8,047 matches
-
de curtină, porta decumana și principia sunt astăzi puncte vizitabile. Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele din Turda, Cluj-Napoca, Aiud, Budapesta și Viena. La castru se poate ajunge cu mașina pe două drumuri de access: pe lângă Colegiul Național Mihai Viteazul și dinspre DN1, pe strada Romană. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
un medic psihiatru și radiolog român, autor a numeroase articole de specialitate în revista "Știință și Tehnică", cunoscut mai ales prin articolele sale despre sexualitate și prin nuvelele sale publicate în colecția "Povestiri științifico-fantastice", unele premiate. A urmat liceul Mihai Viteazul din București, unde tatăl său fusese numit director, apoi a studiat medicina la Facultatea Carol Davila. A fost, pentru puțină vreme, căsătorit cu pictorița Ioana Olteș. A lucrat la diverse policlinici și spitale din București, apoi, după 1973, în Germania
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
Primul regat al Poloniei a fost creat în anul 1025. Înainte de încoronare a lui Bolesław I cel Viteaz, statul polonez a fost denumit "Ducatul Poloniei". S-a facut încoronarea posibilă datorită mulților factorii, fiind cele mai importante moartea lui Heinrich al II-lea și slăbirea Sfântului Imperiu Roman. Există controversii legate de încoronarea. Se presupune că arhiepiscop din
Regatul primilor Piaști () [Corola-website/Science/307053_a_308382]
-
-lea Lambert a luat o conducere după tatăl său, după ce pesemne a exilat săi doi frăți. Alături, încă în 1025 s-a încoronat cum regele Poloniei. Mieszko al II-lea a făcut eforturi pentru continuare a politicii expansioniste lui Bolesław Viteazul. S-a înscris la opozița germană concentrată împrejur Ernest al II-lea, duce a Swabiei și Freidrich din Lorena și invadat Saxonia în 1028. Konrad al II-lea, împărat germano-roman, a organizat în răspuns atacul spre Milsko și Luzația, dar
Regatul primilor Piaști () [Corola-website/Science/307053_a_308382]
-
ucis - pesemne de inițiativă a fratelor săi. Între timp, Mieszko, după scăpare spre Boemia, a fost capturat pe ducele Udalric și castrat. Această a fost presupună că o pedeapsă pentru chiorăre a ducelui Boemiei, Bolesláv III cel Roșu prin Bolesław Viteazul. Udalryk a eliberat Mieszka după moartea lui Bezprym, dar ducele Poloniei nu putea-și recăpăta forță completă. Periclitat prin intervenție a împăratului, a consimțit în 1038 în Merseburg pentru împărțirea statului între trei pretendenții pentru tronul: se, Otton Bolesławowic și
Regatul primilor Piaști () [Corola-website/Science/307053_a_308382]
-
Poloniei nu putea-și recăpăta forță completă. Periclitat prin intervenție a împăratului, a consimțit în 1038 în Merseburg pentru împărțirea statului între trei pretendenții pentru tronul: se, Otton Bolesławowic și Dytryk, care a fost un fiu al fratului lui Bolesław Viteazul. Mieszko pesemne a primit Polonia Mică și Mazovia, Otto - Silezia și Dytryk - Polonia Mare. Alta propunere a împărțirii era că Mieszko ar fi primit Polonia Mare, când Otto și Dytryk ar fi primit alte părții. În plus, timpuriul rege s-
Regatul primilor Piaști () [Corola-website/Science/307053_a_308382]
-
cu sigiliul regal, pentru casa în care au locuit, din strada Regală, mai târziu I.C. Frimu, astăzi Neagoe Basarab. Bunicul matern, Gheorghe Constantinescu, exercitase profesia de exploatator de păduri. Bunica provenea dintr-o familie de macedoneni sârbi, aduși de Mihai Viteazul când a înființat orașul Ploiești. „Am aflat acest lucru de la o rudă a mamei, după ce îmi muriseră deja părinții”. Ioan Tomescu are doi copii: o fată absolventa de ASE (relatii economice internationale), căsătorită cu un cetățean grec, având și domiciliu
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
în urmă șapte copii, toți cu studii superioare. Tatăl său, profesor de liceu la Botoșani, a luptat pe front în Primul Război Mondial. Locotenent, comandant de companie, a fost recunoscut pentru faptele sale de eroism, devenind cavaler al ordinului „Mihai Viteazul“. Moare la Botoșani, după ce îndură sărăcia vremii și mai ales moartea soției. Ca în orice familie, tradiția de profesor trebuia urmată de unul dintre copii. În familia Tufescu aceasta tradiție a fost dusă mai departe de fiica cea mai mare
Victor Tufescu () [Corola-website/Science/307099_a_308428]
-
al XV-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIII, 1980, p.97-121. Vechea biserică din Galda de Jos (jud. Albă), un monument al arhitecturii medievale româneᗰti din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XVII, 1980, p.517-529. · Mihai Viteazul, ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, Potaissa, ÎI, 1980, p.195-205. 7 · Legături artistice ᗰi culturale între ᘠara Maramureᗰului ᗰi celealte ᘰinuturi româneᗰti în sec. XVIII, în Marmaᘰia, V-VI, 1979-1981, p.513-520 (în colaborare cu I. A
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
neamului, Ed. Ecclesia, Nicula, 2002, p. 63-67. · Pictori din ᘠara Românească în ᘰinuturile hunedorene în secolul al XVIII-lea, în vol. omagial Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2002, p. 381-384. · Vestigii inedite de la Văd, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor ᗰi ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în secolul al XVIII-lea, în vol. omagial Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2002, p. 381-384. · Vestigii inedite de la Văd, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor ᗰi ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică ᗰi religioasă în ᘠările Române (sec. XIV-XIX), Bucureᗰti, 1968, în Studia Universitatis, Historia
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în Ars Transsilvaniae, VII, 1997, p. 216-217. · Aurel Chiriac, Pictură bisericilor de lemn româneᗰti din Bihor în secolele al XVIIIlea ᗰi al XIX-lea, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 1999, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 376-378. · Tereza Sinigalia, Mihai Viteazul ctitor, Ed. Vremea, Bucureᗰti, 2001, în Ars Transsilvaniae, X-XI, 2000-2001. · Demir Dragnev, Igor Caᗰu, Emil, Dragnev, Virgil Pâslariuc, ᗠtefan cel Mare ᗰi Sfânt în contextul epocii sale ᗰi al posterităᘰii, Editura Civitas, Chiᗰinău, 2004. în Ars Transsilvaniae, XIV-XV, 2004-2005, p.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
încât au luat ei prizonieri pe inamici. Episodul este menționat pe o fotografie pe care i-a dat-o ostașului, ca semn de recunoștință. Pentru participarea la campanie a fost decorat cu Războiul de Întregire - bareta Ardeal, cu Egreta Mihai Viteazul și cu Coroana României (cavaler). Revenit la viața civilă, și-a continuat activitatea la Facultatea de Științe, pregătindu-și doctoratul în geologie pe care l-a luat în mod strălucit cu teza „Cercetări geologice în Podișul Moldovei”, în iunie 1919
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
(n. a doua jumătate a sec. XVI - d. 1603) a fost soția lui Mihai Viteazul. Tradiția spune că s-au căsătorit în biserica din localitatea Proieni, județul Vâlcea, în anul 1584. era fiica unei jupânese Neacșa, călugărită sub numele de Maria, a avut un frate Dragomir, boier mare în vremea lui Matei Basarab și era
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
vremea lui Matei Basarab și era nepoată, de frate sau de soră, a marelui ban Dobromir dintre 1568-1581. Tatăl ei era, probabil, un jupân Stan. Ea a avut moștenire satele Cârstienești (Vâlcea) și Poiana. Stăpân ocazional al Cetății Făgărașului, Mihai Viteazul dăruiește Doamnei Stanca în anul 1600 atât castelul, cât și domeniul Făgărașului. El se va retrage aici după înfrângerea de la Mirăslău (18/28 septembrie 1600) și tot aici își va adăposti familia, până în 1601. Doamna Stanca se așază aici cu
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
și domeniul Făgărașului. El se va retrage aici după înfrângerea de la Mirăslău (18/28 septembrie 1600) și tot aici își va adăposti familia, până în 1601. Doamna Stanca se așază aici cu cei doi copii, Nicolae Pătrașcu și Domnița Florica. Mihai Viteazul construiește în partea sudică a cetății o biserică pentru familia lui. După lupta de la Mirăslău, cei trei vor fi ținuți în cetate ca ostatici, iar după uciderea voievodului, Doamna Stanca a stat aici ca roabă. În anul 1938, la propunerea
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în "Mihai Viteazul" (1971) de Ioana Bulcă.
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
Bathory devenea, "de jure", principe al Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei. Această stare de fapt s-a reflectat și în stema sa, pe care a adoptat-o ulterior. După unirea "de facto" a celor trei țări sub sceptrul lui Mihai Viteazul, sigiliile aplicate actelor domnești au fost schimbate. Aceastea conțineau atât stemele voievodatelor respective, cât și pe cea a Daciei (doi lei afrontați, care sprijină o sabie). Ulterior, variante unite ale stemelor Moldovei și Țării Românești s-au regăsit în sigiliile
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
fixate în documentele vremii, s-au pierdut odată cu trecerea timpului. Pisania bisericii, probabil de lemn, nepăstrându-se, am fost privați de un important izvor, menit să stabilească începuturile și ctitorii sfântului așezământ. Unele documente îl atestă drept ctitor pe Mihai Viteazul, care a și înzestrat-o cu donații, degradările survenite după anul 1628 determinând o nouă și substanțială refacere în timpul lui Matei Basarab. Astfel, reclădirea mânăstirii îi este atribuită marelui dregător Diicu Buicescu vel agă, rudă a domnitorului Matei Basarab, împreună cu
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
Tighina) este un critic literar, editor și bibliograf român. s-a născut pe data de 3 iunie 1938 în satul Cârnățenii-Noi, comuna Căinari, județul Tighina, Basarabia. Tatăl, Petre Coloșenco (29 iunie 1908 - 17 martie 1966), absolvent al Școlii Normale „Mihai Viteazul” din Chișinău (1927) și al cursurilor de scurtă durată ale Institutului Superior Pedagogic „Maxim Gorki” din București, specialitatea Limba rusă (1957), a fost învățător de limba română în localitățile Hârtop Hasan și Cârnățenii-Noi, din comuna Căinari (1927-1944], Bacani, județul Tutova
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu - Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia și Ardeal, din zona Gorj și Hunedoara, era Pasul Vulcan, "drumul lui Mihai Viteazul", pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Românești, în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcinești, se trecea prin Schela, Arsuri, Pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m, și se cobora
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Muntele Rece, Cluj. În Sinești, Vâlcea, acoperișul și bolțile au ars în 2002, dar butea cu frumoasele ei zugrăveli a fost lăsată apoi în bătaia vremurilor. Prețioasa biserică de lemn de la Mitrofani-Schit, în care tradiția păstrează amintirea cununiei lui Mihai Viteazul, a ars în anul 2000. Acest proces nu poate fi oprit în totalitate dar se pot face multe pentru a fi limitat. Cea mai înaltă biserică de lemn din lume este cea de la Mănăstirea Săpânța - Peri. Pentru studii regionale vezi
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
este una din cele mai vechi construcții din București păstrate până astăzi, ctitorie a lui Mihai Viteazul. Zidită în anul 1594 și așezată în centrul unei incinte înconjurate cu ziduri, sub forma unei cetăți, complexul mănăstirii a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului, îndeplinind variate funcții, cum ar fi: reședință domnească, spital militar, școală de
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
construite în timpul regimului comunist, din apropierea Splaiului Independenței și a parcului Izvor. În 1813 Mănăstirea Mihai-Vodă „era printre mănăstirile mari ale țării”. este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Ctitorită în anul 1594 de voievodul Mihai Viteazul, în timpul în care era ban al Olteniei, biserica a fost amplasată pe vârful dealului din fața Podului Mihai Vodă, deal care mai târziu se va numi Dealul Mihai Vodă. Construcția a fost ridicată pe locul unei bisericuțe din secolul al XV
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
biserica ca metoh mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos. La moartea sa, în jurul anului 1585, va fi îngropată aici, iar mănăstirea primește numele de Mănăstirea postelnicesei Caplea sau Mănăstirea Sf. Nicolae al postelnicesei. La porunca lui Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul, rămășițele trupești ale jupânesei sunt dezgropate și mutate la Mănăstirea Bolintin, iar așezământul este distrus și călugării alungați. La mănăstirea Bolintin datorită unor neînțelegeri ale călugărilor asupra drepturilor de proprietate, cedate de jupâneasa Caplea, aceștia au dezgropat-o și i-
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]