73,689 matches
-
din Samaru, Tepoztlin, Jenin și Anzii peruani reprezintă patru posibile articulari ale unui teatru revoluționar realizat de grupuri subalterne în spațiul „lumii a treia”. Am ales aceste exemple atât de diverse tocmai pentru a sublinia că fiecare situație locală, în funcție de contextul istoric și politic specific, poate genera propriul discurs teatral revoluționar.</p> BIBLIOGRAFIE:</p> Campillo, Maité (2015) <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„Víctor Zavala: <Nada me ha vencido, nada me
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
limba engleză a citatelor din Amkpa și Taylor, respectiv traducerea din limba spaniolă a citatelor din Guzm<spân lang="es-ES">àn, Valenzuela, Zavala: David Schwartz.</spân></spân> *Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </i></spân></spân></spân></p>
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
de viață: „Richard, ai spune că sunt strâmtă pentru o femeie de vârsta mea?”. Dacă mesajul agresorului către Michèle fusese scris cu intenția de a o speria și de a atenta încă o dată la demnitatea ei, reluarea replicii într-un context diferit anulează întreg conținutul amenințător al sms-ului anonim și trivializează un episod traumatizant, cimentând în același timp un raport de superioritate al protagonistei față de Richard. De asemenea, probabil ar trebui menționat că în întreg filmul femeile au un ascendent asupra
Cronică – Elle, regia Paul Verhoeven () [Corola-website/Science/296163_a_297492]
-
nu scapă de clișeizare excesivă, care reconfirmă estul ca loc de proveniență al prostituatelor și prostituția că pricipala îndeletnicire a femeilor din est plecate în străinătate. Veronica îndeplinește toate rolurile tipice femeii, exagerate pentru a se potivi mai bine în context regional, oscilând între romantism voluptuos și mămoșenie forțată. Ea aduce oală cu borș la restaurant, îi promite lui Marian o căsnicie împlinită, este misterioasă și capricioasa, cerând să nu mai fie sunata insistent și reprezintă atât motivația, cât și punctul
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>All about love</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> poți să dai de unele pasaje care, scoase din context, te pot face sceptică sau reticența - de exemplu unele fragmente din biblie sau unele ridicări în slavi ale iubirii. Dar ar fi păcat să nu o citești. Pentru că în ea bell hooks deconstruiește și demistifica iubirea capitol cu capitol. </spân
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
intitulat <strong>Dramaturgia instituțiilor</strong>, organizatorii spuneau „că</em><em> nu se va concentra pe prezentarea sau analiza unui tip anume de performance sau a unui anume stil regizoral, ci va trata posibilitatea folosirii unei instituții teatrale ca actant în contextul general al spectacolului social.” Spectacolul lui Oliver Frljić, </em><strong><em>Violența noastră și violența voastră </em></strong><em>(inspirat de cartea lui Peter Weiss, The Aesthetics of Resistance)</em><em> a fost prezentat tot în cadrul <strong>Festivalului Temps d
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]
-
vine ca o continuare logică, deloc surprinzătoare, a demersului politic radical al unuia dintre cei mai controversați artiști europeni ai momentului. Violența noastră...</strong> își propune (și a reușit deja) să șocheze, chestionând serios felul în care Europa reacționează în contextul actualei crize a refugiaților. Fără a fi (foarte) explicit anti-european, spectacolul lui Frjlić încearcă să deconstruiască viziunea binară asupra violenței (unii sunt buni, ceilalți sunt răi), văzând violența ca pe un mecanism complex, sistemic, în care forțele opozante împrumută caracteristici
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]
-
în scena Ofelia-Toni. Râsul Laurei este unul care arată implicarea ei afectivă și care vine să susțină puternic procesul de empatizare cu personajul. Distanța față de personaje e mică - stăm pe bancheta din spate a mașinii: ni se oferă timpul și contextul necesare pentru a-l înțelege pe Lari, pentru a ne emoționa și pentru a fi alături de el. Reprezentarea bărbatului care se comportă decent în public, se completează aici prin dimensiunea privată, în care vedem, iată, că pe lângă faptul că are
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
forțele imperiale și de la burghezie, ci atunci când masele încep să intuiască necesitatea schimbării, iar avangardele lor intelectuale încep, pe diverse fronturi, să studieze și să materializeze această necesitate. Cultura, arta, cinemaul, răspund întotdeauna intereselor de clasă aflate în conflict. În contextul neocolonial, două concepții despre cultură, artă, știință, cinema, se află în competiție: cea a forțelor dominante și cea națională[3]. Și această situație va continua câtă vreme ideologia națională va rămâne desprinsă de ideologia conducătorilor, câtă vreme persistă statutul de
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
demers artistic din perspectivă politică asumată, pe de-o parte să definești clar poziția politică din care vorbești, iar pe de altă parte, să cauți să înțelegi, aproximezi, intuiești, efectele politice pe care demersul artistic respectiv le poate avea în contextul în care este prezentat. În textul inițial despre Toni Erdmann, mi-am asumat din start, încă din titlu, perspectiva de analiză. „Perspectiva sălbaticului” nu este nici aroganță (cum eronat interpretează Gorzo și Lazăr), nici sintagmă goală, ci un răspuns din
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
unele le-am recunoscut eu însumi încă din prima cronică, pe altele le-am amintit și mai sus, în sfârșit, pe altele le amintesc corect Gorzo și Lazăr. Pur și simplu, am oferit o altă grilă de lectură, care, în contextul poziției periferice, dominate și autocolonizate a câmpului cultural local, mi s-a părut de importanță urgentă. Nu a fost vorba despre vreun „refuz aprioric” al legitimității artei care nu este explicit didactică sau propagandistică, ci de o tentativă (poate prea
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
vulnerabilă la interpretări) de înțelegere și semnalare a dimensiunii coloniale care, din punctul meu de vedere, se ascunde în spatele ambiguității și „umanismului” blând din <strong>Toni Erdmann</strong>. Din punctul meu de vedere, rolul fundamental al artei, cel puțin în contextul istoric actual, este propaganda. Însă nu propaganda înțeleasă în sens explicit-didactic și dogmatic (aceea e, de cele mai multe ori, necredibilă, deci propagandă proastă), ci propaganda înțeleasă ca dezvoltarea și înlesnirea în sfera publică, cu mijloace de multe ori subtile, a unei
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
a condițiilor istorice, materiale, concrete, riscăm să vedem peste tot „colonialiști” și „imperialiști”, așa cum face Schwartz în textul său, ratând bogăția umanistă și complexitatea analizelor de clasă și dominare din Toni Erdmann. Perfect de-acord cu analiza demersurilor artistice în contextul problemelor sociale înrădăcinate într-un specific istoric. Însă, așa cum am arătat până aici, Gorzo și Lazăr sunt, de fapt, cei care analizează lucrurile din perspective reducționiste și de multe ori anistorice: nu țin cont de istoria reprezentării și normării „Estului
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
țină cont de diviziunile imperiale care le însoțesc; apelează la argumentul autonomiei esteticului în niște probleme care țin de reprezentarea materialității locale; fac abstracție de condițiile nedrepte de producție din industria de film locală și refuză să pună filmul în contextul acestui mecanism exploatator; își însușesc perspectiva oficială a birocraților sovietici și cubanezi despre un film precum Soy Cuba</strong>, fără să intre mai adânc în istoria receptării filmului, ignorând geografia, dinamicile și istoria din spațiul cubanez. Despre autoritate, polemică
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
de Ionuț Sociu Petro Ionescu (n.25 iunie 1988) este dramaturg. Prezența lui Oliver Frljić la Temps d'Images a fost una din „senzațiile tari” ale festivalului. Spectacolul său Violența noastră și violența voastră, pe lângă conținutul critic și adaptat la contextul autohton, a fost urmat de o discuție cu regizorul destul de intensă, cum nu se întâmplă prea des la teatru. A-l asculta pe Oliver Frljić vorbind e ca și cum ai asista la un fel de performance, mă trimite cu gândul la
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? -Partea a-II-a () [Corola-website/Science/296171_a_297500]
-
width="1024"] Foto: Oana Hodade[/caption] Andrei Măjeri (n. 11 iunie 1990) este regizor de teatru. Cu o seară înaintea workshop-ului cu Oliver Frljić, am avut ocazia să văd Violența noastră și violența voastră</strong>, un spectacol acid, necesar în contextul evenimentelor politice ale ultimului an. Un <em>show</em> în care puteai distinge marca ironică a regizorului, observând cât de conturată devine o trupă care lucrează pentru un mesaj comun. Dincolo de <em>statement</em>-urile puternice din succesiunea <em>frame
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? -Partea a-II-a () [Corola-website/Science/296171_a_297500]
-
a> <img class="aligncenter wp-image-3728 size-large" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2016/11/DSCN0706-1024x768.jpg" alt="dscn0706" width="1024" height="768" /></a></strong></span> Între granițe este un performance-dezbatere participativă despre istoria și resorturile persecuțiilor, migrației și refugiului în context local și internațional. Performance-ul se înscrie într-un proiect mai amplu de cercetare al celor patru artiste/i, care provin din familii afectate de persecuție etnică și migrație forțată. Demersul propune înțelegerea proceselor de transmutare ca o constantă a istoriei
Între granițe - la Macaz () [Corola-website/Science/296172_a_297501]
-
a proiectelor va fi regândit după aflarea veștii că orașul nu va primi titlul. Chestiunea de fond este și va rămâne aceea a distribuției bugetului de acum încolo, chiar și într-o variantă mai redusă a sa.</p> În acest context, prezentul articol pune în discuție programul orașului Cluj-Napoca pentru titlul de CEaC cu unele dintre problemele arzătoare ale orașului privind marginalizarea locativa. Cluj este una dintre puținele reședințe de județ - cealaltă fiind Timișoara - care a avut o creștere oficială a
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
anului 2000. Ulterior, orașe „de rang doi” au început să domine competiția pentru titlul de CEaC, altă schimbare fiind creșterea numărului de orașe deținătoare ale titlului. Astfel că tensiunile, cât și investiția politică în acest proiect sunt de înțeles în contextul în care importantă titlului se dizolvă, concomitent cu șansele persistentei întregii construcții politice europene. Astăzi, CEaC poate părea una dintre ultimele șanse de legitimare a unui set de viziuni urbane născute și filtrate în cel puțin ultimii 26 de ani
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
și etnie este invizibilizată. </p> Încă de pe prima pagină<spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, l</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">a fel ca în cazul Timișoarei, aplicația Clujului face apel la tumultosul context european socio-politic din perioada recentă. Timișoara discuta despre o criză a participării și a valorilor, iar Cluj despre soluția re-semnificării Europei prin activități culturale. Fundamentul celor două aplicații este deosebit de asemănător. </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
comunitatea vor produce evenimente culturale; „</spân><spân style="font-size: medium;"><i>Relații instituționale</i></spân><spân style="font-size: medium;">” - un eveniment anual de trei zile de dezbateri între ONG-uri, instituții publice, universități, companii; „</spân><spân style="font-size: medium;"><i>Context politic local, național și european</i></spân><spân style="font-size: medium;">” - marș anual împotriva rasismului structural.</spân></p> Vocile critice la adresa Clujului nu au lipsit nici înainte de, nici după anunțarea Timișoarei ca oraș câștigător al titlului. În 2011, apare o
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
personale și de familie ale echipei de creație a spectacolului legate de identitate, migrație și război. Artistele și artiștii implicați împărtășesc experiențe personale, documentează poveștile de viață ale rudelor lor și investighează mecanismele care generează experiențe de „corpuri străine”. În funcție de context, fiecare poveste de viață are propriile particularități și ne provoacă să regândim permanent identitatea și condiția „străinei” și a „străinului”. Spectacolul își propune susținerea unui discurs solidar și empatic în legătură cu fenomenul migrației și refugiului, și o analiză critică a structurilor
Spectacolul Corp străin la Teatrul Evreiesc de Stat () [Corola-website/Science/296179_a_297508]
-
regândim permanent identitatea și condiția „străinei” și a „străinului”. Spectacolul își propune susținerea unui discurs solidar și empatic în legătură cu fenomenul migrației și refugiului, și o analiză critică a structurilor socio-economice care conduc la amploarea fenomenului migrației și construcției „străinului” în contextul geo-politic din prezent, dar și istoric.
Spectacolul Corp străin la Teatrul Evreiesc de Stat () [Corola-website/Science/296179_a_297508]
-
și pieței imobiliare. Prea des, cei ce sunt afectați de această injustiție sunt persoanele de etnie romă. Însă tot ele sunt și cele ce adesea se organizează și rezista împotriva nedreptăților locative, revendicând locuințe publice adecvate pentru toți cetățenii. În contextul zilei de 8 Aprilie - Ziua Internațională a Romilor ne organizăm pentru a atrage atenția asupra injustiției locative și rasismului instituțional care afectează situația locativa a mii de familii rome plasându-le în comunități segregate fără acte de proprietate sau în
Locuințe NU Umilințe! Justiție locativă anti-rasistă acum! () [Corola-website/Science/296181_a_297510]
-
a acestei chestiuni. Ea poate face totuși, așa cum o face <spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR"><i>Corp străin</i></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">, o excelentă muncă de deconstrucție ideologică și de repunere în context istoric, militar sau biografic, a unor fenomene de migrație ce pot deveni, din cauza amneziei colective, manipulabile în mod toxic.</spân></spân></p> Cu : </spân></spân><a href="http://teatrul-evreiesc.com.ro/team/iolanda-covaci/"><spân style="font-family: Calibri,șerif;"><spân lang
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]