1,037 matches
-
s-a redesenat harta lumii. Și nu doar harta geo-politică. (S-a spus: rockul e o republică mondială!Ă Cinismul domina acei ani. Ipocrizia era sinonim benign pentru o (inăumanitate cabotină, inflexibilă, intolerantă. Proletcultism în lagărul socialist, maccarthysm dincolo, cursa înarmărilor, suspiciunea generalizată, obediența față de boss, dubla gândire, supraproducția (depășirea de plan!Ă ce-a secătuit resursele naturale, habotnicia monoteismelor de toate felurile, chiar și a celui fără Theos; ce ilustrează exact delirul unui deceniu ce instaurase răul ca fel de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
acceptată și nici chiar aplicată decât prin consens, ceea ce de multe ori este greu de realizat; 4. folosirea forței pentru a împiedica războaiele este o absurditate, pentru că presupune tocmai războiul pentru a preîntâmpina războiul, ca să nu mai vorbim de cursa înarmărilor atât de caracteristică timpurilor noastre și atât de costisitoare. Prin urmare, cum mijloacele omenești nu pot realiza organizarea omenirii, numai o intervenție exterioară umanității, de natură divină, ar putea conduce la un rezultat pozitiv, pentru că ar realiza consolidarea filantropiei transformând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Tetlock, Husbands, Jervis, Stern și Tilly, 1989 citat de Hinde, 2001). Încercând să explice fundamentele psihologice ale războiului, Feshbach (1994) a urmărit să înțeleagă diferențele individuale în ceea ce privește atitudinea indivizilor față de arma nucleară. În opinia autorului, cei care se pronunță pentru înarmarea nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară pentru menținerea păcii, iar convingerile lui trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
crede că forța nucleară este necesară pentru menținerea păcii, iar convingerile lui trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
populară”. O parte din aceste materiale erau trimise prin poștă, celelalte „erau aruncate noaptea pe furiș, în curțile cetățenilor”. În anii 1948 - 1949, ambasada iugoslavă din capitală României s-ar fi transformat „într-un depozit de arme și muniții destinat înarmării unor bande teroriste din Banat.” Activitatea complotista a fost descoperită la timp, urmând un proces în care vinovații au fost pedepsiți. Acțiunile antiromânești au continuat pe linie de spionaj militar și economic. Se urmărea producția diferitelor fabrici din Timișoara și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă minciunii titoiste, cu înarmarea de bande teroriste și caută să smulgă Banatul”. Se urmărea cu evidență învrăjbirea românilor cu minoritarii sârbi „pentru că Tito să aibă pricina ca să ceară alipirea Banatului la Iugoslavia”. Populația sârbă nu s-a prins în acest joc pentru că „știe ce
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
un salariu derizoriu, „trăind un regim întocmai că al lagărelor de concentrare”. Autorul articolului crede că suferințele țărănimii iugoslave s-ar explică foarte simplu prin neinspirată măsură de a se reintroduce relațiile capitaliste în agricultură, precum și a politicilor costisitoare de înarmare, ceea ce a condus la sporirea neîncetata a impozitelor directe pentru sătenii cei mai săraci, în timp ce ale chiaburilor s-au redus. Impozitele indirecte au luat-o și ele pe o pantă ascendentă, complicând nivelul de trai al populației. Dacă în 1947
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cheltuielile în acest domeniu urcând la 77% din bugetul țării, pentru 1953 prevăzându-se 78,6%. Împotriva acestor evoluții dureroase au avut loc greve (în porturile Mării Adriatice au participat circa 20.000 muncitoria, sabotaje, refuzul de a lucra pentru înarmare etc. Prin intermediul unei agenții de știri bulgare, gorjenii sunt informați de „starea mizerabilă” a învățământului profesional din Iugoslavia, lipsit de localuri, ateliere și manuale corespunzătoare, cu nivel de predare scăzut întrucât „în școli sunt numiți profesori total nepregătiți”. Fenomenul „titoismului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
le fac de mai multă vreme pentru aducerea unor trupe de ocupație americane, menite a susține regimul împotriva nemulțumirilor sporite ale populației”. În plus, „călâul popoarelor iugoslave nu a putut ascunde dificultățile economice rezultând din angrenarea acestei țări în cursa înarmărilor impuse de imperialiști”. Au fost lăsate la o parte multe inițiative economice, inclusiv construirea unei uzine de mașini agricole și a unei fabrici de bunuri de consum. Tot acum s-ar fi declarat împotriva oricăror înțelegeri între marile puteri „repetând
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în scopul rezolvării pașnice a conflictelor dintre ele. Analizând acuzațiile aduse de politicianul maghiar României, Gheorghe Brătianu demonstra, în martie 1937, lipsa de temei a unora din argumentele înaintate. Ștefan Bethlen reproșa României faptul că refuza Ungariei principiul egalității de înarmare, deși îl acceptase pentru Germania și pentru Austria. În răspunsul său, istoricul român arăta că relațiile dintre România și statele amintite nu erau identice. Neavând nici un contact teritorial cu ea, Germania nu formulase revendicări teritoriale împotriva României, în schimb, Ungaria
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ar fi trebuit să conducă spre "o politică de sinceritate și loialitate, în același timp românească, o politică a realităților și a aspirațiilor naționale"846. Pe parcursul anului 1937, Gheorghe Brătianu a abordat de mai multe ori și problema politicii de înarmare a țării. În ianuarie, luând cuvântul în Camera Deputaților, cerea miniștrilor Apărării Naționale, Armamentului, Aviației și Marinei să informeze comisiile de specialitate ale Parlamentului asupra situației dotării cu armament a armatei române. A repetat această cerere în martie, insistând asupra
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a produs o enormă fierbere în cercurile politice. [...] Am lăsat la urmă pe dl. Gheorghe Brătianu și pe prietenii lui. Este aproape sigur că punctul de vedere al georgiștilor va fi acela de critică față de toate guvernele care au neglijat înarmarea țării, sau au făcut din ea un mijloc de îmbogățire al câtorva privilegiați. La sfârșitul acestei comunicări, țin să aduc la cunoștința Majestății Voastre, că georgiștii dorind să țină un congres la 2 decembrie la București, am sfătuit pe dl.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de la comandamentele demnității. Nu vicisitudinile politice determină atitudinea noastră de astăzi. De mai bine de trei ani am ridicat un strigăt de prevestire împotriva acelora care întind o pânză înșelătoare între Coroană și națiune. [...] O operă sistematică de destrămare împiedică înarmarea țării, aruncă fermentul descompunerii în forțele politice organizate, determină venirea și plecarea guvernelor și schimbările în locuri de răspundere. În fața primejdiilor dinafară și dinăuntru, nu putem lăsa țara dezarmată nici din punct de vedere material, nici din punct de vedere
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin referire la o incantatorie mișcare de egalizare a condițiilor? Preocupările urbane și dotările au vizat în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur, succesul acestei strategii se datorează mai puțin coerciției naive a celor dintâi filantropi (înarmarea morală a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
violență, cu ocupații teritoriale mascate de bune intenții, cu apariția și exacerbarea manifestărilor teroriste care atentează la siguranța și integritatea statelor democratice, cu amenințarea armelor chimice și biologice, mai sofisticate, dar și mai periculoase decât cele tradiționale, cu politici de înarmare etc. În plan socio-economic asistăm la impunerea unui fenomen aflat în plină derulare: fenomenul globalizării care, cel puțin la o primă vedere, se manifestă cu precădere la nivel economic. Fără a discuta de oportunitatea sau beneficiile sale, acest fenomen a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
occidental. Dimpotrivă, punctul de vedere teologic a deschis poarta și a adus argumente în favoarea unor elemente de iraționalitate din comportamentul uman, a faptului că aceste progrese s-au dovedit nocive pentru natură și om spre exemplu, "tehnologia superioară" și cursa înarmărilor pe care le susțin o categorie, sunt considerate ca generatoare de moarte colectivă. Acesta este un bun pretext pentru a face referire la aceeași perioadă și la oameni preistorici, la paleontropi, care au supraviețuit sute de mii de ani grație
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în care prevalează când forța, când energia: pentru Lenin, politica reprezintă arta de a evalua raportul de forțe și de a acționa în sensul modificării acestuia; pentru Bertrand Russell, puterea devine echivalentul energiei în fizică, înregistrând forme variate precum bogăția, înarmările, autoritatea civilă, influența sau opinia, fără ca vreo formă de putere să fie subordonată celorlalte sau să poată fi derivată dintr-o altă formă 30. Pierre Bourdieu acordă o atenție deosebită actelor de violență simbolică pe care le presupune politica. Toate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pînă în iunie 1916, este în această privință exemplar. Franța se pune pe război. Economia țării trebuie să se adapteze unui război lung deloc prevăzut. Regiunea industrială din nord este ocupată. Intervenția statului în economie crește considerabil. Ministrul socialist al Înarmării, Albert Thomas, crede posibilă dezvoltarea, în folosul războiului, a unei economii mixte, asociind statul și industria privată și favorizarea relațiilor contractuale în raporturile sociale. Conflictul îmbogățește anumite categorii: negustori, speculanți, profitori de război. Ridicarea prețurilor și *inflația, necunoscute de francezi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a rămas pe una din moșiile sale, revenită României, continuând muncile agricole și luând parte și la activitatea de organizare ilegală. Într-unul din mesajele sale propunea statului major ungar înființarea unei linii aeriene între Budapesta și munții Retezat, pentru înarmare și aducerea unor rezerve umane în ajutorul viitorilor participanți la răscoala din Transilvania. În mai 1921, poliția politică română ("siguranța"), i-a trimis (la moșia din Iscroni de Hunedoara) un grup de provocatori care s-au prezentat drept ofițeri ai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
când "programul de la Győr", anunțat de Darányi Kálmán, a insuflat un uriaș avânt modernizării armatei, iar mica Antantă din august 1938, de la Bled, a contribuit cu o ultimă suflare la acordarea de drepturi egale Ungariei. Din păcate, acest plan de înarmare era departe de a aduce rezultate importante, deși, odată cu introducerea înrolării obligatorii, armata devenise din nou o armată națională, realizând, în ciuda greutăților, anumite performanțe (de pildă, în martie 1939, cu recruți mobilizați abia cu șase săptămâni înainte, a ocupat regiunea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de observator, inclusă ca membru în 1998. Dacă „Clubul de la Roma” avea rol consultativ, summit-urile grupului celor opt se manifestă foarte puternic, chiar și în plan executiv, prin hotărâri foarte concrete și prin analize directe privind tendințele economice, impactul înarmărilor nucleare, etc. În anul 1954, prințul Bernhard al Țărilor de Jos, împreună cu David Rockefeller pun bazele grupului de la Bielderberg după numele unui hotel din orășelul olandez Osterbeek în care s-a desfășurat prima reuniune. Membrii grupului, în număr de aproximativ
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
examinări fără precedent în privința banilor cheltuiți de America pentru armament în timpul Războiului Rece. Conform afirmațiilor făcute în această revizie contabilă, aproape 5,5 mii de miliarde de dolari au fost cheltuiți din 1940 până în 1996 de către Statele Unite în cadrul programelor de înarmare și pentru armele nucleare. Studiul oferă și un calcul concret pentru a putea realiza cât înseamnă această sumă: costul armelor nucleare în Statele Unite a fost de 21.646 de dolari pe cap de locuitor. Mai mult, cei care au cercetat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Doina-Mirela IORDAN, Gigliola LASCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93157]