, și asta mă vindeca de orice angoasă. Eram un fel de ursuleț de pluș pe care copilul dormea în pace ; unul ceva mai complex, cu mai multe funcțiuni. Nu-mi mai încă peam în piele de mîndrie. E ceva să fii un ursuleț de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Pe parcursul celor opt ani de învățătură ca elev normalist și mai apoi în activitatea de educator i s-au clarificat multe dintre aspectele profesiei pentru care a optat, și a ajuns la concluzii limpezi și plauzibile. Învățătorul, asemeni unui vraci, vindecă neștiința, luminează mințile copiilor și pune bazele personalității acestora în curs de formare, înzestrându-le și dezvoltându-le intelectul, îmbogățindu-le afectivitatea și modelându-le caracterul. Trăsăturile personalității copilului se construiesc în grupul stabil și divers, așa cum este clasa de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fost făcută fără anestezie, iar eu pe lângă gemete mai scoteam și câte un urlet. În perioada convalescenței am continuat să citesc și mă simțeam deranjat când prietenii veneau în vizită iar eu nu puteam să merg la joacă. Rana se vindeca destul de repede și la finele lunii august deja puteam călca cu piciorul normal dar cu pansament iar până când a început școala rana s-a vindecat complet. În vacanță a sosit o scrisoare de la Lonea prin care familia era înștiințată că
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
când prietenii veneau în vizită iar eu nu puteam să merg la joacă. Rana se vindeca destul de repede și la finele lunii august deja puteam călca cu piciorul normal dar cu pansament iar până când a început școala rana s-a vindecat complet. În vacanță a sosit o scrisoare de la Lonea prin care familia era înștiințată că v-a veni Puiu și v-a rămâne un an la noi. Vom fi de acum trei copii în casă și el va merge la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Degetul mare s-a spart, unghia abia se ținea în piele. L-am pansat cu o batistă și am jucat mai departe. Acasă am ajuns cu greu și pe deasupra șchiopătând dar, ca orice rană și aceasta a început să se vindece, însă, iarăși m-a lovit ghinionul. N-a fost suficient că aveam degetul mare de la piciorul drept rănit că a început să se repete aceeași infecție în călcâi, care a crescut mai repede și mai dureros. Dar ca să bravez făceam
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mări, Insula cu elice, Mathias Schandor, Spartacus, Clopotul din Islanda, Port Artur, Mobi Dick, Copiii căpitanului Grant” și multe altele la fel de groase. Citind pe nerăsuflate cartea ”Insula misterioasă” care m-a ținut în suspans, nici nu am observat cum se vindecă rana de la călcâi și cum a trecut vacanța de vară. A venit toamna anului 1958, anul în care intram în clasa a V-a, primul an de gimnaziu. Dacă până acum aveam o singură învățătoare, exceptând clasa a IV-a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Înlăuntrul iluziei sale și, trezindu-se, vede morile de vînt cu care s-a războit stînd batjocoritoare cu aripile desfăcute În vînt. Decăderea din iluzie aduce după sine decăderea din mister. Un Don Quijote internat Într-un ospiciu pentru a se vindeca de rătăciri și vedenii n-ar interesa decît medicul său. Și poate și mai rea, În cazul lui Aiax, e decăderea din ceea ce orgoliul unui om izbutește să suporte. Însă orgoliul, ca și deșertul, ne poate scoate În cale o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]