1,838 matches
-
carte, un total de 130 bărbați și 212 femei au fost înregistrați după cum urmează: De remarcat este că majoritatea lor aparțineau populației țigănești, băieși și "cortorari" deopotrivă. <br>Ca oameni liberi din cele mai vechi timpuri și mai apoi ""cătane împărătești"" care s-au bucurat de numeroase privilegii, racovicenii s-au deosebit întotdeauna de locuitorii satelor învecinate datorită: La numai 12 ani de la înființarea graniței militare, generalul-maior Johann Cristani von Rall consemna în Racovița: ""o suscrescență preafrumoasă de băieți tineri grăniceri
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
al regimentului. La nivelul companiei, personalul sanitar era format dintr-un felcer(subchirurg) și de către o moașă, ""diplomată""(atestată), ambii fiind plătiți din ""lada companiei"". Moașele se recrutau din rândurile ""grănicereselor"", pregătirea lor profesională făcându-se la Cluj. Prin poruncă împărătească acestea erau obligate să asiste toate nașterile de pe raza companiei, primele moașe cunoscute fiind Ana Șoneriu (1824), Ioana Mărgineanu și Ana Filip Trif după anul 1837. În perioada graniței militare s-au reglementat regimul înmormântărilor, al carantinei, problema ""ultoirii ""(vaccinării
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mină și Teodor Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane portabile. De reținut că toate ferestrele au fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi în interior. Deasupra ferestrei din pronaos sunt pictate cuvioasele Paraschiva și Maria, iar în naos Sfinții Pantelimon
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
ai bisericii, dând unitate ansamblului. Peretele despărțitor între pronaos și naos are câte trei deschideri în arcadă acoperite cu un grilaj din fier forjat, alături de portalul ușii de trecere, profilat și pictat în culori specifice zonei. Se mai rețin ușile împărătești și jilțul arhieresc, candelabrul, icoanele de lemn și pictura murală, ce lasă să se întrevadă caracterul static al desfășurării epice într-o cromatică deschisă, specifică tuturor bisericilor de lemn maramureșene, în care predomină roșu, albastru și alb puse în evidență
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
important, atât din punct de vedere spiritual, cât și din punct de vedere cultural. Biserica este tencuită în exterior în terasit, iar interiorul a fost pictat de către Dimitrie Bănică din București,între anii 1990-1992. Iconostasul datează din secolul XVIII, ușile împărătești, icoanele praznicelor și ale celor 12 Apostoli, icoana Sfintei Treimi și a Mântuitorului Hristos coborât de pe cruce sunt originale, de secol XVIII, iar pictura lor e atribuită lui David din Pitești. Șirul preoților slujitori de la Tinăud are continuitate neîntreruptă de la
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
Decorul exterior este relativ sărac, reducându-se la motivele crestate pe ancadramentul portalului. În schimb, ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din pictura murală ce acoperea întreg interiorul bisericii se mai păstrează doar cea din
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino a restaurat în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală, și Casa Domnească. Și el apare într-un
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
de metal are sarcina de a lumina interiorul alături de cele două ferestre, aflate amplasate pe pereții de sud și de nord, paralel. Din naos spre absida altarului accesul se face prin cele trei spații consacrate: două uși diaconești și ușile împărătești, înlocuite în acest caz de perdele. Absida altarului, decroșată, are lățimea de 4,65 metri iar adâncimea (lungimea) de 3,38 metri. Pereți paraleli ai absidei, prin care aceasta este legată de restul edificiului au o lungime de 2,14
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Acoperișul are streașină dublă. Se pot admira câteva icoane pe lemn deosebit de valoroase, dintre care două, pictate în jurul anului 1775, pot fi atribuite lui Radu Munteanu (una o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul, iar cealaltă este un Deisis). Ușile împărătești, frumos sculptate, pot fi atribuite meșterilor iconari din familia Plohod, din Dragomirești, Maramureș.
Biserica de lemn din Sârbi Josani () [Corola-website/Science/308469_a_309798]
-
VII și comandant al regimentului de artilerie nr. 19 la Oradea începând cu anul 1907. În același post a fost numit colonel la 18 august 1914. Deja la începutul războiului a avut prilejul să se distinge, fiind decorat cu Ordinul Împărătesc al Coroanei de Fier de clasa a 3-a cu decorația de război. Er deja purtător al medaliei de merit militar "Signum Laudis" la banda roșie. Lugojanul a avansat general de brigadă (Generalmajor) cu rang de la 1 noiembrie 1917 și
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
Frederic "Petru" baron Duka (Duca) de Kádár (n. 1756, Osijek (Slavonia) - d. 29 decembrie 1822, Viena) a fost un aromân, Feldzeugmeister împărătesc austriac și titular al regimentului maghiar de infanterie nr. 39, apoi consilier și conferințiar de stat al împăratului. Petru s-a înrolat în 1776 drept cadet al regimentului de infanterie valaho-ilir nr. 13 din Caransebeș. Datorită abilităților sale evidente a
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a iconostasului și a icoanelor mari este executate în ulei, pe lemn
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care a stat odată pisania. Iconostasul păstrează icoanele vechi împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează în mare
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
a naosului citate din Evanghelie multilingve: în latină, germană, maghiară și în caractere chirilice. În patrimoniul bisericii existau cărți vechi: Strastnic (1773), Mineu (1784), Liturghier (1797), Evanghelie (1765), Penticostar (1768) duse probabil în colecția arhiepiscopiei. Clopotele bisericii vechi și ușile împărătești au fost adăpostite în altă parte, în siguranță. Biserica se află într-o stare avansată de degradare și necesită o intervenție urgentă.
Biserica de lemn din Silivaș () [Corola-website/Science/313494_a_314823]
-
din districtul Suceava (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Pătrăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială, situație în care se află și astăzi. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
și dintre pronaos și naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori și fructe specifice. Ceea ce s-a sculptat în lemn a dispărut din păcate, toți specialiștii fiind însă de acord cu faptul că ușa împărătească, sculptată în 18 panouri, încadrate într-un decor minuțios, reprezenta o capodoperă. Despre pictura lui Pârvu Mutu și a ucenicului său Radu de la biserica mănăstirii Bordești, specialiștii au scris si vor continua să scrie. Frescele cu Adormirea Maicii Domnului și
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
tradiție brâncovenească, urmărește marginea bolții, acesta, ca și cel mai sus amintit, reluându-se la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura de factură occidentală. O altă etapă de lucru, la decorarea bisericii, și alți artiști, formați de cei din generația amintită, o reprezintă pictura altarului
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
este reprezentată Răstignirea la care asistă, de o parte și de alta a crucii, Maica Domnului și apostolul Ioan. Principalele piese de mobilier din biserică sunt integrate unei viziuni artistice unitare, folosind, la rândul lor, elemente de morfologie barocă. Ușile împărătești sunt construite în ajur, pe suportul unor linii șerpuite, pe care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril. Icoanele împărătești sunt închise în chenare, terminate în partea superioară prin arcade
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
unitare, folosind, la rândul lor, elemente de morfologie barocă. Ușile împărătești sunt construite în ajur, pe suportul unor linii șerpuite, pe care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril. Icoanele împărătești sunt închise în chenare, terminate în partea superioară prin arcade baroce flancate de colonete pe care se încolăcesc ciorchini de viță de vie. Celelalte picturi murale ale lui Toader Hodor s-au pierdut odată cu dezmembrarea bisericilor din Văleni și Nănești
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
a fecioarelor nebune. În naos se disting scena Dreapta judecată, episoade din viața lui Isus Hristos, Jerfa lui Avram, Învierea lui Lazăr, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorului, Nașterea Precistei sau Buna Vestire. Această ultimă scenă se regăsește și în medalioanele ușilor împărătești alături de alte medalioane în care sunt reprezentați evangheliștii.
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și în partea de jos a pereților naosului. Icoana împărăteasca a Sfanțului Nicolae a fost pictată în prima etapă, direct pe peretele iconostasului, și poartă o dedicație în chirilice: "Ac[ea]stă au plătit Palaga Baboș și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat". Pictură
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Șora paroh, 1807”. Cu refacerile de rigoare, ea a supraviețuit până în jurul anului 1824, când a fost dezasamblată și mutată în satul hațegan Balomir; un fragment de coloană romană, provenită, potrivit tradiției locale, de la masa prestolului, îi marca poziționarea. Ușile împărătești, împodobite de „popa Simion Zugrav” din Pitești în anul 1777, și câteva icoane valoroase, purtând semnătura lui „Vasile Theodorovici, malăr, 1828”, au fost transferate la noul edificiu de zid, registrul prăznicarelor fusese mutat la Galați, iar friza profeților și cea
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
asemenea înțelesuri frumoase și evlavioase. De pildă va putea să înțeleagă prin candelabru sufletul fiecăruia (24). Acesta e întreg de aur, ca unul ce după firea sa mintală și rațională, e nestricăcios și nemuritor și e cinstit cu cea mai împărătească putere a voii libere. El are asupra sa lampa credinței, adică Cuvântul care s-a făcut trup și căruia îi crede cu tărie și slujește cu adevărat. Și în el se așază făclia (candela) aprinsă a cuvântului cunoștinței, după învățătura
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
a forțat pe împărat să se ducă la tratative cu Alexios. Basileul a acceptat să-l adopte pe Alexios și să-i transmită puterea, iar el însuși a promis că se va mulțumi doar cu dreptul de a purta veșminte împărătești cu titlu. Comnenul, care se afla într-o situație dificilă, era cât pe ce să se învoiască, însă cezarul Ioan Ducas i-a gonit pe solii lui Botaneiates, declarându-le că o astfel de propunere ar fi fost potrivită înaintea
Nichifor al III-lea Botaniates () [Corola-website/Science/315166_a_316495]