1,203 matches
-
un ștergar. Pantofii i-a așezat în căruță, mi-a apucat gleznele și le-a tras înspre ea, a ridicat marginea pantalonilor și mi-a curățat picioarele cu ștergarul. Apoi mi-a pus șosete curate și la sfârșit m-a încălțat cu pantofii. Ne-am sărutat și aceea a fost prima și ultima oară când mama mi-a curățat picioarele. Aveam nouăsprezece ani.” „Ți-a legat și șireturile, cum îmi faci tu uneori mie?” „De asta m-am îngrijit singur. Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de care s-a lipit pământul, pete mici de ulei negru, urât, tu nu mai poți alege, îmi spun mie însămi, nu mai ai altceva de făcut decât să îți piepteni părul ăsta, să îți îmbraci corpul ăsta, să îți încalți picioarele astea cu o pereche de șosete, așa că mă îmbrac cu mare greutate pe hol, îmi dau curaj ca și când ar trebui să fac cine știe ce, numai să nu traversez granița oarbă a privirilor sale, când sunt gata, îi spun, cobor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mă îmbrac numai cu tricourile lui tati, lui îi place că le îmbrac. Eu sunt surprinsă de explicația pe care o dăduse fără să i se ceară, o privesc dezaprobator, cu tricoul acela uriaș de sub care ies două picioare albe încălțate în pantofi sport, pe cap îi răsare o claie de zulufi aurii, nici nu-i de mirare că nu are prieteni, că toată lumea fuge de ea, și simt din nou frica aceea pe șira spinării, dar degetele Zoharei o urmăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Am îmbrăcat o cămașă proaspăt călcată și am ieșit în stație. Duminica dimineața, străzile din preajma căminului păreau moarte. Erau practic pustii și aproape toate magazinele închise. Diversele zgomote răsunau într-o asemenea zi cu o claritate de nedescris. O fată încălțată cu saboți a traversat strada lăsând în urma ei ecoul fiecărui pas, iar patru-cinci băieți aruncau cu pietre în niște cutii de conserve goale pe care le aliniaseră chiar lângă refugiul de tramvai. Am văzut o florărie deschisă, așa că m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am văzut de pâine și de cafea. După micul dejun, Reiko și Naoko au zis că se duc să hrănească păsările. M-am oferit să merg și eu cu ele. Au îmbrăcat ni[te haine de lucru și s-au încălțat cu cizme din cauciuc, albe. Colivia era, de fapt, o adevărată „casă“ cu păsări, amplasată într-un părculeț din spatele terenului de tenis. Era înconjurată de straturi de flori, tufișuri și bănci. Am văzut acolo puișori, porumbei, păuni, papagali și multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să fiu tânără. — De ce nu? am întrebat-o. — E atât de complicat! răspunse Reiko. A fluierat iar Proud Mary în timp ce punea mătura și peria la loc. Apoi a închis magazia cu unelte. Cele dou\ femei s-au întors acasă, au încălțat niște teniși și au zis că pleacă la câmp. — Mai bine stai acasă și citești ceva, îmi sugeră Reiko. Nu e prea interesant ce facem acolo și, în plus, muncim în grupul nostru. Cât ne aștepți, continuă ea, poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ea, cu pauze studiate, de parcă făcea o demonstrație. A intrat apoi în camera în care se afla pianul și a scos o perie din geantă. Și-a periat părul, și-a șters sângele de pe buze cu o batistă, s-a încălțat și a ieșit. În timp ce pleca, mi-a trântit: „Să știi că ești lesbiană. E adevărat. Oricât te-ai feri, tot lesbiană mori.“ — E adevărat? am întrebat-o pe Reiko. Reiko își strânse buzele și se gândi puțin. Păi, este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-mi berea. Cred că e minunat când ești convins că iubești cu toată puterea inimii. — Sunt proastă și demodată, spuse ea. Mai vrei o bere? — Nu, mulțumesc. Trebuie să plec. Îți mulțumesc din suflet pentru bandaj și bere. În timp ce mă încălțam, în hol, a sunat telefonul. Hatsumi s-a uitat la mine, apoi la telefon, și iar la mine. — Noapte bună! am zis eu, ieșind. Când am închis ușa, am zărit-o ridicând receptorul. A fost ultima oară când am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
că ar fi încântate să mă vadă, că Naoko avea momentan probleme cu scrisul și mă ruga să nu mă îngrijorez pentru că i se mai întâmpla, uneori, așa ceva. Când a început vacanța, mi-am îndesat lucrurile în rucsac, mi-am încălțat cizmele și am plecat spre Kyoto. Doctorul cel straniu avusese dreptate - munții acoperiți de zăpadă erau incredibil de frumoși. Ca și la vizita anterioară, am dormit două nopți în același apartament cu Naoko și Reiko, am petrecut trei zile făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
vreau să vorbesc acum cu tine.“ Îmi dădeam seama din tonul vocii ei că nu-mi acordă nici o șansă. Midori era întotdeauna însoțită de fata cu ochelari sau de un individ înalt, tuns scurt, cu picioare incredibil de lungi și încălțat cu bascheți albi. Aprilie a trecut, a venit luna mai, dar aceasta a fost și mai groaznică. În plină primăvară, eu simțeam o apăsare dureroasă pe inimă și aceasta se accentua la apusul soarelui, când parfumul magnoliilor stăruia mai puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pat. Apoi mi-a trecut somnul și m-am dat jos. — Așa, măi băiatule, spuse tata. Stăteam pe covor și-mi căutam hainele pe pipăite, la piciorul patului. — SÎnt pe scaun, spuse tata. Pune-ți și șosetele și pe urmă Încalță-te. După care ieși din cameră. Mi-era frig și era dificil să mă Îmbrac. Nu purtasem șosete și pantofi toată vara, așa că acum Îmi dădeau o senzație neplăcută. Taică-meu se Întoarse-n cameră și se așeză pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îmbrac. Nu purtasem șosete și pantofi toată vara, așa că acum Îmi dădeau o senzație neplăcută. Taică-meu se Întoarse-n cameră și se așeză pe pat: — Te strîng pantofii? — Nu, mă ciupesc. — Ei, dacă nu curge, pică - Împinge picioru’ și Încalță-te. — Asta fac. — O să luăm alți pantofi. Nu-i o chestie de principiu, e doar un proverb, să știi. — Înțeleg. — Ca, de pildă, cine se scoală de dimineață, departe-ajunge. Și Ăsta-i tot un proverb. — Ăsta-mi place mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
niște locuri frumoase, ca-n Michigan, doar că dealurile erau mai mari și copacii erau răsuciți. M-am Îmbrăcat și după aia am Întins mîna pe sub draperii, ca să-mi iau pantofii. Fuseseră șterși și dați cu cremă; după ce m-am Încălțat, am desfăcut draperiile și am ieșit pe culoar. Toate draperiile din vagon erau trase și părea că toată lumea doarme Încă. M-am dus la baie și m-am uitat Înăuntru. Hamalul dormea Într-un colț, pe canapeaua de piele. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lui, cât lama de la săpăligă, pentru a face onorurile casei. Cineva se mișcase foarte repede! Vierme nu se vedea în cadru. Domnișoara Rodica este îmbrăcată într-un capot lung, bufant, de alcov, din atlaz de culoarea stânjeneilor, cu guler dantelat, încălțată cu papuci de atlaz, cu vârfuri întoarse ienicerește și având picioarele elefantiazice înfășurate în fâșii așijderi de atlaz, de aceeași nuanță. Părul, vopsit tot mov, îl poartă strâns într-un coc monden, probabil pentru a contra-balansa ochelarii uriași, cu lentilele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
încât ar fi umbrit, cu aureola ei, omăturile himalayene cele mai înalte și mai inaccesibile cu putință. La gât, acesta purta o amuletă ujdat, în mâna dreaptă, el ținea detașat o cheie de aur încrustată cu safire, iar în picioare încălțase sandale romane, de la asediul Massadei, ceea ce conferea întregii sale apariții, o notă pronunțat eclectică. Sunt Arhanghelul Uriel! vorbește Epifania, cu un glas mlădios, melodios și grav, de bariton, în momentul în care tăcerea prelungită căpăta accente vădit necuviincioase. Cunoașterea Divină
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și constituie ea însăși un pretext întemeiat, pentru o criză comițială subită! Corpul lui Nae zace prăbușit pe prag, lipsit de tonus, ca și un cadavru, gol de la brâu în jos, cu trunchiul în înteriorul debaralei și cu picioarele (încă încălțate cu pantofii) în curte, pantalonii și slipul fiind abandonați, în pripă, pe coronamentul unui boschet pitic. O mini-arteziană de sânge roșu-nchis, amestecat cu un lichid alb, probabil seminal, care izvorâște vioaie dintr-un ciot de carne retezat-sfârtecat, situat sub
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
decât ceilalți, și-atâta tot. ― Da. (Inginerul nu insistă și se răsuci spre căpitan, în continuare gânditor.) Înainte de a arunca ancora ar trebui, poate, să revenim asupra chestiunii beneficiului, nu credeți? Făcând dovada unui entuziasm cam șubred, Brett supralicită: ― Da. Încălțându-și espadrilele, Parker își continua bomneala. ― Brett și cu mine credem că merităm o împărțire mai echitabilă. O primă completă pentru misiunea noastră dusă la bun sfârșit, plus salariul și partea de beneficiu. Știa că personalul sălii mașinilor nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ceea ce nu putea ea să observe, pe ecranul ei, era diagrama de pe pupitrul lui Ash. Dacă ar fi văzut-o, ar fi găsit-o foarte interesantă. 5 Reînviorat de scurtul popas, Kane reluă coborârea. Își dădu drumul, așteptă impactul picioarelor încălțate în ghetele greoaie pe peretele puțului. Dar în zadar. Picioarele se clătinau în gol. Pereții nu mai erau. Dedesubt ― întunericul... și mai ce? Un fel de sală, poate asemenea celei de unde venea, se gândi. Oricum ar fi, atinsese capătul drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cum putea în anul foametei 1947. Țin minte că de Crăciunul din 1946, tata a tăiat doi porci pe care-i crescuserăm doar cu zer de la vaci și cu buruieni. Pielea se jupea de pe porc și se făceau opinci de încălțat pe timp de iarnă. Opincile, dacă nu le țineai atârnate sus, într-un cui bătut în grindă, pe hol, pisicile ți le rodeau și nu mai aveai cu ce să te încalți a doua zi. Grăsimea de la porc era topită
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
jupea de pe porc și se făceau opinci de încălțat pe timp de iarnă. Opincile, dacă nu le țineai atârnate sus, într-un cui bătut în grindă, pe hol, pisicile ți le rodeau și nu mai aveai cu ce să te încalți a doua zi. Grăsimea de la porc era topită și pusă în oale cu carne prăjită, iar oasele se afumau și erau folosite la făcut borș. Noi aveam în gospodărie trei vaci, un cal și vreo cincisprezece oi. Spre primăvară, tata
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
trei ajutoare ale doamnei, am ajutat-o continuu), doamna și-a revenit. A deschis ochii, ne-a zâmbit, ne-a mulțumit. S-a ridicat singură de jos, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, și-a căutat sandalele, s-a încălțat. A cerut sticla, a căutat și a găsit dopul de la sticlă, care se pierduse pe jos. S-a urcat înapoi în autocar și ne-am continuat călătoria. La sfârșitul călătoriei, în Iași, la despărțire, doamna m-a sărutat și mi-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
colorate, în creastă și coadă; cerbul are niște coarne mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi folosesc la atragerea atenției femelei și pentru a o convinge să se lase însămânțată, pentru perpetuarea speciei. Ce se întâmplă cu specia umană? Bărbații se încalță cu încălțăminte comodă, se îmbracă cu haine lejere, comode, călduroase sau răcoroase, după anotimp. John Grey, în cartea „Bărbații sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus” scrie că bărbații se îmbracă cu „uniforma” care le caracterizează activitatea, treapta socială și
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Luci, care era de fapt numit Luciosu, așa cum mie mi se zicea Mirciosu, era cel mai bun prieten al meu. Umblam cu el de colo-colo ascultîndu-l cum povestea despre cai, numai despre cai, galopând în arene așternute cu mătase și încălțați peste potcoave cu pantofi de cașmir înflorat. Luță era cam macabru, de altfel fratele lui mai mare, după ce a terminat liceul, s-a suit pe terasă și s-a aruncat de acolo pe asfalt. Eram în camera mea și făceam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Timpul șuierase pe deasupra lui cu o viteză și o furie de necrezut. Am ieșit abătute din acest osuar și ne-am continuat drumul, peste câmp, spre foișorul care se înălța sub cerul sclipitor. Ciulini cu flori albastre ne zgâriau picioarele încălțate în sandale de pânză. Albine pântecoase se opreau din zbor pe o buză de gura-leului, o deschideau și intrau înăuntru. Cotrobăiau acolo și ieșeau galbene de polen pe spinare. Zburau mai departe, atârnând ca niște săculeți de aripile invizibile. Egor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
el își împreună mâinile și începu să-și miște degetele, ca și cum ar fi vrut să se pipăie, apoi, opintindu-se, oftând adânc, dădu pătura la o parte. Am încremenit toți. Era îmbrăcat, și avea opincile cele noi. Nu le mai încălțase de când căzuse la pat. - Lăsați-l! strigă Ilaria văzând că voiam să-l împiedicăm să se dea jos. Lăsați-l să facă ce vrea el! Destul l-am chinuit până acum. Îl sprijini, și Moșu se ridică deodată în picioare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]