70,140 matches
-
09.1942. Decretul-Lege Nr. 2785 din 19.09.1942. Regulamentul Nr. 31 pentru aplicarea Legii asupra recrutării armatei din 1942. 1671 Ioan I. Roșca (1903-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1924-1926). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1926). Ofițer în Regimentul 7 Dorobanți (01.04.1938-10.12.1941); ofițer în comandamentul Armatei a 3-a (10.12.1941-31.08.1943); șef al Biroului 1 Recrutare din Secția I-a Organizare-Mobilizare a Marelui Stat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942. 1671 Ioan I. Roșca (1903-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1924-1926). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1926). Ofițer în Regimentul 7 Dorobanți (01.04.1938-10.12.1941); ofițer în comandamentul Armatei a 3-a (10.12.1941-31.08.1943); șef al Biroului 1 Recrutare din Secția I-a Organizare-Mobilizare a Marelui Stat Major (31.08.1943-23.08.1945); ofițer în cadrul Inspectoratului General Nr. 2 al Armatei (23.08.1945-12.08.1946
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
12.1941); ofițer în comandamentul Armatei a 3-a (10.12.1941-31.08.1943); șef al Biroului 1 Recrutare din Secția I-a Organizare-Mobilizare a Marelui Stat Major (31.08.1943-23.08.1945); ofițer în cadrul Inspectoratului General Nr. 2 al Armatei (23.08.1945-12.08.1946); comandant al Regimentului 34 Infanterie (12.08.1946-31.01.1948); trecut în rezervă la 01.02.1948. După război s-a aflat în vizorul autorităților comuniste, fără a fi însă arestat. Căpitan (din 24.01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09.1940 de generalul Ion Antonescu, care i-a stabilit domiciliu obligatoriu la Sinaia; reactivat la 23.08.1944; șef al Marelui Stat Major (23.08-12.10.1944); inspector general al Infanteriei (12.10.1944-01.06.1945); inspector general de Armată (01.06.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 20.01.1948, a fost învinuit de acte de sabotaj săvârșite "împreună cu un grup de moșieri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
muncitoare" și condamnat în 23.01.1957 la 12 ani detențe riguroasă. A trecut prin închisorile Văcărești, Pitești, Ocnele Mari, Sighet și Jilava, fiind eliberat la 10.10.1957. General de divizie (din 25.10.1939); general de corp de armată (din 09.09.1944, cu vechimea din 24.01.1942); general de armată (din 11.10.1944). 1677 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trecut prin închisorile Văcărești, Pitești, Ocnele Mari, Sighet și Jilava, fiind eliberat la 10.10.1957. General de divizie (din 25.10.1939); general de corp de armată (din 09.09.1944, cu vechimea din 24.01.1942); general de armată (din 11.10.1944). 1677 Monitorul Oficial, partea I, nr. 202 din 02.09.1944. Decretul Nr. 1626 din 31.08.1944 privitor la fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 Martie 1923
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
23.07.1942 a Ministerului Apărării Naționale cu privire la munca obligatorie pentru evreii titrați universitari. 1686 Eugeniu M. Nanoescu (1901-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie (1918-1920) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1920). Ofițer în cadrul Secției I-a Organizare-Mobilizare a Marelui Stat Major (15.10.1940-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Maior (din 31.10.1938); locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Divizia 13 Infanterie. Vezi în acest sens documentul nr. 45. 1732 Generalul de jandarmi Ioan Topor. 1733 Vezi documentul nr. 4. 1734 Se referă la sergentul T.R. Mircea Manoliu. 1735 Emanoil Tulbure (1896-1941), militar de carieră român. Primit din Armata rusă cu vechimea și gradul de locotenent (24.03.1918). A fost încadrat în Serviciul Secret, în cadrul Biroului "Frontul de Est". În iunie 1941 îndeplinea funcția de rezident SSI la Iași, având sarcina de a culege informații despre URSS. Unele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
își întrerupe studiile, face doi ani de școală sanitară, revine și continuă la Liceul „Aurel Vlaicu”, în 1956 e absolvent al Liceului „Gheorghe Șincai” din capitală și se înscrie la Institutul Medico-Militar, de unde este epurat în anul următor, atât din armată, cât și din facultate, motivul fiind că tatăl său făcuse politică înainte de război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
se poate conta pe România în "politica ei de rezistență". Șeful diplomației Bucureștilor, circumspect în ceea ce privește onoarea angajamentelor politice și militare ale Angliei și Franței față de țara sa, a propus o creștere a schimburilor bilaterale, cu o atenție specială asupra dotării armatei române 72. Gunther transmitea președintelui Roosevelt, în iunie 1939, că, "mai presus de orice, România dorește să trăiască"73. Ministrul american la București a continuat să-i informeze pe superiorii săi asupra evoluției politico-diplomatice a României în vara anului 1939
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
perioadă tranzitorie, o ocupație militară, în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august 1944, poziția în eventuala ocupare de către Aliați a României, subliniind că politica militară a SUA "este aceea de a nu folosi armatele americane ca parte a trupelor de ocupație"113. În finalul memorandumului adresat președintelui, întocmit de Cannon, adjunctul Diviziei pentru afacerile europene, se sugera "o participare americană minimă, atît în stadiul de operații cît și în [stadiul] de ocupație"114. Cîteva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Harrigton, și-a terminat studiile în 1960 la Boston College, unde i-a fost profesor de istorie și civilizație românească Radu R. Florescu. Masteratul și doctoratul i-au fost acordate de Universitatea Georgetown pe parcurs s-a înrolat și în armată, ajungînd pînă la gradul de căpitan. În 1966 a intrat în Catedra de istorie de la Framingham State College din Massachusetts unde funcționează și astăzi. Între 1972 și 1982 a fost și șef al acestei catedre. A fost și este un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
teritoriul sovietic. Acest fapt a stîrnit îngrijorare printre românii de orientare moderată, însă majoritatea populației sprijinea politica lui Antonescu. Mai mult decît atît, Germania avea un control mult "prea puternic" asupra Bucureștiului "ca să-i permită lui Antonescu să-și oprească armata, chiar dacă el ar fi dorit-o"134. Trupele românești aveau să ocupe teritoriul sovietic pînă în primăvara anului 1944. Interesele teritoriale ale Moscovei în România În scurt timp, războiul european devenise doar o parte a unui conflict global. Prin atacul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139. Izbînda sovieticilor de la Stalingrad și înfrîngerile suferite de germani în fața Armatei Roșii l-au impresionat și pe Mihai Antonescu, viceprim-ministrul și ministrul de Externe român 140. România era conștientă că Occidentul și în special Statele Unite priveau implicarea Bucureștiului în război ca fiind accidentală. Roosevelt arătase aceasta, cu siguranță, în ianuarie 1942
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pune capăt războiului. Stalin l-a convins pe Roosevelt să-și mute trupele americane din Italia mai la nord-vest și să se pregătească să atace sudul Franței concomitent cu invazia anglo-americană din Normandia. Acceptul lui Roosevelt și Churchill însemna că armata sovietică avea să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu Aliații. Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i să "binecuvînteze această propunere". Zonele erau împărțite logic, căci dată fiind situația militară existentă, "România se află în sfera armatei rusești, iar Grecia, sub comanda Aliaților, a generalului Wilson, în zona Mediteranei". Churchill a precizat, de asemenea, că acest acord este valabil numai "în condiții de război", fără a afecta înțelegerile ulterioare 159. Secretarul de Stat american, Cordell Hull, a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20 august, sovieticii au lansat o puternică ofensivă asupra României. Atacul a constituit o surpriză atît pentru germani, cît și pentru români. Armata Roșie a cucerit imediat fortificațiile de pe rîul Nistru, apoi Iașii, pe data de 22 și după încă două zile a pus stăpînire pe cea mai mare parte a Basarabiei. Pe 23 august, sovieticii au învins 15 divizii germane 166. Pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ale țărilor-satelit, inclusiv a navelor militare și a flotei comerciale românești; plătirea de daune în valoare de 300 milioane de dolari, în natură, pe parcursul a șase ani; restituirea către Uniunea Sovietică a tuturor materialelor luate în perioada în care armata română ocupase teritoriul sovietic; acceptarea preluării controlului tuturor formelor de comunicație de către Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților; satisfacerea tuturor drepturilor și intereselor legale ale SUA și ale cetățenilor acestora în forma de dinainte de război, inclusiv restituirea proprietăților acestora în bună
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deține un general sovietic... Aceasta nu înseamnă că acesta acționează fără a ține seama de dorințele celorlalți doi membri ai Comisiei de Control, generalul britanic și cel american"173. Însă Molotov știa exact ce înseamnă această titulatură, dată fiind prezența armatei sovietice în România. Numai reprezentantul sovietic avea autoritatea de a da ordine guvernului român; reprezentanții sovietici ai Comisiei dețineau puterea executivă, iar cei anglo-americani aveau să fie tot atît de neînsemnați în ceea ce privește luarea deciziilor ca și reprezentanții sovietici din Comisia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de seamă erau Ana PaukerError! Bookmark not defined., Vasile Luca și Emil BodnărașError! Bookmark not defined.. Pauker, fiica unui rabin din Moldova, sosise la Moscova în urma unui schimb de prizonieri, din 1940. Luca era un transilvănean care fusese maior în armata sovietică, iar Bodnăraș, un dezertor ucrainean din România. Într-o societate cît se poate de naționalistă, nici unul din acești comuniști "de Moscova" nu erau considerați a fi de origine pur română. Pe de altă parte, exista facțiunea românească a Partidului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În primele zece luni ale Armistițiului, România plătise deja aproximativ 800 miliarde de lei. Ironia era că înfrîngerea germanilor nu făcuse decît să sporească datoriile țării. Din Articolul 10, sovieticii deduceau că Bucureștiul trebuie să suporte cheltuielile impuse de retragerea Armatei Roșii către patrie, prin România. Ca urmare, datoriile Bucureștiului față de Moscova, conform Articolului 10, aveau să depășească în curînd valoarea totală a despăgubirilor, estimată, prin Articolul 11 din Armistițiu, la 1,200 miliarde de lei. Pentru a înrăutăți și mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Violența a răbufnit și trupele guvernamentale au apărut imediat, pentru a restabili ordinea. Reprezentanții anglo-americani ai Comisiei Aliate de Control au solicitat o întîlnire tripartită, dar președintele acesteia a refuzat. Nu Comisia era responsabilă de menținerea ordinii în București, ci Armata Roșie. Cîteva zile mai tîrziu, ziarele comuniste îi acuzau pe Maniu și Brătianu de faptul că demonstrația degenerase în violență și decese 291. Relatările din București îl mîhneau pe Byrnes. Ele descriau în mod constant o situație deprimantă și caracterizau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să retragă toate trupele aliate din România, la 90 de zile după intrarea în vigoare a tratatului de pace, Uniunea Sovietică rezervîndu-și dreptul de a-și păstra "astfel de forțe înarmate", necesare pentru a întreține niște "linii de comunicație" cu Armata Sovietică din zona de ocupație rusă de pe teritoriul Austriei 344. Conform previziunilor delegaților anglo-americani, ocupația românească avea să fie de scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revendica și bunurile românești ce fuseseră proprietate germană, în contul celor 300 milioane de dolari, pentru despăgubiri. Prin urmare, sovieticii au pus mîna pe aproape tot ce au dorit, etichetînd bunurile respective ca proprietate germană 353. Prin prezența fizică a Armatei Roșii în România și poziția dominantă a Moscovei în cadrul Comisiei Aliate de Control, sovieticii puteau conduce România după bunul lor plac. Pentru a-și asigura controlul asupra economiei românești după război, conducerea de la Moscova a încheiat cîteva acorduri bilaterale cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
achiziții, precum cumpărarea de țevi pentru o conductă de gaz Ploiești-București. El a încheiat cu o "pledoarie pătimașă", prin care ruga America să ajute România să-și rezolve problemele. Și cea mai importantă dintre acestea era "lupta împotriva comunismului". Așa cum armatele aveau nevoie de hrană, țăranii români aveau nevoie de tractoare și îngrășăminte, pentru a fi niște "luptători eficienți împotriva dezvoltării comunismului"567. Intrarea în vigoare a Tratatului de Pace nu a îmbunătățit cu nimic relațiile economice româno-americane. Malaxa continua, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]