1,101 matches
-
dintre lecțiile ținute la Școala Țărănească de la Grid: Mama și creșterea copilului; Principalele mijloace pentru sporirea producției agricole; Beția și urmările ei; Principalele lucrări în cursul campaniei agricole de primăvară; Importanța creșterii animalelor; Badea Gheorghe Cârțan. Și numai din această înșiruire de titluri se poate vedea că școala a năzuit să fie, cum și-a propus prin programul său, „o școală vie a satului, școala la care participă toți, cu mic cu mare, femei și bărbați, pentru că de la ea învață ceea ce
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nostru. Sursa dublă: Da' eu n-am ureche muzicală... Trimisul lui Dumnezeu: (nu-l ia în seamă; îi așază pe cei patru în formație corală și începe să cînte o melodie cu un text ininteligibil; stă la dispoziția realizatorilor ce înșiruiri de silabe fac din acest moment unul între tragic și comic; cînd se atinge un punct maxim al cîntecului, intră supraveghetorul) Supraveghetorul: Aveți nevoie de ceva? (același Nu! școlăresc; imediat intră cei doi băieți buni la toate; Supraveghetorul îi întîmpină
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mobilă, specifice echinocțiului de primăvară, se desfășurau pe durata a 112 zile, între Moșii de Iarnă și Joia Nepomenită, după Rusalii. Sărbătorile marchează începuturi străvechi de an, în lunile de vară și de toamnă.221 Calendarul popular arhaic reprezintă o înșiruire de "timpuri bune" și "timpuri rele", marcate de sărbători. În calendarul popular, sfinții, care patronau anumite sărbători, au primit denumiri specifice mentalității arhaice: Sfântulețul, Baba Dochia, Ioan fierbe-Piatră, Constandinu puilor, Sava, Foca, Tudose. Astfel, Sântilie alungă pe diavol cu biciul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deschidă poezia sau să o încifreze. Spre exemplu, poemul intitulat " Casă mare" vine cu un text din care aflăm doar că în casa mare se aprind luminile, așa pur și simplu fără vreo valoare simbolică, fără nuanțe, pentru că urmează o înșiruire de obiecte și fapte care nu mai comunică între ele; lupii, ca și prietenii, îi ațin calea, sub pașii lor crește o floare, lupii vor atârna de umbra lui, inima i se va rostogoli în iarbă, în noapte, sămânța se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
asemănând acest demers cu regizarea unei piese, cu deosebire că textul piesei e scris, pe când în construirea geometriei scriem piesa din mers. Sau am putea porni de la jocuri (jocuri în matematică) căci, la urma urmei, toată viața noastră e o înșiruire de jocuri în care intrăm de bunăvoie sau suntem siliți să o facem și acționăm ca niște actori pe scena vieții. Alegem însă "proporția divină" pentru că o putem reprezenta sub varii "măști" măști pe care le percepem diferit, deși ele
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lumea de jos nu există repaos, că moartea e și ea relativă, fiindcă oamenii se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște. Hyperion în țe lege că blestemul omenirii e neodihna, povara prigonirilor de soartă, nestatornicia, alteritatea, înșiruirea la nesfârșit a acelorași cicluri existențiale întrun timp rotitor, perpetuu. Înțelege, de asemenea, lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem moarte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau, în unele cazuri, chiar abandonarea lor în favoarea unor puncte de vedere noi, socotite mai temeinice -, iar în aceste condiții "evoluția" poate fi judecată axiologic ca un progres, așa-zisa "evoluție a epocii" se rezumă, după opinia noastră, la simpla înșiruire a unor stări, a unor stiluri de viață, ce se succed ca replicile unei polemici, fiecare autodefinindu-se prin raportarea la cealaltă și, de cele mai multe ori, prin contestarea acesteia. Astfel ia naștere în viziunea lui Dilthey "o corelație istorică" (pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se înregistrează în cadrul unui proces a cărui istoricitate este dată de propria-i desfășurare. Historie înseamnă cronologia ca disciplină auxiliară a istoriei, cu alte cuvinte stabilirea datelor și periodizarea istoriografică a succesiunii, și nu succesiunea în sine (Geschichte), ca simplă înșiruire de evenimente exterioare. La rândul lui, termenul de Historik desemnează investigația asupra naturii cercetării istorice și, în accepțiunea lui Johann Gustav Droysen 1, poate fi echivalat cu o epistemologie a științelor istorice. Historismus analizează faptele istorice mai curând în sincronia
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sunt oarecum generici și, în majoritatea cazurilor, acceptabili. O dovadă în acest sens o constituie și frecvența sporită cu care ei apar în diferite traduceri în comparație cu celelalte posibile accepțiuni ale lui Zusammenhang: conexiune, conex, totalitate, sistem, coerență, nexus, raport logic, înșiruire, continuitate, legătură, relație etc. De altfel, Marian Popa observa judicios că Zusammenhang, împreună cu "sfera sa sinonimică", este "probabil cuvântul cel mai frecvent folosit de Dilthey"4. B) Un concept-pereche: pars pro toto Corelația și/sau contextul în general, împreună cu diversele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
figura preotului ardelean Grama, figura cea mai sinistră în analele campaniei antieminesciene declanșate în 1891, la doi ani după moartea poetului. Ceea ce s-a încercat în 1998 în privința detabuizării poetului nțional, sunt lucruri benigne (tip Cărtărescu, "Eminescu, mom amour", o înșiruire infantilă de defecte umane; râdea prea tare, pilozitate exagerată, neglijență vestimentară, fuma prea mult când scria, avea o singură înjurătură "tu-i nemul nevoii" și altele asemeni), față de virulența otravită și agresivitatea pătimașă a unui Zoil de ocazie, de a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o să facă carieră... e neorientat... Aici am cerut și o țigară, de la ospătar. Am fumat-o, nervos, în 50 de secunde. Da alteva? Sofocle, Shakespeare, Racine, Ibsen, Cehov, Camil Petrescu, Sebastian, Ionesco... Originalul om de teatru m-a oprit din înșiruirea-mi isterică. Audii de ei. Ătia au piete cu furnale?... Am leșinat. Se pare că nu-mi priesc, întotdeauna, discuțiile despre repertorii... O istorie cu perdea 1981, toamna. Mă pregătesc să mă transfer, oficial, de la Teatrul din Petroșani, la cel
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
prin intermediul mass-mediei. Cine suntem ? Iată o întrebare la prima vedere banală, dar repetată totuși din ce în ce mai des de istoricii timpului prezent. Răspunsul nu poate fi decât o continuă căutare întrecut, căci studierea trecutului nu se limi tează numai la adunarea și înșiruirea faptelor, ci ar trebui să fie și un bun mijloc de a înțelege mai bine prezentul. PARTEA ÎNTÂI Privirea Bisericii Ortodoxe asupra familiei I Ierarhia „În dealul Mitropoliei“ Mare parte din informațiile folosite în această carte provinde la o instanță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după apariția poveștilor și povestirilor, Reînviind cea mai fericită perioadă din viațta omului, copilăria, Creangă îl transformă pe Nică întrun reprezentant al copilului universal, iar copilăria lui într-o vârstă mitică, de aur, fiindcă ea nu se reduce la o înșiruire de întâmplări, ci ea este o stare de veselie și fericire continuă. Așa cum susține G.Călinescu, în Amintiri din copilărie este simbolizat ―destinul oricărui copil: de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua încet , pe același
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să identificăm capitolele importante, ne facem o părere asupra a ceea ce cuprinde cartea, iar la citirea propriu-zisă vom descoperi dacă ceea ce am anticipat se confirmă sau nu. 4. Lectura dinamică presupune implicarea în atmosfera cărții. Cartea transmite idei printr o înșiruire de cuvinte. Putem lua parte la acțiunea cărții transformând cuvintele în imagini. Putem de asemenea să simțim ritmul, muzica. Implicându-ne în acțiune ne va fi mai ușor să ne reamintim informația. 5. Pauzele sunt foarte importante după fiecare sesiune
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
Deoarece se deduce că arhetipul este o formă lipsită de conținut, utilizăm, în analiza noastră, conceptul de mitem care, după cum am constatat, prin pregnanța simbolică, "umple" golul lăsat de arhetip cu un conținut și semnificații specifice unei funcții consacrate. O înșiruire de miteme creează un câmp mitic; preferăm termenul de câmp pentru a sugera caracterul organizat și limitat al mitemelor desprinse din mitul originar. II.2. Câmpul mitic al "Meșterului Manole" Este, fără îndoială, cel mai interesant și operant câmp de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de securitatea medicației. eroare umană Engleză: error Franceză: erreur humaine Spaniolă: error Germană: Fehler Italiană: errore Slovenă: napaka vezi și greșeală lapsus eroare de memorie X X eroare umană: termen generic utilizat pentru a cuprinde toate ocaziile în care o înșiruire planificată de activități mentale si fizice eșuează să atingă rezultatul dorit, și când aceste eșecuri nu pot fi puse pe seama intervenției altor agenți de schimbare. Eșecul acțiunilor planificate pentru a-și atinge scopul propus - fără intervenția unor evenimente imprevizibile. „Insuccesul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
intenția noastră de a alcătui o lucrare cât mai riguroasă, mai multe informații relative la Alexandru Lapedatu au fost lăsate la o parte, în principal din cauza relevanței lor mai scăzute, dar și pentru a evita supraaglomerarea demersului nostru cu o înșiruire de citate și fapte de o importanță secundară. Ne referim, îndeosebi, la multitudinea de aspecte legate atât de timpul în care a acționat ca deputat liberal, după realizarea Marii Uniri, cât și de perioada ministeriatului lui Alexandru Lapedatu la Arte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
intenția noastră de a alcătui o lucrare cât mai riguroasă, mai multe informații relative la Alexandru Lapedatu au fost lăsate la o parte, în principal din cauza relevanței lor mai scăzute, dar și pentru a evita supraaglomerarea demersului nostru cu o înșiruire de citate și fapte de o importanță secundară. Ne referim, îndeosebi, la multitudinea de aspecte legate atât de timpul în care a acționat ca deputat liberal, după realizarea Marii Uniri, cât și de perioada ministeriatului lui Alexandru Lapedatu la Arte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pe care l-a cunoscut în tinerețe drept un gânditor strălucit și independent s-ar fi „înjosit“ acum în fața gândirii comune. Poate că Russell și alți filozofi, care au putut avea impresia că însemnările lui Wittgenstein nu sunt decât o înșiruire de banalități, nu ar fi ajuns la o asemenea concluzie dacă autorul lor ar fi avertizat că descrierea folosirii expresiilor limbajului cotidian este întreprinsă doar ca bază pentru clarificări conceptuale. Un asemenea avertisment ar fi putut induce însă în eroare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
materie sensibilă"). Și totuși, deși poemelor marca Acosmei pare a le lipsi orice intenție lirică, orice proiecție hiperbolică, orice propensiune spre mit, metaforă sau metafizică, cititorul nu trebuie să se resemneze. El descoperă că există o poeticitate de substanță în înșiruirea, plină de o cruzime deloc studiată, de tranches de vie specifice: individuale și nu prea, autobiografice și nu prea, dar cu siguranță greu masticabile, din cauza unei zgure de balast existențial, a unei cruste ce se îngroașă atât de mult chiar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din lacuri izbește/ în maluri rotunde// În aer un iz tutelar/ Sub luna uitată de zodii/ meduze în câmpul/ cu flori" (Clar de lună). Câteva texte însă dovedesc foarte clar faptul că pentru Ștefan Amariței poezia nu este o simplă înșiruire de desene după natură (fie ele și transfigurate în sensul înnobilării metaforice), ci o tentativă de a re-impregna realitatea cu simbolistica originară. De aici, utilizarea deocamdată nu foarte frecventă și nu întotdeauna inspirată a marilor simboluri sau scheme mitologice: "Darurile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
le menajeze: "ce rost are o poezie care/ nu înspăimântă pe nimeni/ ce rost își au cuvintele adunate/ în rânduri solemne/ când de nicăieri nu va răsuna/ focul de armă/ ce fior metafizic ar putea să se nască/ dintr-o înșiruire cuviincioasă de vorbe// nici calde nici reci Revenind la modalitățile prin care poetul se opune alunecării nedorite înspre abis ("Absorbis/ zeul cel trist și însingurat/ mă trage în adâncuri"), să observăm că iubirea îi apare drept cea mai vizibilă dintre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fragment concluziv, interiorizarea stării nocturne. El amintește de modalitatea în care Leopardi folosea același epitet pentru a descrie, în tonuri mai puțin reflexive, începutul unui arc temporal, anume viața omului pe pamant: necunoscută / Pace domnea (Imn Patriarhilor, vv. 31-32). În înșiruirea endecasilabilor albi preferați de romantic pentru cantul mai sus menționat, ce are cadențe de imn, se trasează tabloul lumii originare, anterioare plăsmuirii lui Adam, inca neafectate de prezență omului: Când stânci și vai puștii izbea-n putere / Cu vuietul dintâi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale antecesorului, autorul ermetic afirmă în introducerea unuia dintre volumele sale: Să imiți înseamnă aici să înfăptuiești aceeași muncă pe care a făcut-o poetul originar; să imiți înseamnă să refaci acel echilibru în propria limbă. Prin aceste cuvinte, în înșiruirea cărora se remarcă verbul leopardian a imita, Quasimodo a reluat elementul-cheie al concepției amintite despre traducere, dovedind deopotrivă actualitatea opiniilor antecesorului și propria afinitate cu acestea. În materie de traductologie sicilianul, îndrumat de maestru, s-a apropiat de teoriile non-literalității
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îndepărtează lectorul de șansa de a încerca și el să înțeleagă empiric timpul. Între consecutivitate și succesiune, primul are un plus de nuanță efect-cauză (vezi subordonata consecutivă și raportul ei cu regenta), în timp ce al doilea rămâne doar cu ideea de înșiruire. Ceva apare ca impropriu (dincolo de faptul că induce sentimentul de vag) în contextul în care trebuie exprimate două elemente derulate simultan sau succesiv (ar trebui niște ceva-uri...) Eminescu este mult mai aproape de spiritul textului prin recursul la unele. Diferența
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]