3,037 matches
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Teodor Maghiar va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de vă întâlni și cunoaște, mulțumindu-vă în mod sincer și solemn pentru tot, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
însuși Vlahuță, în ciuda dezicerii, nu s-a putut dezbăra de imaginile, ritmurile și sonurile eminesciene, imitându-l până la sfârșitul vieții, fiind „cel mai ilustru epigon al lui Eminescu”. Din generația lui Vlahuță, Coșbuc, suferă și el la începuturi influența marelui înaintaș, apoi Octavian Goga sau Lucian Blaga nu ignoră nici ei lecția Eminescu, urmează apoi Bacovia, Arghezi și Ion Barbu care fac parte din aceeași „familie”, curentele care au urmat, semănătorismul și poporanismul și mai apoi simboliștii și postmoderniștii au ieșit
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Articolele Autorului Impresii de la Conferința Științifică Internațională „75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța - 28 iunie 1940” Pe când la București apatrizi gen Boia sau Patapievici pun la îndoială nu numai rădăcinile milenare ale înaintașilor geto-daci, dar și existența actualei României, Chișinăul trage clopotele, demonstrând că nimic din ce-i românesc nu piere. Astfel, pe 12-13 iunie, în incinta Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” din Chișinău și-a desfășurat lucrările Conferința Științifică Internațională „75 de ani
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
cu multă ură și înverșunare meschină, moartea, reiterând minciunile atâtor decenii lăsate moștenire de dușmanii străini și de lichelele interne, castrate de spirit, care se bălăcesc în mocirla detractoare a micimii lor. Stupizenia lor uită că profanează pe marii lor Înaintași, Piscurile spirituale ale culturii; Sava Popovici Barcianu, Nicolae Popea, Ioan Popescu, Zaharia Boiu, Ilarion Pușcariu, George Dima, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Romulus Cândea, Ion Heliade-Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Barbu Delavrancea, Octavian Goga, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, A. C
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
drumul, ce mai aștepți ?! „mi ser pe, mi ser pe, mi sendo, mi sendo, o hoho, o hoho, a haha, a haha, ie hehe, e hehe... ” - Ăsta este cântec patriotic ?! - Este mai patriotic decât toate cele ; este o incantație a înaintașilor traco-geților. O îngănau înainte de a porni la luptă și se simțeau egalii zeilor, nici că mai aveau teamă de moarte ! Nu mai aveau ce comenta. Păruse că incantația avusese și asupra lor același efect ca și asupra stră-strămoșilor lor. Se
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
nemernici. Milițienilor, obosiți de atâta efort, nu le rămânea decât să-și încalece bicicletele și să se ducă iar Albert se alegea cu vânătăi și cu batjocura celor ce fugiseră înainte de a fi altoiți. Ce știau ei, câte cruzimi înduraseră înaintașii lor pentru a-și păstra neamul și glia .... A intrat în secția de miliție încrezător, gândind că șeful de post este pus pe șotii, neputându-și închipui că în societatea socialistă multilateral dezvoltată mai pot exista tâmpiți în asemenea funcții
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
respect față de credință și instituțiile acesteia, pe care boierii olteni o întrețineau încă cu sinceritate, ne facem o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai mult ca altele de tradiție și valorile trecutului (create de înaintașii lor), dar și conștientă de necesitatea schimbării, trecerii într-o 45 Constantin C. Giurescu, Suprafața moșiilor mănăstirești secularizate în 1863, în “Studii”, XII (1954), 2, p. 152-156; Istoria României, vol.IV, p 362-363. 49 Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
îi citește opera”. Mihai Eminescu ne aparține nouă, tuturor românilor. Cine îl atinge pe Eminescu, atinge fibra nației noastre. Moartea lui a însemnat renașterea noastră. Adevărata poezie începe cu el, el a fost Cristul care a descătușat lirismul din strânsorile înaintașilor, din ofurile și ahurile Conăcheștilor și Văcăreștilor, din văicărelile heliadiste, din versurile lui Bolintineanu și din poleiala versurilor lui Alecsandri. De la Eminescu încoace limba română a căpătat aripi de vultur, înălțându-se ca o imensă cetate imaginară în sufletul nostru
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, cartea (aceasta), care va apare ca un omagiu și prinos de recunoștință adus Părintelui nostru Gheorghe Nemeș, se dorește a fi un pas concret spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Practic și de fapt, va fi un volum/album aniversar - omagial, plin de prețuire, admirație, recunoștință, reconsiderare, reevaluare și dezbatere, a unor probleme foarte variate, bisericești, istorice, complexe
PĂRINTELE IC. STAVR. GHEORGHE NEMEŞ LA CEAS ANIVERSAR – CINCIZECI DE ANI DE SLUJIRE SACERDOTALĂ, PREOŢEASCĂ, PASTORALĂ ŞI MISIONARĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365513_a_366842]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Teodor Maghiar, și de aici înainte, va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de vă întâlni și cunoaște, mulțumindu-vă în mod sincer și solemn pentru tot, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
Dintre ei, măcar unul va fi interesat de conținutul revistei, de voluntarii acesteia, de strădaniile lor. Dacă acceptați propunerea făcută nu-mi rămâne decât să vă mulțumesc. Găsesc nimerit să alipesc, pentru cei interesați, un material din care reiese efortul înaintașilor nostri, cărora trebuie să le adresăm gânduri de pioșenie, mândrie și recunoștință: De la Wikipedia, enciclopedia liberă Școala Ardeleană- miscare de emancipare politico-sociala din Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei ale Oltului, mai puțin spectaculoase decât cele ale Jiului, masivul Cozia care, văzut de pe înălțimile Parâng-ului, are forma unui imens catafalc pe care, cică, s-ar odihni Cesar, un înaintaș al lui Traian. Cesar putea doar să viseze despre sălbaticele meleaguri și locuitorii săi Daci. Istorie și geografie sugerate de o plimbare cu mașina la cea mai înaltă cotă care depășește 2100 metri pe șosea. Cel mai înalt punct al
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
avea copii; Iosif, vândut de frații lui, a fost pus în temniță nevinovat fiind, etc.), însă trăind în rugăciune și ascultare de Dumnezeu au fost izbăviți de El din toate încercările prin care au trecut. În felul acesta, toți acești înaintași pot fi considerați atât ca model de urmat, cât și ca mijlocitori către Dumnezeu. Cea de-a doua direcție a Tainei are în vedere momentul prezent: mirii primesc harul lui Dumnezeu care îi unește și le transfigurează iubirea. Faptul că
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
făcându-mă să fiu ucenic al Său. Îmi așeză înainte oamenii potriviți care grăiesc pentru El, oameni care mă șlefuiesc la îndemnul Său și astfel, se arată încă o dată în desăvârșire. Poate că așa a făcut pe parcursul evoluției umane, scoțând înaintași în fața celorlați, ca să spună ce El ar vrea să transmită, dar azi o face cu mine așezându-mă într-un loc pe care nu l-am căutat, oprindu-mă din alergătura lumii. Acum poezia are rolul întâi în inima sufletului
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
de) a-l cunoaște pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
aceea prezența revistelor se va face simțită atâta cât va fi și existența omului. Nu se poate imagina nici cultura noastră fără reviste literare care să țină pas cu vremea și, în același timp, să păstreze vie lumina aprinsă de înaintașii noștri și să răspundă nevoii de a comunica ceea ce simțim și trăim într-o țară în care trebuie să ne luptăm pentru adaptare și pentru a ostoi dorul de ceea ce am lăsat în urmă, după ce am închis ușa după noi
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364789_a_366118]
-
dorește s-o ascundă (operații estetice, tratamente geriatrice, comportament indecent sau promovare a unui stil de viață nonconformist, adolescentin - la vârsta senectuții, angajarea în muncă și după pensionare, invocând falsa penurie etc.). Trecutul nu-l mai interesează: cultul strămoșilor, cinstirea înaintașilor, ocrotirea părinților sau bunicilor au devenit tot mai rare (se caută cu disperare instituții de ocrotire - azile, unde să poată fi instituționalizate aceste „poveri” familiale). Viitorul este, la rândul lui, neinteresant pentru omul postmodern. Victimă a autosuficienței, el clamează necesitatea
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
proteja e una și a înlocui rolul părinților este alta. - În comunism, prin distrugerea proprietății private și pauperizarea întregii populații au fost spulberate posibilitățile de protecție a persoanei prin familie, nu a mai rămas nimic nici pentru urmași, nici pentru înaintași. Tot omul a ajuns la mâna statului, marele proprietar. Astfel s-au creat condițiile ca, în acești ani postdecembriști, să se poate distruge familia mai ușor în România. - La ce ar trebui să ne așteptăm? De ce trebuie să avem așa
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
tată. În condițiile acestea mai putem vorbi de familie? - Atunci vorbim despre cuplu. Soluția e la fiecare dintre noi. Trebuie să începem noi, cu mic cu mare, mai învățat, mai neînvățat, să menținem familia. Dacă s-ar scula din morminte înaintașii, ne-ar da palme, ne-ar mustra rău de tot pentru ce am făcut cu moștenirea lăsată de ei. Ne vor întreba: „Voi ce mai lăsați în urmă?” Să ne întrebăm singuri, oare ce lăsăm în urma noastră? Mai avem ce
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean” , „Iașul literar”, am conștientizat faptul că ceea ce fac este o datorie a mea către cei care mă citesc, ca răspuns al faptului că și eu, la rândul meu, am beneficiat, cu generozita-te, de ce au scris înaintașii mei. În cei peste cincizeci de ani de activitate literară am simțit nevoia de a împărtăși din experiența mea. Urmare acestui fapt am înfiin-ț at cenacluri literare: „Gib I. Mihăes cu” (1959), (frecventate de Virgil Mazilescu și Dumitru Velea, pe când
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
mersul lucrurilor. Autoarea își începe periplul amintirilor cu “Gânduri la aniversare” - momentul crucial al absolvirii Conservatorului și al începerii unei noi vieți. Aniversarea a patru decenii de la absolvirea Conservatorului este un prilej de bucurie și recunoștință față de dascăli și față de înaintași, dar și o privire retrospectivă asupra realizărilor fiecărui absolvent. Este un ceas binecuvântat de sărbătoare care se cere împărtășită. Emoția reîntâlnirii ne este transmisă prin cuvinte de o căldură aparte, după cum mărturisește autoarea: „care ne-a redimensionat sufletele și ne-
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]