73,689 matches
-
rândul său, din membru al aparatului de propagandă al F.S.L.N., un critic din interior al acțiunilor regimului, unul care crede însă în continuare în revoluția sandinista, considerată, în ciuda ezitărilor și greșelilor acesteia, cea mai bună varianta de regim posibilă pentru contextul istorico-politic nicaraguan (Martin 1994, 99).</spân></spân></p> Exemplele din Cuba și Nicaragua ne ofera perspectiva unui teatru cu grupuri oprimate - în ciuda progreselor reușite de revoluție, țăranii și muncitorii rămân paturile cele mai sarace ale țărilor respective - realizat cu susținere
Experiențe ale teatrului muncitoresc-țărănesc în socialismul de stat. Colectivele de teatru socialist din Cuba și Nicaragua () [Corola-website/Science/296126_a_297455]
-
American Theatre Review, toamna, pp. 71-78.</spân></spân></spân></p> 1 <spân lang="ro-RO">Traducerea citatelor din Martin și Weiss, din limba engleză, îi aparține autorului. *<b>Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </b></i></spân></spân></spân></p>
Experiențe ale teatrului muncitoresc-țărănesc în socialismul de stat. Colectivele de teatru socialist din Cuba și Nicaragua () [Corola-website/Science/296126_a_297455]
-
Mădălina Dan este o coregrafa preocupată de explorarea unor cadre și contexte corporale ignorate. Propune o practică experiențială cu accent pe potențialul nevalorizat al corpului, în care tot ce ține de personal și subiectiv este integrat subtil în construcția performance-urilor. În 2016 este artista asociată a Centrului Național al Dansului. Pe 5
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
spuneam mai sus, felul în care încadrez experiențele subiective, care e limită - dacă e o limită - între ceea ce trăiesc și ceea ce extrag din ce trăiesc. Mă preocupă contextualizarea, chestionarea critică, felul în care mă raportez la convenție - asta e recurent: contexte educaționale în Dedublarea, convenția și iluzia teatrală în Iluzionistele, contexte care țin de transformări subiective și de felul în care te raportezi la viitor - (anti)aging, apoi contexte care adresează anumite întrebări și raportări sociale: care este rolul artistului în
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
e limită - dacă e o limită - între ceea ce trăiesc și ceea ce extrag din ce trăiesc. Mă preocupă contextualizarea, chestionarea critică, felul în care mă raportez la convenție - asta e recurent: contexte educaționale în Dedublarea, convenția și iluzia teatrală în Iluzionistele, contexte care țin de transformări subiective și de felul în care te raportezi la viitor - (anti)aging, apoi contexte care adresează anumite întrebări și raportări sociale: care este rolul artistului în societate, ce pune el la dispoziție, care este „expertiză” lui
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
chestionarea critică, felul în care mă raportez la convenție - asta e recurent: contexte educaționale în Dedublarea, convenția și iluzia teatrală în Iluzionistele, contexte care țin de transformări subiective și de felul în care te raportezi la viitor - (anti)aging, apoi contexte care adresează anumite întrebări și raportări sociale: care este rolul artistului în societate, ce pune el la dispoziție, care este „expertiză” lui, ce poate oferi - The Agency of Touch.<b> </b></spân></spân></p> În The Agency of Touch mă
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
a> <img class="aligncenter wp-image-3728 size-large" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2016/11/DSCN0706-1024x768.jpg" alt="dscn0706" width="1024" height="768" /></a></strong></span> Între granițe este un performance-dezbatere participativă despre istoria și resorturile persecuțiilor, migrației și refugiului în context local și internațional. Performance-ul se înscrie într-un proiect mai amplu de cercetare al celor patru artiste/i, care provin din familii afectate de persecuție etnică și migrație forțată. Demersul propune înțelegerea proceselor de transmutare ca o constantă a istoriei
Premieră: Între granițe () [Corola-website/Science/296154_a_297483]
-
0 - platformă critică de artă contemporană”.</spân></spân></div> </spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307887" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;">Numărul 15 din <b>GAP</b> analizează programe și efecte ale Capitalelor Culturale Europene, în contextul politicilor economice și culturale ale Uniunii Europene.</spân></spân></div> <spân style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;"> </spân></spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307868" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;">Proiectul
Lansare G.A.P. 15 () [Corola-website/Science/296151_a_297480]
-
york,times,șerif; font-size: medium;"> </spân></spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307791" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;">La lansarea de pe 11 noiembrie, vom discuta despre posibilitățile și limitele unor proiecte artistice critice, asumate politic, în contextul Capitalei Culturale, si despre mizele pe termen lung ale unui demers de reflecție teoretică, din perspectiva politică asumată, asupra producției culturale locale și internaționale.</spân></spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307793" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size
Lansare G.A.P. 15 () [Corola-website/Science/296151_a_297480]
-
de David SchwartzToni Erdmann este un film despre problemele clasei de mijloc și clasei bogate occidentale, si despre felul în care se configurează aceste probleme în contextul capitalismului internațional. Subiectul este relativ simplu: Winifried Conradi, german între două vârste, profesor de școală generală, cu valori umaniste, amator și practicant de umor bizar, călătorește în București pentru a-și vizită fiica, Ines Conradi, consultant de management la o
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
rămân simple scheme care să justifice, amplifice, contrazică, potențeze trăirile și sentimentele eroilor. Localnicii din film nu suferă nici cea mai mica transformare, ei au strict funcție de declanșator pentru germani. Cei mai mulți dintre localnici nu par să înțeleagă mare lucru din contextul profund subaltern în care funcționează, sau par să fie împacați, daca nu și mulțumiți, cu poziția lor în cadrul acestui sistem de relații. În schimb, cele două personaje centrale au trasee, au sentimente complexe și contradictorii, suferă, se modifică pe parcursul filmului
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
pentru un loc anume. Era necesar să fie România”1</a></spân></spân></spân></p> Așadar, propunerea a venit pe baza relațiilor personale dintre regizoare și co-producătoarea din România. Mai departe însă, deși afirmă că a scris majoritatea scenelor pentru contextul local și că era „necesar să fie în România”, regizoarea vorbește pe tot parcursul interviului doar despre dinamicile relației tată-fiică, si despre combinația de dramă și comedie din viața acestora. De altfel, dezinteresul pentru București ca oraș se lasă simțit
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
Mădălina Dan este o coregrafă preocupată de explorarea unor cadre și contexte corporale ignorate. Propune o practică experiențială cu accent pe potențialul nevalorizat al corpului, în care tot ce ține de personal și subiectiv este integrat subtil în construcția performance-urilor. În 2016 este artistă asociată a Centrului Național al Dansului. Pe 5
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
Allison Peacock și eu) vor avea o serie de întâlniri/prezentări cu comunitatea de dans locală care urmăresc reperarea diferitelor abordări și tipuri de interogație asupra corpului și performativității. În egală măsură, cadrul acesta este un schimb de experiențe și contexte cultural-artistice și socio-politice, de similitudini, diferențe, contaminări între procese artistice. A treia parte va consta în prezentarea la CNDB, în cadrul programului Amprenta, a ultimelor mele lucrări (Mothers of Steel, în colaborare cu Agata Siniarska, și All that Mattered, în colaborare
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
derma, hipoderma), cu receptorii tactili care percep textura, presiunea, mișcarea și vibrația. Prin proceduri de atingerele a pielii: apăsare, întindere, mângâiere, frământare, periere, prin procedee proprii și coordonate coregrafice spațio-temporale, creez compoziții tactile spontane pe corpul fiecărui participant. Într-un context alienant și privat de senzorialitate, cauzat de o eră a tehnologiei virtuale, de către inegalități sociale și alți factori, această practica privilegiază atingerea și experiențele fizice, înaintea experienței vizuale care domină societatea tehnologizată contemporană. The Agency of Touch se dorește a
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
facilitată de atingere, un proces de explorare și integrare a potențialului perceptiv și senzorial al corpului și în afara cadrului artistic, în viața de zi cu zi. De aici și sintagma de agenție, ca model luat din sfera socialului, în acest context facilitând servicii fizice. Blogul proiectului: http://cargocollective.com/theAgencyofTouch E ceva ce s-a schimbat în practica ta de lucru după experiența de la SoDA? Te-au preocupat mai mult anumite lucruri? The Agency of Touch este o lucrare făcută într-
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
servicii fizice. Blogul proiectului: http://cargocollective.com/theAgencyofTouch E ceva ce s-a schimbat în practica ta de lucru după experiența de la SoDA? Te-au preocupat mai mult anumite lucruri? The Agency of Touch este o lucrare făcută într-un context academic și de cercetare, în urma căruia, pe lângă lucrarea în sine am dezvoltat o metodologie și o parte discursivă. Cred că zonele astea de încadrare teoretică, de explicare a unui demers, de arhivare și documentare, de reperare a exemplelor artistice similare
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
de-a ne întâlni cu noi în 30 de ani este foarte fragilă, au fost atunci zone de speculat artistic. Zdruncinătura bolii a generat atunci și un maraton de dans de 8 ore, numit Hematopoesis. Eu reacționez oricum artistic la contexte, fie că le generez fie că sunt create din exterior. Când citesc acum textul de prezentare pentru maraton, pare scris sunt influența unei „conditii”. Dar cum am spus, lucrez cu zona asta de expunere în personal, de adresare directă, în
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
studenți, pensionari Spectacolul împletește poveștile de viață a cinci persoane care au trăit experiența refugiului cu fragmente din Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini. Spectacolul își propune să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. Evenimentele din
Nu ne-am născut în locul potrivit () [Corola-website/Science/296164_a_297493]
-
familii de pe lumea asta: migrație și vapoare care nu ajung la destinație, despărțiri forțate, exploatare și represiune, supraviețuirea că forma de rezistență, lupta de zi cu zi pentru emancipare. Dar, în același timp, este o poveste strâns legată de un context local foarte specific: istoriile familiilor rome, ale familiilor care au migrat recent, ale familiilor sărace, care au fost și sunt marginalizate. Povești și traume care au afectat și afectează în mod inegal anumite grupuri sociale, pe care puține persoane și
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
aceste teritorii. Poveștile, călătoriile, luptele pentru emancipare ale persoanelor de etnie romă și ale familiilor mixte continuă rezistență în fața represiunii și invizibilizării - în piesa și în realitate. Transmiterea acestor povești - în teatru și în afara scenei - are o semnificație puternică, în contextul în care societatea rasistă nu vrea ca ele să fie auzite și face tot posibilul pentru a le bloca. Cei și cele care le spun, se luptă să le spună. Iar cei și cele care le aud, trebuie să se
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
sdfootnote2sym" name="sdfootnote2anc"><sup>2</sup></a></sup>!</p> Rămâne să ne gândim, înainte și după spectacol (și mereu): Ce manifestări și instrumente instituționale au căpătat rasismul, sexismul, clasismul, în societatea turcă și română, pe parcursul ultimilor 100 de ani, în context global? Ce resurse și strategii reușesc să mobilizeze persoanele diverse de pe scenă și din public, în lupta cu societatea rasistă? Cum facem vizibile istoriile de migrație, istoriile „secrete”, istoriile care „nu-s de aici” din familiile noastre? Și cum le
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>Play-Back Theatre</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">: pornind de la experiențele și istoriile spectatorilor, în general traumatice, având în vedere contextul de ocupare în care trăiesc, actorii improvizează pe loc reprezentări vizuale ale istoriilor respective. Cu toate că nu au un mesaj direct revoluționar, spectacolele respective au un important rol de vindecare/ recunoaștere/ afirmare publică a traumelor și oprimării, si coagulează comunitățile în jurul
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> este una de creștere a vizibilității internaționale asupra situației și problemelor cu care se confruntă palestinienii. După cum declara Faisal Abu Al-Heja, actor, miza principala este schimbarea percepției și sensibilizarea opiniei publice internaționale, în contextul în care, după cum au dovedit cele două </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>Intifade</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
spân lang="ro-RO"><b>Sendero Luminoso</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Teatrul inițiat de Zavala a fost un teatru de propagandă, care pe de-o parte explică contextul de oprimare și exploatare și pe de altă parte îndemna la lupta revoluționară și la înrolarea în mișcare. Din punct de vedere estetic, a preluat formule clasice, pe care, asemeni modelului propus de revoluția culturală chineză, dar și teatrului anarhist
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]