9,098 matches
-
rându-ne, cu o sete propulsoare în traversul, sau chiar contra, curentului. Adevărata arhitectură e hidraulică, arhimedică. Cum nimeni nu găsi de cuviință să comenteze sibilinica profeție a lui Rudi, discuția trecu prudent pe lângă ea. − Ba tocmai! Ne urmăm fidel vocația amenajând viitorului un spațiu de cazare. Văd în cort cheia lui: o societate în perpetuă mișcare, flexibilizată la sânge, s-ar regăsi mai bine în confortul lui amovibil. Dezrădăcinarea trebuie intensificată spre a-i grăbi sfârșitul, nu contracarată; opunându-ne
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
avea asemănare cu școlile superioare naționale care au funcționat pe teritoriul României până atunci, era o instituție nouă, a secolului său, „un concept radical diferit”. Spiritul său izvora din noul concept unificator care se despărțea, În Europa, de universitatea medievală: vocație culturală, articulare a spiritului național pe cel științific, cultivare a limbii și a istoriei. Ce o caracteriza cu deosebire? Atașarea la modelul european care prescria nu doar conținuturi, standarde științifice, ci și modelul social al universității moderne, spiritul său academic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
preferă improvizația șmecherească În „proporții de masă”, rezolvarea care costă cât mai puțin posibil, strategia hei-rup-ului, munca În asalt. Iar dacă cineva se angajează În proiecte durabile, este blamat, respins, Împiedicat să continue, marginalizat, ca un corp străin. Dar despre „vocația negativistă” vom mai vorbi. Hotărât lucru, crede Marino, românul nu are vocația construcției solide, a realizării durabile, a gândirii În perspectivă, a planurilor pentru generații viitoare. Reacția de „furie” a lui Marino față de această realitate se exprimă Însă „abstract”, e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
puțin posibil, strategia hei-rup-ului, munca În asalt. Iar dacă cineva se angajează În proiecte durabile, este blamat, respins, Împiedicat să continue, marginalizat, ca un corp străin. Dar despre „vocația negativistă” vom mai vorbi. Hotărât lucru, crede Marino, românul nu are vocația construcției solide, a realizării durabile, a gândirii În perspectivă, a planurilor pentru generații viitoare. Reacția de „furie” a lui Marino față de această realitate se exprimă Însă „abstract”, e o atitudine ideologică și ia forma unui strigăt al neputinței. E și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Psihosociologul În spațiul public (II) În tableta de săptămâna trecută mi-am arătat Îngrijorarea, aș zice chiar teama, față de efectul pe care l-ar putea avea invadarea pieții profesionale de către mii de diplomați În psihologie, fără acoperire În competență și vocație. Am invocat fabricile de diplome și tentația unora de a transforma formarea Într-o meserie atât de dificilă Într-o afacere prosperă. Am primit Între timp mesaje de aprobare din partea unor colegi, puțini, și o indiferență rece (poate și ostilă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de muncă și de management. Se alimentează din diferite curente, mișcări de gândire, autori, parcursuri. Se preocupă Îndeosebi de schimbări, conflicte, grupuri, organizații, putere, subiect social, muncă etc. În ciuda terenului vast de acțiune, a domeniilor diverse În care intervine, credincioasă vocației sale militante, psihosociologia evită instituționalizarea excesivă, statutul formal conferit prin diplome și poziții din oficiu. Dar Încurajează implicarea, inserția În spațiul public, mișcarea socială pozitivă. La Iași, unii dintre noi am beneficiat cândva, În vremuri dificile, de un suport științific
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prezervarea mediului Înconjurător, dezvoltarea și convergența noilor tehnologii, Înnoirea gândirii și acțiunii economice, evoluția cadrului juridic și cetățenia. Închei cu o Întrebare retorică: va putea oare psihologia din România să depășească stadiul de firmă sau afacere, pentru a-și urma vocația de știință angajată? (22.06.2009) De ce pleacă activii? Câteva informații disparate, venite din orizonturi diferite, m-au alertat să caut explicații pentru un fenomen pe care-l știe toată lumea. Este atât de comentat Încât s-a banalizat și nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lucrează, „sufletul” lui e În continuă căutare, aplică, planifică și coordonează, este perseverent, are psihologie de Învingător. Crede În ceea ce face. El se afirmă nu doar În domeniul practic, ci și În domeniul social sau moral. E tipul laborios, cu vocație de constructor. El are, tot timpul, proiecte În desfășurare sau În curs de elaborare, planuri strategice sau scenarii de viață În care locul principal Îl are dorința de realizare. Industriașul lui Motru e cel care, astăzi, construiește instituții și echipe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sau În curs de elaborare, planuri strategice sau scenarii de viață În care locul principal Îl are dorința de realizare. Industriașul lui Motru e cel care, astăzi, construiește instituții și echipe sau organizații eficiente, unități de producție, laboratoare. El are vocația construcției instituționale. Pornind de la atât de actualul Rădulescu-Motru, care a identificat cuplul ciocoi/ industriaș, putem gândi În aceeași paradigmă vremurile noastre: speculant versus. constructor. Ciocoiul de azi e la fel ca cel al lui Motru: Își schimbă stăpânii după nevoi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În act organizații sociale de solidarizare, Înfrățire, Învățare de norme și cutume, o educație socială adâncă și completă, adresându-se minții și inimii deopotrivă. Ion Chelcea a aparținut tagmei creatorilor care știau că au fost meniți să fie fondatori. Avea vocație de Întemeietor, flerul celor care inaugurează și instaurează, spre deosebire de unii universitari din timpul său, dar mai ales din prezent, care-și Întemeiază cariera prin Încropirea de manuale și sinteze, copiind de ici, de colo, adesea prin „metoda științifică” copy-paste. (20
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iarna la Barbizon), Luchian (Lăutul, Scară cu flori, Tufănele În ulcică), tonitza (Katiușa lipoveanca, Nina În verde), Pallady (Natură statică cu mănușă neagră), Petrașcu (Autoportret cu beretă roșie, Natură statică, Portretul lui Zambaccian), Iser, Dărăscu, Ressu etc. Zambaccian a avut vocație, a descoperit pictori și sculptori și a achiziționat lucrări ale multora dintre ei. Găsim aici opere celebre ale unor Alexandru Padina, Alexandru Ciucurencu, Ion țuculescu, Corneliu Baba, Horia Damian sau sculpturi de Brâncuși (Cap de copil), Paciurea (Bust de femeie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ateliere de pictură, ce pot fi vizitate, cu lucrări În stiluri extrem de diferite. Dar toate inspirate de soarele și marea catalană. La o Întâlnire cu primarul socialist al localității, acesta ne face un scurt istoric și ne prezintă cu mândrie vocația de loc de exil a Colliourului. Poetul spaniol Antonio Machado (n. 1875), republican angajat, nevoit să părăsească Spania lui Franco, se stabilește aici În 1939 Împreună cu familia și câțiva prieteni. Moare curând și e Înmormântat aici, iar de câțiva ani
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de descompunere, Europa secolelor XIV și XV pune bazele unui nou univers. Criza materială și spirituală care lovește Europa de la sfîr-șitul Evului Mediu este însoțită de o criză politică al cărui principal rezultat este prăbușirea definitivă a marilor construcții cu vocație unificatoare. Acestea se străduiseră, în ciuda riscurilor și tulburărilor prin care au trecut timp de o mie de ani, să continuie utopia, imposibil de realizat, dar continuu prezentă, de a reface unitatea romană. Acolo, pe ruinele adunate unele peste altele, apare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fi condamnat, începînd din 1520 se redresează, dar cu prețul unor mari modificări: alte cetăți mediteraneene (Ragusa, Livorno, Ancona, Cartagina, Sète sau Marsilia) concurează de acum înainte cu Veneția și Florența. Aceste două orașe italiene își descoperă totuși o altă vocație industrială și bancară. Italia de nord a devenit într-adevăr centrul de gravitație al economiei din zona mediteraneană. În jurul orașelor Genova, Milano, Florența și Veneția se dezvoltă un patrulater industrial care domină Mediterana: arme și tunuri la Milano și la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
franco-suedeză. Europa naționale, care iese întărită din eșecul Habsburgilor, este cu mult mai complexă. Lipsită de visul ei imperial, Austria rămîne o putere națională de prim-plan, Prusia se afirmă în ciuda tulburărilor prin care a trecut, Anglia și-a consolidat vocația maritimă și colonială, iar Rusia, ieșită din izolarea pe care a cunoscut-o în timpul perioadei sale de constituire, începe să privească spre Europa. Noi state au luat ființă, altele s-au consolidat și vor zdruncina și complica echilibrul european. Epoca
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de pace se adaugă un nou motiv de îngrijorare: persecutarea protestanților și revocarea Edictului de la Nantes par să amenințe ansamblul Reformaților din Europa. Unii văd aici dorința regelui Franței de a-și afirma, împotriva împăratului Leopold, care lupta împotriva turcilor, vocația de a conduce popoarele creștine. Alții bănuiesc că vrea să treacă în Anglia pentru a-1 ajuta pe urmașul lui Carol al II-lea, Jacob al II-lea (1685), militant neîndemînatic pentru catolicism, care încearcă să convertească Anglia prin teroare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în timp ce mareșalii, generalii și înalții funcționari formează o nouă nobilime, căreia îi atribuie titluri de prinți, duci, conți sau baroni. Suveran al Europei, Napoleon se pregătește să facă din Paris capitala continentului și din colina Chaillot înaltul sediu al acestei vocații transnaționale a metropolei franceze. Acolo trebuie să se construiască palatul regelui Romei, înconjurat de reședințe pentru toți suveranii europeni, care vor veni să facă vizite, ca să-și depună jurămîntul de credință față de viitorul titular al tronului imperial. În 1810-1811, proiectul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a avea grijă de ceea ce mi-a dat Dumnezeu trebuie că e mai mic decât păcatul de a nu încerca să faci nimic pentru ceilalți. Poate că ceea ce numesc azi rebeliunea mea împotriva propriului talent a fost, mai degrabă, o vocație paralelă care s-a dezvoltat în mine - aceea de a face ceva pentru a nu lăsă în urmă o lume mai urâtă decât cea pe care am moștenit-o. La un moment dat, am atins paroxismul acestei „atitudini de angajament
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să ocolești, cu totul, orice formă de compromis. Interesant este, într-adevăr, că derapajele morale nu se înregistrează doar sub presiunea unor timpuri atroce, de tipul dictaturilor. Cine este predispus la derapaj moral găsește calea să-și împlinească o asemenea vocație în orice context. Dacă ne uităm la lumea românească de azi, nu cred că numărul de compromisuri pe cap de locuitor este neapărat mai mic decât a fost pe timpul dictaturii comuniste. Înțelegem cu tristețe că, în fond, unii din nemulțumiții
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
-și lanseze ideile. Tot ceea ce vor este să vadă lucrurile urnindu-se în direcția cea bună. Cu PNL-ul și PNȚCD-ul dovedindu-se mai degrabă partide isterice decât partide istorice și cu un PSD cu, de acum, o probat-istorică vocație a balastului - de orice culoare, de orice duhoare, dar balast să fie - hărmălaia ideologică se întețește. În România, vremea „arborilor doctrinari” pare a fi dispărut. A fost înlocuită de o cacofonie ideologică. Ea face aproape imposibilă folosirea vreunei grile prin
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
această găinărie a Președinției s-ar fi soldat cu demisia cuiva. La Cotroceni s-a lăsat doar cu schimbarea numelui unui cabinet - „Săftoiu 1” a devenit „Băftoiu 1”. Totuși, de câtă baftă este nevoie pentru ca un om cu o extraordinară vocație de a se autodeservi și sfetnici care îl deservesc cu devotament să poată pluti până acolo unde această deltă de lături se varsă în mare? O mare a cărei unică menire pare să fi devenit - și nu de ieri, de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și prezidențial, mi se atrăgea atenția că nici nu mă pricep la pronosticuri. Totuși, șpagatul s-a produs. Aflată cu sufletul doctrinar încă în PNL, dna Udrea își mută trupul partinic în PD. Șpagatul trebuie că e destul de dureros, dacă vocația liberală a dnei Udrea a fost vreodată una autentică și nu doar un pretext pentru ca dl Băsescu să-și mai plaseze încă un pion în PNL. Pregătindu-se să devină, zice-se, purtător de cuvânt al pedeilor, dna Udrea își
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de ani. Alți purtători ai informației cu pricina susțineau că nu Dânsul, ci Dânsa afirmase despre Dânsul că era o asemenea raritate. Tot aia. Unul din cei mai dotați jurnaliști români consideră că dl Băsescu este „instalatorul român”, persoana cu vocația providențială de a repara definitiv sistemul ticăloșit, dar „așa cum francezii se tem de «instalatorul poloneză, sistemul oligarhic românesc are motive să fie deranjat de apariția acestui soi de președinte”. Autorul enunțului de mai sus pare să uite că dl Băsescu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bine în ce ar consta ea, ca să nu mai spun că penitența la români este de multe ori o chestiune mai relativă decât șansele de a câștiga la loterie. În ceea ce-l privește, Vătămatu’ mi se pare că-și urmează vocația de exhibiționist. Nu urmărește atât discutarea unui mecanism care a dus la capitulări morale, cât o nouă lovitură de imagine și financiară. După intrarea în posesia datelor, Vătămatu’ putea tranșa chestiunea cu Vătămătoru’ între patru ochi, nu? Un dosar de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
avea efectul unei bombe cu ceas. Nu e mai puțin adevărat însă că nimeni nu poate crea pericole mai mari pentru presă decât presa însăși - jurnaliștii și colaboratorii ziarelor, posturilor de radio și televiziune. Din păcate, anul electoral a exacerbat vocația sinucigașă a presei românești, pentru care un proaspăt adoptat cod deontologic valorează mai puțin decât o ceapă degerată. Urmăresc presa românească zilnic. În scurta perioadă în care am oferit consultanță unui partid politic, am citit, asculat și privit la informația
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]