70,140 matches
-
a teoriei melting pot-ului românesc este avansată de D.D. Patrașcanu (1937): "Prima pătură etnică, care a intrat în compoziția poporului nostru, a fost cea tracă, reprezentată prin Daci [...] Peste această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație care [...] a dat naștere Daco-Romanilor. [...] Năvălind Slavii, [...] procesul de formație al poporului românesc s-a accentuat, desăvârșindu-se prin absorbirea elementelor slavone de către cele romanizate. A ieșit acuma un popor nou care nu mai era nici Daco-Roman, nici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și intelectuale vechiului regim. În același timp în care opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul eliminării rezistenței armate anticomuniste a mișcărilor refugiate la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vadă că singurii lor dușmani sunt cei care în propriile lor Patrii storc de la ei cele mai bune fructe ale muncii lor și trăiesc în lux pe costul lor? Patriotismul este cel care împlinește acest miracol", crescând în școli și armate "bestii [umane] gata de a fi ucise" în "abatorul" războielor purtate în numele națiunii (Hervé, 1910, pp. 46, 92). Singurul război demn de a fi purtat de masa de dezmoșteniți este războiul civil, războiul de clasă în care Hervé își proiectează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide orânduirea capitalistă ("regimul burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată cu maximă precizie cronologică. Data de 23 august 1944, care marchează "eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului de clasă al acesteia. Astfel, "au părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român față de sufletul rus. Lupta pentru independență a românilor stă sub semnul unei serii de intervenții rusești, în jurul cărora se configurează mitul rușilor ca salvatori ai românilor. Prima expresie a mitului se materializează pe fondul războiului ruso-turc din 1768-1744, când "armatele rusești alungă pe Turci din Moldova și apoi din Țara Românească și intră în București. Ele au fost primite pretudindeni ca eliberatoare" (Roller, 1952, p. 261). A doua intervenție decisivă a rușilor în beneficiul românilor a fost ocazionată de chestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atribuit Rusiei. Independența României este interpretată ca fiind un simplu efect secundar al victoriei Rusiei împotriva Turciei. Bucureștiul a deschis larg porțile sale, celebrând pentru a doua oară pe "liberatorul popoarelor din Orient", în timp ce "populația Bucureștilor a întâmpinat cu simpatie armata rusă, în marș spre Turcia" (Roller, 1952, p. 414). După ce pe frontul de luptă împotriva turcilor s-a "cimentat nobila tradiție a frăției de arme româno-ruse", pe frontul diplomatic Rusia a obținut pentru România independența de stat prin Tratatul de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică" (Roller, 1952, p. 694). Succesiunea de momente eliberatoare rusești aruncă din nou lumină asupra angrenajelor simbolice puse la lucru în procesul de construcție mitică a memoriei naționale. Observăm în plină funcțiune aceeași "lege a concentrării spațiale" teoretizată de M.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală, prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist. Mântuirea a venit odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a continuat să lupte împotriva dictaturii militaro-fascistă în "cea mai neagră perioadă din istoria modernă a României" (p. 45). Împotrivindu-se "războiului antisovietic" în care politicienii burghezi conduse țara spre o "catastrofă națională", Partidul a contribuit decisiv la "insurecția națională armată" din 23 august 1944. "Marele merit al partidului nostru comunist constă în faptul că [organizând insurecția de la 23 august s-a ridicat] la înălțimea misiunii sale istorice de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (p. 49). Noua misiune istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1989), respectiv Istoria contemporană a României: manual pentru clasa a X-a (Petric și Ioniță, ediția princeps apărută în 1982, reeditat anual până în 1989). Logica național-comunistă de periodizare a trecutului românesc. Ca stat satelit, aflat sub ocupație militară sovietică (trupele Armatei Roșii retrăgându-se în 1958), România manifesta o maximă sensibilitate față de evoluțiile politice de la Moscova. Schimbările din centrul politic moscovit erau ulterior modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel lupta națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum vom vedea, Partidul va desăvârși această zbatere seculară a poporului pentru independența națională prin orchestrarea "insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale este finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată anterior de pe o perpectivă externalistă, ca "eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale este finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată anterior de pe o perpectivă externalistă, ca "eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și națională" (Petric și Ioniță, 1983, p. 7). PCR devine astfel purtătorul torței în care arde idealul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la baza formării României Mari: "deși armatele române intraseră în Basarabia înainte de proclamarea Unirii, iar în Transilvania imediat după aceea, liderii români au ținut să arate că Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare românești, ci al opțiunii populației din zonele respective" (Mitu et al., 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anii 1936 1939); Dintre conducătorii sovietici după 1953 amintim pe: Nikita Hrușciov (1958-1964) destalinizare și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele Perestroika (Restructurare) și Glasnost (Transparență); Destalinizarea procesul de distrugere a reputației lui Stalin a fost declanșat în anul 1956 de către Nikita Hrușciov, în cadrul celui de-al XX
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de protest au fost declanșate de intenția Securității de a-l evacua din locuința sa pe pastorul Laszlo Tokes. Demonstrațiile de protest s au desfășurat la Timișoara în perioada 16-21 decembrie 1989 și au fost reprimate violent de Securitate și armată. La 20 decembrie 1989, Ceaușescu, întors dintr-o vizită în Iran, a ținut un discurs televizat în care morții din Timișoara erau caracterizați drept fasciști și huligani și a convocat un miting de sprijin la București în favoarea sa. La 21
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ținut un discurs televizat în care morții din Timișoara erau caracterizați drept fasciști și huligani și a convocat un miting de sprijin la București în favoarea sa. La 21 decembrie 1989, mitingul de sprijin s-a transformat în demonstrație de protest. Armata a tras și a făcut victime. La 22 decembrie 1989, părăsiți de cea mai mare parte a armatei, soții Ceaușescu au fugit din București cu un elicopter. Ei au fost prinși la Târgoviște și, după o judecată sumară, au fost
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
un miting de sprijin la București în favoarea sa. La 21 decembrie 1989, mitingul de sprijin s-a transformat în demonstrație de protest. Armata a tras și a făcut victime. La 22 decembrie 1989, părăsiți de cea mai mare parte a armatei, soții Ceaușescu au fugit din București cu un elicopter. Ei au fost prinși la Târgoviște și, după o judecată sumară, au fost executați la 25 decembrie 1989. Capetele de acuzare au fost: genocid, acțiuni armate împotriva poporului român și a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la 25 decembrie 1989. Capetele de acuzare au fost: genocid, acțiuni armate împotriva poporului român și a puterii de stat, încercarea de a fugi din țară. În zilele de 21-22 decembrie 1989 au avut loc demonstrații populare și confruntări cu armata și în alte orașe (Sibiu, Brașov, Cluj, Arad). La 22 decembrie 1989 s-a format Frontul Salvării Naționale care a condus țara până la organizarea primelor alegeri libere din mai 1990. În fruntea acestui organism s-a aflat Ion Iliescu iar
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
două evenimente importante: intrarea SUA în război; ieșirea Rusiei din război din cauza evenimentelor revoluționare (în primăvara anului 1918, Rusia va încheia pace separată cu Puterile Centrale); În 1917, cele mai importante bătălii s-au dat pe frontul de est, unde armatele române au obținut mari victorii în luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz. În martie 1918, Germania a reluat ofensiva în vest, dar înaintarea lor a fost oprită tot pe Marna. Aliații Germaniei au capitulat pe rând. Germania a semnat armistițiul la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]