1,681 matches
-
întotdeauna există “loc de mai bine”, cu siguranță că în fiecare clipă aș putea să mă întreb “dar dacă aș fi fost mai fericită?”, “dacă soarta mea ar fi fost una mai bună?”. Oh, cât e de adevărat! Dar mă încăpățânez să fac un paralelism strâmb între ceea ce sunt și ceea ce aș fi putut fi, refuzând o opțiune inferioară. Și totuși... Aș fi putut să mă nasc în Somalia, să înfrunt războaiele lumii, să intru în beci la fiecare două ore
VIAŢĂ RETRĂITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341493_a_342822]
-
ceva reprezentant al națiunii române în Dieta, după câte putusem să înțeleg. Nu știam amănunte, tată, precaut, nu obișnuia să se laude cu asta, oferta venise, aflasem totuși, din partea fratelui marelui om politic, contele Teleki. Individul trăise la Cluj, se încăpățânase să rămână în România în perioada interbelică, abia după al doilea război mondial se refugiase la Viena, si avusese năstrușnica idee, după opinia ălor săi, de a învăța românește. Tatăl meu îi fusese recomandat meditator, student fiind pe atunci se
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
episoade ale călătoriei sunt inserții în trecutul copleșitor și greu ca un cargou uriaș umplut cu marfă, din care navigatorii aruncă baloturi întregi, ca să se mai debaraseze de greutățile inutile. Amintirile, saci cu nisip aruncați dintr-un dirijabil care se încăpățânează să rămână în aer, plutind în derivă, după capriciile celui dintâi acvilon. Imagini reavene se amestecă printre cele învăluite deja în ceața vremurilor. Ioan Ghe. Tofan este un tehnician al peisajelor, descrise cu acuratețe, astfel încât, forța imaginii ieșite din condeiul
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
moi și albe, sufletul unui bărbat, slab muritor, vrăjit pe veci de eternul mister, ce se numește ... femeie? se întreabă bărbatul de mii de ani. Cine poate să găsească răspuns? Cine este femeia? De pe care tărâm vine ea? bărbatul se încăpățânează să știe ... Cu înfrigurare ar răsturna înalți munți, să afle răspuns la această întrebare. Referință Bibliografică: Ce este femeia? Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 433, Anul II, 08 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena
CE ESTE FEMEIA? de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342142_a_343471]
-
pe bancheta din spate, nu aveam volan - ăla care era la volan, nu avea chei, iar cel care era în portbagaj, nu avea votcă. Încercarea de a schimba locurile a dat greș. Cu toate că învârteam profesionist cheia în torpedou, motorul se încăpățâna să nu pornească. Această problemă o bâjbâiam doar eu. Ceilalți mă tot întrebau dacă am ajuns. De nervi, am inițiat o dezbatere pe tema “De ce nu are mașina volan?” și s-a tras o concluzie tembelă: fiindcă e pe stânga
DECA ... HÂC!...RAŢIE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342136_a_343465]
-
singură dată pe zi, dimineața. Atunci am curajul să-mi privesc trăsăturile. Peste zi le simt. Devin moi și se împrăștie în diferite sentimente, funcție de oameni. Ce le-aș putea reproșa este faptul că uneori când sunt tristă ele se încăpățânează să arate acest lucru. În fiecare zi îmi propun să fiu mai bună. Îmi așez o bucată mare de stâncă pe umeri și încerc să urc muntele. Nu știu cum se face că nu reușesc să ajung niciodată prea sus. Unul din
DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ [Corola-blog/BlogPost/342329_a_343658]
-
singură dată pe zi, dimineața. Atunci am curajul să-mi privesc trăsăturile. Peste zi le simt. Devin moi și se împrăștie în diferite sentimente, funcție de oameni. Ce le-aș putea reproșa este faptul că uneori când sunt tristă ele se încăpățânează să arate acest lucru.În fiecare zi îmi propun să fiu mai bună. Îmi așez o bucată mare de stâncă pe umeri și încerc să urc muntele. Nu știu cum se face că nu reușesc să ajung niciodată prea sus. Unul din
DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ [Corola-blog/BlogPost/342329_a_343658]
-
muncă de șpan, ulei cu o mână de câlți. Azi când trec cu mașina pe lângă clădirile în care cu mult timp în urmă făceam ,,practică industrială'' întotdeauna privesc geamurile sparte. Sunt chiar la stradă. Locul este părăsit dar amintirile se încăpățânează să se ascundă printre ruine și nu au fost alungate încă de un posibil complex rezidențial cel puțin la timpul în care scriu rândurile acestea. Așa încât îmi place să cred că lucrurile vor rămâne la fel. Nu mă deranjează paraginirea
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
se detașeze de simțuri, pentru a îndepărta îndoielile și a continua studiul, sondările de mai târziu. Dar, mă întreb: nu și-a pus întrebarea simplă a propriei existențe? A spiritului său? Oamenii își schimbă părerile, sau pur și simplu se încăpățânează, spunea cineva, fiind dispuși să facă până și o împărțire cu zero de dragul de a obține un rezultat confortabil pentru teoriile lor. Schopenhauer spunea că atunci când voința este stăpână, conștiința este slugă, iar spiritele cu adevărat superioare depășesc această stare
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
zărind „destine-nțepenite-n brumă”. Ca de fiecare dată, caut un vers-bijuterie, care să-mi creeze o imagine unică, originală, dacă se poate chiar cinematografică. Am ales „o arcă spartă trece spre niciunde”. Spre nenumit. Însă trece. Rănile există, dar poezia se încăpățânează să înainteze spre sufletele oamenilor, atât de contaminate de pragmatic. (Alexandru Jurcan) *** Georgeta Resteman declară pe pagina de socializare: “Sunt invitați toți cei care doresc să participe și să se bucure de poezie. Simt că îmi vor fi aproape adevărații
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
și neatractiv, "Curierul Primăriei municipiului Cluj-Napoca", publicație cu aspect și conținut neatractiv, cu un colectiv de colaboratori din care nu lipseau o serie de veleitari ai scrisului, dar și personaje care nu aveau absolut nimic de comunicat, dar care se încăpățânau să agreseze cu textele lor diverse redacții postdecembriste. Săptămânalul cu pricina avea și un aspect neatractiv, abundând ilustrațiile pășunist-patriotarde sau total neadecvate. Deși grație interesului arătat de edilul clujean al momentului și, mai ales, al fondurilor alocate (fiind printre puținele
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
grăbiți și nu observă răzvrătirea asfaltului sub pașii lor cadențați, răsunând ca niște bătăi de clopot. Amar ecou în catedrala goală a inimii. Vuietul străzii acoperă geamănul frunzelor de plop ce-ți strigă numele fără oprire. Doar banca noastră se încăpățânează să spere ca o visătoare incurabilă. Nu pot uita... că te iubesc. de Gabriela Mimi Boroianu Referință Bibliografică: Nu pot uita / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul IV, 18 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
NU POT UITA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341635_a_342964]
-
cât crezi că face? --O sută cincizeci! a mârâit din nou Mototolea, scos din fire. --Fii serios, a râs Nae, să nu-mi spui că și asta are vad comercial. Păi, nea...una nouă nu depășește suta. --Ba, depășește! se încăpățânează Mototolea. O sută cincizeci, o sută șaizeci. --Fie, nea...râse Nae cu hohote. Se vede că ai haz. Dar pe rabla ta nu dau nici cin’șpe, că la mașini se ia în calcul anul de fabricație nu vadul comercial
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
se aplecă lordul spre fiul său, se pare că ai prins curaj. E nevoie să-l folosești în scopuri constructive. Exersează la pian! De afaceri mă ocup eu. - Dar va rămâne la noi, nu-i așa? - Nu știam că ești încăpățânat, Leon! Am spus, că mă ocup. - Eu doresc, să rămână! vocea lui era egală, limpede. - Am încheiat discuția! Domnișoară, nu știam că vei provoca o revoltă în familia mea. - Nu am avut această intenție, sire. - Ocupă-te de ei, te
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
prostia asta! Nu accept! - Alma fii rezonabilă, dragă mea! tatăl ei se încruntă ușor - Am glumit, papa. Nu te speria maman! Pariul e altul, nu așa extrem. E o glumă - Nu-mi convine deloc situația. Dar fie, întotdeauna ai fost încăpățânată! se îmbufnă lady Catherine. Alma o strânse tare în brațe. O iubea. Avea părinți minunați. Lady C nu era convinsă în totalitate. - Drum bun, dragă mea! Să ne scrii! Dacă ai nevoie de ceva, ne anunți. -Fiți liniștiți! Lady Marge
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
nu rămân influențată. Cu alte cuvinte, după cum ți-ai dat bine seama, eu mă ascult pe mine. (râde) Și chiar îmi place ceea ce aud, dacă tot “lucrăm” împreună... (râde) Delia: Într-o lume a glamour-ului și a promovării flamboaiante, te “încăpățânezi” să rămâi sensibilă, să compui și să cânți melodii “mai triste”, să te exprimi poetic și să vezi mai degrabă abstractul și absurdul din jur. E o formă de escapism? Sau tocmai ăsta e felul tău de a supraviețui contradicțiilor
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul () [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]
-
Facultății de Medicină din Cluj, a ajuns laborant în propriul laborator și apoi deținut politic, locul la catedră fiindu-i luat de un fiștecine. Exemplele sunt covârșitor de numeroase, dar relevanța lor imensă pare să ne scape în continuare. Ne încăpățânăm să privim nenorocirea acelor oameni ca fiind doar o nenorocire personală. Nimic mai greșit. Aruncarea lor în mizerie și în moarte a însemnat începutul sfârșitului pentru România valorilor. Ceea ce a urmat cumplitului val de represiune fizică din anii 1950 a
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
ăștia noi sună mult mai bine. Abia au lansat album. Led Zeppelin îi cheamă. Merg mai bine cu carburatoarele mele. Părăsesc autostrada și atac muntele pe varianta veche, prin pasul Posada. Săgeata boantă devine un tren fără aburi care stă încăpățânat pe șine orice ai încerca să îi faci. Simt motorul ca pe un rucsac țipător, care mă propulsează din curbă în curbă.Toată muzica, în tandem cu scârțâitul cauciucurilor, se prăvălește în prapastie, odată cu un amestec de criblură și pietricele
Toamnă târzie de 1969 () [Corola-blog/BlogPost/338026_a_339355]
-
producție, cele 232 000 de comenzi primite în primele 24 de ore i-au speriat pe toți. Mai mult decât atât, au adus Tesla în azimutul concurenței. Să trecem puțin la design. Deși sunt automobile electrice, toate modelele Tesla se încăpățânează să arate ca niște mașini normale. Cu bot, capotă (sub care nu e nimic, în afară de spațiu de stocare) și...grilă de radiator (în cazul modelului P85). Păi...mașina nu are radiator. Nici motor. Adică are două motoare, de mărimea unui
Tesla Model 3. Sfârșitul începutului sau începutul sfârșitului? () [Corola-blog/BlogPost/338025_a_339354]
-
oaspete în casă. Această trăsătură ne-a ajutat să creăm legături cu oamenii, să îi facem să se simtă bineveniți. Într-o lume care și-a pierdut atât e mult latura umană, sunt fericită să văd că oamenii mei se încăpățânează să își păstreze credințele și valorile profunde, să arate afecțiune, amabilitate și onestitate. Este o adevărată binecuvântare. Care sunt, în opinia ta, punctele tari ale întregii Românii ca destinație turistică? Care sunt provocările? România, ca destinație turistică, oferă o serie
Ce poate face o tânără din Editura Bucovina cu un simplu cont de Facebook. „Am un vis, îl puteți numi unul mare...” () [Corola-blog/BlogPost/337777_a_339106]
-
că li se va permite să rămână pe termen nelimitat: în ciuda presiunii crescânde din partea majorității clasei politice britanice asupra prim-ministrului Theresa May de a garanta urgent rezidența permanentă a tuturor cetățenilor UE aflați acum în Regat, aceasta s-a încăpățânat să nu ofere nicio garanție până când UE nu procedează la fel cu drepturile cetățenilor britanici rezidenți în uniune. Ba chiar a afirmat, în discursul său, că, deși ea și-a dorit să le ofere cetățenilor UE rezidență permanentă înainte de începerea
„Brexit means Brexit”. Adică ce? Libertatea românilor de a trăi, studia şi munci oriunde în UK va fi probabil restricţionată () [Corola-blog/BlogPost/337838_a_339167]
-
te limitezi la doar 3 pagini, pui acolo chestii care sună bine (salariu motivant, echipă dinamică, posibilități de avansare în carieră, mediu de lucru plăcut, companie de prestigiu) și apoi te uiți cu dezamăgire la căsuța de e-mail care se încăpățânează să nu anunțe că ai primit mesaje noi. Iar când această tăcere deja devenise atât de apăsătoare, încât îți auzeai urechile țiuind, vine primul mesaj. Uraaa, victorie! Strategia ta de recrutare funcționează! Și vine omul la interviu. Pretenții, figuri, pune
Cum am dat interviu de angajare cu un robot de resurse (in)umane. După ce m-a pus pe hold, i-am dat următorul feedback () [Corola-blog/BlogPost/337844_a_339173]
-
faliment. Înainte să devină arhitectul unui imperiu financiar, Richard Branson a eșuat în repetate rânduri, începând cu Virgin Cola și terminând cu câteva companii care produceau mașini și rochii de mireasă. Ce au în comun oamenii de mai sus? Sunt încăpățânați. Nu renunță. Nu se dau bătuți. Încearcă. Cad. Se ridică. Mai încearcă o dată. Eșuează iar. Însă de data asta eșuează puțin mai bine decât prima dată. Și apoi eșuează din ce în ce mai bine. Până când reușesc să ajungă acolo. Toți oamenii de succes
Bye-bye, Mark Zuckerberg, welcome Elon Musk! () [Corola-blog/BlogPost/337743_a_339072]
-
angajată căreia nu i se permitea să lucreze! Drept urmare, a fost singura angajată a firmei care nu și-a primit avansul și lichidarea în luna august și septembrie 2015, fără să i se dea vreo explicație pentru aceasta. Pentru că se încăpățâna să rămână, Andreea a fost obligată să stea o perioadă de cinci luni într-o sală de ședință, deși înaintea intrării în concediul de maternitate avea un birou ca toți ceilalți colegi. Pe durata celor cinci luni de la revenire în
„Vei fi o paria în acest birou. O să te îmbolnăvești de cap”. Andreea, angajata căreia firma i-a interzis să lucreze () [Corola-blog/BlogPost/337920_a_339249]
-
film de epocă din competiția canneză, Mal de pierres / From the Land of the Moon (r. Nicole Garcia), cu Marion Cotillard și Louis Garrel pe afiș. Cotillard joacă rolul unei tinere căreia părinții i-au ales soțul și care se încăpățânează să-și trăiască visul de a găsi iubirea adevărată într-o epocă în care acest lucru e considerat scandalos. Sau semn de nebunie. Tot în premieră în România, cinefilii vor urmări un alt film de epocă aflat în cursa pentru
Filmul-șoc al Festivalului de la Cannes, în premieră la București [Corola-blog/BlogPost/100218_a_101510]