7,506 matches
-
stau aici și să aștept fără să fac nimic, nădăjduind că totul o să fie bine! spuse el. Ceata porni În galop. Trecură În goană prin poienile de pe malul pârâului Neumagen. Când turlele mânăstirii Sfântul Trudpert Începură să se vadă În zare, monahul Își struni calul și o coti spre stânga, Într-o vâlcea lăturalnică, Îngustă și Întunecoasă. Tufișurile erau din ce În ce mai Încâlcite. Pământul fiind foarte vălurit, oamenii nu puteau intra cu coasa În acele colțișoare, astfel că vreme de zeci de ani
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
altfel, dar așa era greu, fiindcă trecusem de câteva intersecții de poteci, orientându-mă doar după instinct. Singur, n-aveam ochi pentru pădurea frumoasă, cu copaci bătrâni, cu poienițe și luminișuri, după care în mod obișnuit tânjesc. Când, în sfârșit zării fântâna despre care știam că trebuia să fie la marginea pădurii, l-am binecuvântat în gând pe cel care o făcuse, fiindcă alături era și o masă cu o băncuță la umbră, pe care aproape m-am prăbușit, am mâncat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
creștină. Dar au fost îndeplinite două cerințe fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să-ți fie țărâna ușoară. În cea ce mă privește: "Plâng pe zarea dorului Cu lacrima norului Mi-au secat pleoapele Și-n inimă apele." (L. Blaga) Și-a luat unealta ucigașă, apoi, cu o voce calmă și chiar bucuroasă, ca și cum i-ar fi reușit o afacere deosebit de profitabilă, a zis: De-amu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vecin de Humulești ... ? Cred că aș exprima o mirare: Cum de știu cireșele din cireșul care e hotar între casele noastre să se pîrguiască la dată fixă de aproape două secole? Că eu stau pe ceardac, privind mîhnita Cetate din zare și subțirele fir al Ozanei și nu dau de capăt acestei nedumeriri. Și apoi prietenii, dispăruții din geografia spiritului nostru ca meteoriții care pleacă prin univers să întîlnească planete mai fericite: Aurel Dumitrașcu, Dan David, Ion Pecie, Ion Zubașcu, Radu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de vocile naturii; a fost o drumeție aparent-inițiativă! Au ajuns la Dorna; de-acolo pe pârâul Negru ș-au trecut la Stânișoara, suind și tot suind, până au ajuns sus pe culme, la Crucea Talienilor... Acolo, oprindu-se și adulmecând zările, Sadoveanu a ascultat tăcerea de deasupra prăpăstiilor și a citit pe vânturi și pe nouri întâmplarea năprasnică a lui Nechifor Lipan, în cele mai mici amănunte. Nici nu coborâse bine și imaginația lui declanșată îl și îngropă pe cioban..." (Note
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Way. Dincolo sculptorul, aici mama natură, a dăltuit cu timpul În stânca calcaroasă, realizând o pădure de ace, dând impresia că te afli printre vârfurile Domului din Milano. Drumul e Îngust și oarecum periculos, neavând niciun parapet. De aci, În zare, se Întinde o câmpie, rezervația indienilor. Nu departe de aici e renumita localitate Wounded Knee, unde la 29 Decembrie 1899 a fost măcelărit un grup de Sioux de către detașamentul de cavalerie nr. 7. Lupta indienilor pentru pășune și pentru vânat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
desfășoară În estul Californiei, sus, aproape de vârf, ne oprim În fața unui monument ridicat pentru memoria coloniștilor pionieri care au străbătut far vestul, cu carele cu coviltire, În secolul trecut, pentru a veni În țara făgăduinței. Un bătrân, În picioare, scrutează zarea spre răsărit. În jurul lui femei și copii În genunchi mulțumesc Domnului că le-a ajutat să ajungă la locul dorit. Tinerii care aleargă astăzi pe șosele betonate, Într-o țară ridicată În timp record, uită marșul pionierilor, uită 30.000
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mine: succesul și bucuriile unei astfel de puja îmi păreau asigurate. În plus, din motive subiective, inima nu mă îndemna spre nordul Moldovei în această perioadă. Sigur, a fost mâna din subtil cea care mi-a orientat fața spre alte zări decât cele sudice și astfel, cu doar câteva ore înainte de plecare, mi-am schimbat direcția. Vă mărturisesc că nu eram convins că luasem cea mai bună decizie. Continuând relatarea frământărilor mele, plecasem din Brăila cu dorința sinceră de a experimenta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a oamenilor. De multe ori m-am întrebat: de ce sunt oamenii atrași, în primul rând, de marile orașe precum... Paris, Londra, Roma... sau caută cu obstinație mirajul Americii... și-abia după ce totul devine o rutină, își îndreaptă atenția spre alte zări, dar tot cu interesul turistului? Răspunsul găsit m-a cam întristat: oamenii preferă strălucirea, luxul, distracțiile facile, confortul clădirilor din oțel și sticlă și doar în ultima zi mai vizitează câte un muzeu, dar... fără un suport spiritual veritabil, rămân
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a desfășurat în limba engleză. Am stat două ore acolo și, după ce am plecat, am fost sunată cât se poate de repede și, în ciuda faptului că fuseseră așa de mulți can‑ didați, mi-au propus imediat această poziție, cu titulari‑ zarea în trei ani. Am înțeles că a fost vot unanim. Pe scurt, am avut noroc ca acești doi foarte faimoși profe‑ sori, Claus Offe și Ulrich Preuss, care erau împreună titularii unei catedre care se cheamă Catedra de studiu al
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
schimbe o țară după modelul Occidentului. Închipuiți-vă societăți care nu sunt în Europa, care se trezesc brusc că trebuie să se moderni‑ zeze sau că sunt declarate deja modernizate - că asta are în comun modernizarea din Europa de Est cu moderni‑ zarea din restul lumii, ele sunt modernizări decretate, modernizări de sus în jos. Într-o bună zi se spune : „Trebuie să fim ca-n Occident !“. De ce să fim ca-n Occident ? CĂ e mai bine ? Nu. Pentru că se consideră că moderni
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din restul lumii, ele sunt modernizări decretate, modernizări de sus în jos. Într-o bună zi se spune : „Trebuie să fim ca-n Occident !“. De ce să fim ca-n Occident ? CĂ e mai bine ? Nu. Pentru că se consideră că moderni‑ zarea occidentală aduce prosperitatea și succesul, nu din motive normative, că e mai bine pentru sufletul tău, ca națiune. În țări ca a noastră, pentru sufletul tău, ca nați‑ une, tot cu Catedrala sau Moscheea Neamului rămâi, pentru că asta este aspirația
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege, Astăzi toate împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra Românie mare Azi en sfântă sărbătoare, Să-nvârtim hora frățească Pe moșia strămoșească.” * Pentru ca moșia strămoșească să rămână statornică, indiferent că a fost organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vraja Nepătrunsului ascuns În adâncimi de întuneric, Dar eu, Eu cu lumina mea sporesc a lumii taine Șintocmai cum cu razele ei albe luna - Nu micșorează, ci tremurătoare Mărește și mai tare taina n spații. Așa îmbogățesc și eu întunecata zare Cu largi flori de sfânt mister, Și tot ce-i nențeles Se schimbăn nențelesuri și mai mari Sub ochii mei... Căci eu iubesc - Și flori și ochi și buze și morminte... Au urmat, la distanțe mai mici ori mai îndelungate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poezia Limba noastră a lui Mateevici și a noastră: „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere ce spintec' Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastrăi limbă sfântă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în 11 iunie 1932...” * Făt-Frumos (Anul x 1935. Numărul 1-2, director Leca Morariu) Numărul e jubiliar și ca atare se prezintă excepțional de bine. De 10 ani de când vânjosul Făt-Frumos a domnului profesor Leca Morariu își avântă buzduganul și adulmecă zările basmelor, rolul lui în Bucovina este acela al revistei prin excelență critice și românești. De altfel, în editorialul „Zece ani” semnat cu Constantin I. Popescu”, dl. Director(!?) își spune dârz și de la inimă crezul. Noi îl înțelegem întru toate și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scumpă la Hotel du Boulevard, de unde frumoasa femeie tocmai ieșise. A cazat-o acolo, într-unul dintre cele mai scumpe și luxoase apartamente, de la balconul căruia vedeai cea mai frumoasă parte a orașului, întregile bulevarde Victoriei și Elisabeta, amestecate în zare cu vârfurile celor mai moderne clădiri și colțuri de verdeață, cum se putea zări și o mică parte a Cișmigiului. Și a plătit-o chiar de atunci, deși el avea să plece acasă, să se odihnească, și să revină pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mirosul războiului plutește în aer, la fel de tare ca parfumul cafelelor și al băuturilor. Lumea pare de-a dreptul scăpată de sub control, viețile atârnă parcă de-un fir subțire și haotic, începe să curgă mult sânge și nimic nu arată în zare o întoarcere la pace și normalitate. Lideri politici, artiști sau oameni de cultură sunt asasinați sau arestați peste noapte. Zelea Codreanu, liderul legionarilor, este ucis în drum spre penitenciarul Jilava, unde fusese condamnat la șase luni de detenție pentru ultraj
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la Paris, Milano sau Berlin. Aprinde o țigare, Și-n fumul care zboară-n nori albaștri ca un vis, Cufundă-te-n uitare Și lasă gândului cărare de abis. În fumul de țigare Durerilor găsește tainicul liman Găsește-o nouă zare Și dorului alean În fumul de țigare, Ce se pierde în van. Iar Cristi pufăia dintr-o țigară lungă și dansa în jurul fumului pe care-l scotea din plămânii săi încinși, ca în jurul unei muze : „Înfrățește-te cu fumul din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și În retroversiunile poeților 840 români În limba franceză. Îmi amintesc de-o admirabilă redare În franceză a câtorva poezii de Topârceanu. Respecta până și cântecul acestui poet datorat (pe urma lui Eminescu) a folosirii rimelor cu accent paroxiton: - mările - zările. Am cunoscut și am prețuit și izbutitele ei tălmăciri din Paul Valéry. Păstrez poetei Lucreția Andriu o frumoasă, vie și caldă amintire. Barbu Solacolu </citation> <citation author=”SOLACOLU Barbu” loc=”București” data =”luni 4 febr. 1974”> București În 18 sept
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și cu ochiul liber: Catedrala Se Patriarcal, Biserica Santo António, Piețele Do Rossio, Figueira și Comerțului (cea mai clar desenată), uriașa scară Sf. Crispim și Palatul Correio Velho, marea Catedrală Săo Cristóvăo. De sus, de pe terasa castelului, dacă privești în zare, parcă ai vedea curbura pământului. Este senzația clară pe care o dă imensitatea spațiului de sub tine. Cartierele îndepărtate și celălalt mal al râului sunt învăluite într-o ceață ușoară. Tajo formează o imensă fâșie albastră la orizont, traversată în acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
confirmă: The Baptism Site se află la sud de capitală. Peste o oră, voi ajunge, voi vedea, îmi voi înmuia un deget în apa sfântă și voi striga Victorie! Viraj după viraj, cu mâna streașină la ochi, pândesc apariția în zare a unui pâlc de verdeață anunțând un thalweg de viață în valea de un blond spălăcit, cu bucuria crispată a celui care va ajunge în sfârșit la locul mult dorit: acolo unde " cerul s-a deschis și Duhul Sfânt a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
asimila se baza pe un postulat fragil. Mizasem pe o armonie secretă între mentalul galileeanului și aspectul fizic al Galileii în care el a crescut. O complicitate între conturul abia schițat al unui destin și liniile ce se pierd în zare ale văilor. Ea nu se revela de la sine în primele veacuri ale erei noastre, iar lui Isus i s-ar fi părut frivolă (de unde și percepția de strugure stafidit al Evangheliilor). Îți trebuie câteva secole de pictură pe fundul retinei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
patru clase... Brava! Și ce ești tu la oile astea? Cioban ori strungăraș? Eu îs și cioban și strungăraș, eu duc toată răgula! Tu ții răbușul. Vra să zică ai și răbuș! Cum nu? da l-am uitat pe-o zare de deal... Da oi ai tu? Apoi am... că oile astea-s a noastre toate... Vra să zică ești feciorul lui Vasile-al-Moșneagului. Apoi da, cam așa. Da frați mai ai? Am. Și surori și frați; și mai mari și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nevoi. Tabăra noastră e așezată pe un podiș trist și sărac, ars de soare, bătut de vânturi care nu mai contenesc. Cât vezi cu ochiul, dealuri și iar dealuri; afară de un buchet de stejari îndărătul casinului ofițeresc, încolo pustietate goală. Zări triste și pustii, arșiță nemilostivă și nici o umbră, unde să pleci capul. O apă turbure și sălcie nu poate potoli setea buzelor uscate și a gurilor arse de vânt. Diminețile exerciții de lupte. Sui dealuri, dealuri nesfârșite și văi lungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]