3,501 matches
-
de bun augur. Adevăratele lupte se duceau a doua zi după-amiază, în legătură cu cine trebuie să ajute la curățenie. Tom m-a luat în brațe la jumătatea holului, cu mult entuziasm. E înalt și lat în umeri și am dispărut în îmbrățișarea lui de urs pentru o vreme. —Sam, arăți minunat! a spus bucuros peste capul meu în timp ce încercam să tușesc, cu gura plină de fire din puloverul lui în care mă strivea. într-un final mi-a dat drumul. Am îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Mefistofeles. Goethe dă de înțeles că lumea se va salva cu ajutorul literaturii. Că poezia ar fi drumul de salvare din marasma în care lumea s-a băgat singură. În finalul cărții chiar și Cel Rău e mântuit și inclus în îmbrățișarea cosmică, făcând soarele și celelalte planete să se miște armonios. Satan însuși va fi scos din hăul adânc eliberat de lanțuri, numai ca să se poată închina creației și Creatorului universal. Cred că toate astea sunt extrem de exagerate, dar Zaharel a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
zilelor lor. Sângele nu li se mai încălzeau ca altădată la simpla idee a culorilor de carnaval. Lacul era înghețat altfel decât anul trecut, când avuseseră o iarnă destul de grea. Dar tinerii erau deja pe gheață, încălziți de dansuri și îmbrățișări. Sângele lor tânăr avea puterea să clocotească, transformând frigul în căldură. Ca și cum frigul și căldura ar fi fost aceeași sursă de energie pentru ei. Pe treptele marii catedrale din oraș l-am întâlnit pe pianistul Oleg Azel din Rusia, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
la tot ce privește anchetele mele. Dacă lui i-a intrat în cap că este vorba de o sinucidere, pentru nimic în lume nu-și va schimba părerea. Nici nu mă gândesc la așa ceva, îi spusese femeia, desprinzându-se din îmbrățișare, nu vreau decât să aflăm detalii despre felul cum l-au găsit și ce au făcut după ce au declarat decesul și l-au băgat în pământ. În regulă, se declarase de acord Cristian. Hai, să vorbim cu el! În definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la puii de mîță azvîrliți de copii În apa rîului, la groaza peștilor În pîntecele balenei, la groaza balenei prăvălite pe uscat, la jalea elefantului mistuit de beteșuguri, la bucuria vremelnică a fluturelui, la frumusețea amăgitoare a florilor, la zădărnicia Îmbrățișărilor de dragoste, la grozăvia spulberării sămînței, la neputința tigrului jigărit, la putregăciunea dinților din gură, la miliardele de frunze uscate așternute În păduri, la sfiiciunea puiului abia ieșit din găoace, la năprasnicele chinuri ale viermelui perpelindu-se la soare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sărau pîntecele unui pește uriaș. La mormîntul deschis se auzea plesnitura mătăsii drapelelor roșii și negre, care acum erau niște drapele funerare. Apoi țărîna fu prăvălită În mormînt cu lopețile, bătînd toba surd În coșciug, ca atunci cînd puștoaicelor, după Îmbrățișări amoroase, li se Înfundă urechea de bătăile repezi ale inimii. La Început florile fură azvîrlite una cîte una, apoi În buchete, apoi jerbele trimise din mînă-n mînă, ca la o clacă de flori, de la capelă pînă-n zona cimitirului săracilor, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
milostiveau să-l țintuiască, pentru că ologii care tîrau cu cioturile membrelor și Îi sărutau picioarele cu buze Înghețate, nu Îl Învredniceau cu o privire, Îl Îmbrățișau și-l implorau bezmetic, nătîng, ridicînd spre el doar brațele schiloade Într-o scălîmbă Îmbrățișare, Împreunîndu-și sinistru cioturile mîinilor a rugă, care se terminau la coate Într-o piele smochinită, cîrpitura jumătății de braț schilod. Oare tot coșmar era mîntuirea asta a lui? Poate era coșmarul purgatoriului, unde trupul trebuia să se abată, drept supremă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cărnurile lui macre, să-i administreze o bătaie grozavă În vreme ce restul deținuților strigau În cor cu veselie „poponel, poponel, papă caca bombonel“. O tăcere sepulcrală puse stăpînire pe noi. Merceditas sughița de plîns. Fermín voi s-o consoleze cu o Îmbrățișare tandră, Însă ea se eliberă cît ai clipi. 19 — Imaginați-vă domniile voastre tabloul, conchise don Anacleto spre consternarea tuturor. Epilogul poveștii nu era de natură să Îmbunătățească expectativele. Dimineața, o furgonetă cenușie de la comisariat Îl lăsase pe don Federico lat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
din nou fericit, aducând vestea cea bună, Plouă mult mai puțin, aproape s-a oprit, și deja încep să se vadă petice de cer senin. Puțin a lipsit ca membrii prezidiului și delegații partidelor să nu se cuprindă într-o îmbrățișare, dar bucuria le-a fost de scurtă durată. Monotonia cu care picurau alegătorii nu se alteră, venea unul, venea altul, veniră soția, mama și o mătușă a membrului prezidiului celui cu ușa, veni fratele mai mare al delegatului p.d.d., veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
începură să i se zguduie convulsiv. Într-o clipă Dirk se duse lângă ea, o cuprinse cu brațele, o sărută, îi spuse tot felul de cuvinte mângâietoare și lacrimile îi apărură și lui pe obraji. Apoi ea se smulse din îmbrățișarea lui și se șterse la ochi. — Lasă-mă în pace! zise ea, dar cu oarecare blândețe. Iar apoi mi se adresă mie, încercând să zâmbească: Ce părere ți-ai făcut despre mine? Stroeve, privind-o perplex, șovăi. I se încruntase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fie la San Giovanni, pentru rugăciunea de fiecare zi. Dante ajunse repede la Baptisteriu, intrând pe poarta meridională. Fu nevoit să treacă printre maghernițele Întortocheate care, de-a lungul deceniilor, se tot lipiseră de maiestuosul edificiu, aproape sufocându-l În Îmbrățișarea lor, și prin mulțimea de vânzători desprinși să Își potrivească tejghelele chiar și printre mormintele vechiului cimitir, care Încă mai supraviețuia. Bătrânul medic era În picioare, În lumina uneia dintre ferestre. Părea adâncit Într-o meditație profundă, cu capul Înclinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
a morții. Iar orașul acela, orașul său, pe care Îl simțea palpitând dincolo de zidurile mânăstirii, era teatrul tuturor acestor fapte. Prin pereții care parcă se prăvăleau peste el, Închizându-i, pe Arrigo mort și pe el viu, Într-o aceeași Îmbrățișare de piatră, i se părea că vede străzile și zidurile, casele, ușile Închise, grămada de perfidie și de rău mereu pe punctul de a se revărsa. Și nu auzea pașii nimănui. Pentru că aceea era cetatea lui Dis, unde diavolii păzesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
doctor și nevasta domnului doctor privesc acuplarea lui ritualică cu Contesa. Mișu era puțin trist. Doamna Popa se aplecase să vadă mai bine. Mariana, sfâșiindu-și rochia, încerca disperată să se zbată din brațele lui Mișu ca să se năpustească în îmbrățișarea faunului cu nimfa. În culmea extazului, domnul Popa ridică ușor capul să le facă privitorilor cu ochiul. În oglindă văzu cum pleoapele Contesei abia intrate în iatac se închid cu zgomotul unei lespezi de cavou. * Will Smith asista impasibil la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
locul de muncă... și nu mi-ai spus nimic? Din acea seară Începuserăm să ne vedem În fiecare sâmbătă: ne Întâlneam, apoi făceam dragoste. Încet-Încet am ajuns să-mi dau seama că Începeam să simt o parte din tristețea ei, Îmbrățișările noastre deveneau din ce În ce mai puternice, cu ea am ejaculat pentru prima dată În gura unei femei. În curând Akemi Yokota uită de ultima ei decepție În dragoste, cuprinsă de orgasmele din ce În ce mai puternice pe care le cunoștea În brațele mele. Era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
bun lucru pe care ați putea să-l faceți acum este să mergeți acasă și să așteptați vești de la poliție. — Da, desigur, l-am aprobat și, ocolind masa, am luat-o pe Hildegard de mână și am îndepărtat-o din îmbrățișarea Reichsführer-ului. Apoi, ne-am strâns mâinile cu cei adunați acolo, le-am primit condoleanțele și l-am lăsat pe Rahn să ne conducă la ușă. Ce se poate spune? zise el cu adâncă gravitate. Desigur, îmi pare foarte rău că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
alimentează jocul amoros din această pasiune devorantă, în sensul primar al termenului, deci canibală. în chiar inima acelui moment când ne imaginăm că ne contopim cu celălalt, îndepărtarea e maximă. Simultan apare dorința de a-l anihila pe celălalt: mușcăturile, îmbrățișările, zgârieturile și ceilalți germeni ai furiei se pot constata de visu. Amanții își provoacă dureri, plăcerea nu e pură, spinii trandafirului rănesc... în relația amoroasă, protagoniștii rivalizează în imbecilitate și trec pe lângă realitate, mai preocupați să creadă în fantasmele fabricate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Hora gândurilor Elena Marin Alexe Mă împiedic de trăirile agățate haotic în adâncimile uneori reci, alteori fierbinți, dar niciodată calde, din mine. Grijile s-au sfătuit să mă înconjoare precum șalul înfășurat pe umeri, într-o îmbrățișare intimă, atât de apropiată, încât le simt pulsul dureros, inconfundabil. Deși adunate la gura sobei, încurajate de flăcările vii, mâinile rămân reci și mă privesc cu indiferență totală. Inima își numără bătăile până când îmi dă fiori de gheață. Privirile agitate
Hora g?ndurilor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83360_a_84685]
-
seara să-ți umbrească înalta frumusețe Și astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. Dar dacă-ncumetarea ta șovăie și seara Descinde friguroasă în inimă și gând Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara Atunci, slăvită Soră, zorește mai curând. Spre malurile unde demult îmbrățișarea Așteaptă să te-adoarmă așa cum tu desmierzi, Așteaptă infinită și limpede ca marea Să te cununi cu somnul și-n unde să te pierzi. UMBRA Ai biruit! O dungă-n miezul zilei, O mare de cenușe-n asfințit, În surda
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aparțin, în ce privește matematicile pure, aritmeticei, algebrei, teoriei funcțiilor și geometriei; în ce privește matematicile aplicate, calculului probabilităților, astronomiei, geodeziei și fizicii. Îmi revine sarcina să refer pe scurt asupra celor dintâi. Înșirarea domeniilor pe care Gauss și-a pus sigiliul arată că îmbrățișarea minții lui tindea la universalitate. E unul din puținii care au făcut periplul cunoștințelor exacte ale epocii. Riemann, cel mai mare matematician german și unul din cei mai mari ai tuturor țărilor și vremurilor, a aparținut și el aceluiași tip
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ULTIMA ÎMBRĂȚIȘARE... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Singura și ultima îmbrățișare adevărată! Era un moment sfâșietor, de nesuportat, acel moment... A nins două săptămâni fără întrerupere. Zăpada s-a așternut într-un
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ULTIMA ÎMBRĂȚIȘARE... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Singura și ultima îmbrățișare adevărată! Era un moment sfâșietor, de nesuportat, acel moment... A nins două săptămâni fără întrerupere. Zăpada s-a așternut într-un strat gros, pe alocuri atingând peste un metru. Timp de 6-7 zile, temperaturile au fost foarte scăzute, în jur
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
dorit? Mă privea într-un fel ciudat, știam că și în sufletul lui se ducea o luptă, se surpau vise, altare... S-a apropiat de mine și m-a strâns cu putere în brațe. Cea mai adevărată și mai înflăcărată îmbrățișare. Îmbrățișarea de „adio”! N-am să găsesc niciodată cuvinte suficiente pentru a descrie grandoarea acestei îmbrățișări. Și niciodată nu voi putea descrie prăbușirea mea într-o cumplită și agonică suferință... Ești singur în fața durerii. Amăgirea e zadarnică. Fariseii vor încerca
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
Mă privea într-un fel ciudat, știam că și în sufletul lui se ducea o luptă, se surpau vise, altare... S-a apropiat de mine și m-a strâns cu putere în brațe. Cea mai adevărată și mai înflăcărată îmbrățișare. Îmbrățișarea de „adio”! N-am să găsesc niciodată cuvinte suficiente pentru a descrie grandoarea acestei îmbrățișări. Și niciodată nu voi putea descrie prăbușirea mea într-o cumplită și agonică suferință... Ești singur în fața durerii. Amăgirea e zadarnică. Fariseii vor încerca să
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
luptă, se surpau vise, altare... S-a apropiat de mine și m-a strâns cu putere în brațe. Cea mai adevărată și mai înflăcărată îmbrățișare. Îmbrățișarea de „adio”! N-am să găsesc niciodată cuvinte suficiente pentru a descrie grandoarea acestei îmbrățișări. Și niciodată nu voi putea descrie prăbușirea mea într-o cumplită și agonică suferință... Ești singur în fața durerii. Amăgirea e zadarnică. Fariseii vor încerca să se scuze, să invoce timpul pentru a se ascunde de propria lașitate. Existența este o
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
Nu pot să înțeleg! Viscolul s-a oprit și ningea liniștit peste toate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Și totuși... de ce se auzeau lupii atât de aproape de locul unei prăbușiri!? Mult prea aproape... Februarie, 2013 Referință Bibliografică: Ultima îmbrățișare... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 939, Anul III, 27 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]