1,625 matches
-
Instabilii simptomatici. La acești indivizi tulburările apar ca o consecință a unor afecțiuni diferite, de regulă post-infecțioase sau post-traumatice. Ca manifestări clinice se notează următoarele: onicofagia, coșmaruri nocturne, tulburări de somn, tulburări afective asociate cu tulburări de caracter (neascultare, obrăznicie, încăpățânare, iritabilitate, gelozie, violență, emotivitate, sugestibilitate, capricii etc.). 4) Sindromul anxios Anxietatea este o stare de neliniște psihopatologică care se poate defini în trei moduri: a) Ca sentiment al unui pericol iminent, nedeterminat obiectual, a unui pericol neprecizat care ar urma
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a trei tipuri de personalitate obsesională. Acestea sunt următoarele: - personalitatea de tip psihastenic, caracterizată prin introspecție, scrupulozitate, sentiment de neîndeplinire, - personalitatea de tip obsesiv-compulsiv caracterizată prin îndoială, reținere emoțională, perfecționism, reificări repetate, - personalitatea de tip anal caracterizată prin ordine, parcimonie, încăpățânare. 6) Nevroza ipohondriacă Termenul a fost creat de Hipocrate. Boissier de Sauvage (1770) a denumit această afecțiune ca pe o „halucinație a omului privind propria sa sănătate”. J.P. Falret insistă asupra diferenței dintre ipohondria delirantă și ipohondria simplă. S. Freud
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concentrarea atenției și distractibilitate). b) Tulburări psihice secundare, constând din următoarele aspecte psihopatologice privind în special personalitatea copilului: - frica și groaza de accese, - neliniștea anxioasă datorată nesiguranței în raport cu ambianța, - egoism accentuat, - gelozie față de frați, - iritabilitate și susceptibilitate exagerate, - capricii și încăpățânare, - explozii de agresivitate cu reacții antisociale, - tendințe la clastromanie, mitomanie, vagabondaj și fugi. 24. PSIHOZELE EXOGENE II (Psihozele toxice) Cadrul general Psihozele toxice ocupă un loc special în grupa tulburărilor psihopatologice. Din punct de vedere nosologic, în grupa psihozelor toxice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru această categorie de indivizi: - dependența afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare și agresive, - timiditate și hipersensibilitate. Un ultim aspect care se discută este legat de structura familiei de origine a toxicomanilor. Se notează în acest caz carențe emoțional-afective, frustrări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru a se simți la adăpost, lipsă de încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de natură „magică”. Caracterul anal, descris de S. Freud, este un tip patologic de caracter, care rezultă din formațiile reacționale orientate către pulsiunile anale. Din punct de vedere psihopatologic acesta se caracterizează prin următoarele: economie sau parcimonie, ordine sau punctualitate, încăpățânare sau automatism rigid. Personalitatea anancastă, descrisă de K. Schneider, combină elementele personalității obsesionale cu cele ale caracterului anal. Anancaștii îmbină un caracter exagerat de atent, îngrijit, cu pedanteria, minuțiozitatea, corectitudinea, totul desfășurându-se pe un fond de neliniște interioară. La
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
identitate, de a afla cât mai multe lucruri, de a poseda o serie de obiecte pe care le dorește să fie numai ale lui, refuzând să le împartă cu ceilalți 1. În jurul vârstei de 4 ani copilul este plin de încăpățânare, utilizând frecvent negația (perioada „marii negații”) ca formă de consolidare a propriei identități 2. Copilul are tendința să‑i imite pe cei din jur, activitatea dominantă este jocul și foarte multe lucruri îi pot fi explicate prin intermediul acestuia. De asemenea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
permanentă, turbulentă, nevoie excesivă de mișcare, de schimbare a spațiului, mișcări parazitare, dificultăți în reproducerea și coordonarea mișcărilor; - în plan afectiv - excitabilitatea și emotivitatea exagerate, nevoia permanentă de opoziție activă (atitudine bătăioasă pentru rezolvarea unei sarcini) sau opoziție pasivă (nesupunere, încăpățânare); - în plan social - nevoia de evaziune, părăsirea domiciliului părinților, a școlii, a locului de muncă, mitomanie, incapacitate de inserție socială. Grupa tulburărilor de realizare motrice cuprinde următoarele tipuri: - apraxia - reprezintă pierderea capacității de a executa gesturi, mișcări adaptate la un
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai fraier. În final, cineva va face treaba, câtă vreme o curte curată plus munca este mai de preferat decât o curte murdară și muncă zero. În acest proces, jucătorul mai leneș obține recompensa cea mai mare ca urmare a încăpățânării și a profitului. În „Dilema prizonierului”, situația este chiar mai amenințătoare. În jocul „Asigurarea”, cooperarea ta îți asigură cooperarea mea; în „Lașul”, refuzul tău încurajează cooperarea mea; în ambele cazuri, curtea este curată. În cazul „Dilemei prizonierului”, totuși, refuzul tău
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
euforii false sau excese resentimentare. Fie că ești idealizat, fie că ești amenințat, în corespondența privată, cu linșajul, descoperi imposibilitatea dialogului într-un ambient claustrofob, tipic pentru subculturile periferice. Retipărirea Bufniței din dărâmături într-o ediție îmbunătățită nu face elogiul încăpățânării adolescentine, nici nu etalează aerul unei victorii premature. O nouă apariție era necesară din cauza circulației restrânse a primului volum. În al doilea rând, cartea include pledoarii și argumente la care se întâmplă să țin și astăzi la fel de mult. Desigur, formulările
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
despre relativitatea formelor istorice ale tradiției știm foarte puține, întrucât rămânem partizanii unor mitologii locale. Elocvent pentru relația ortodocșilor cu tradiția (care înseamnă predare, cu lecții de dictare și traducere) este motivul „limbii sacre” care circulă în unele medii bisericești. Încăpățânarea cu care foarte mulți episcopi și presbiteri doresc să mențină în slujirea Vieții limbi moarte, necunoscute smeritului popor creștin, contrazice flagrant minunea de la Cincizecime și dorința arzătoare a apostolului de a grăi în Biserică „cinci cuvinte cu mintea” - ca să învețe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viață mai simplu nu înseamnă să renunțăm la confortul vieții moderne, ci trebuie să învățăm să folosim aceste facilități cu înțelepciune. Edgar Cayce spunea că slăbiciunile noastre ar putea deveni punctele noastre forte, dacă am ști cum să le canalizăm. Încăpățânarea poate fi transformată într-o calitate de lider; furia și ostilitatea pot deveni curaj și cutezanță; înșelăciunea poate deveni inventivitate; senzualitatea poate duce la vindecare. Dacă învățăm să ne canalizăm energiile, un obicei prost devine un atu pentru noi și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
civic-politici pentru a fi lansat tema. După ce fusese timp de vreo patru ani doctrină de stat, „politica abstractă și literară” se întorcea astfel, cu politicienii ei cu tot, de unde plecase, adică din spațiul alternativ pe care și-l construise cu încăpățânarea și radicalismul „disidentului” post festum, căzând în cursa celor mai cinici strategi ai „Regimului Iliescu”, buni cunoscători ai intelectualului român încă de pe când îl reeducau, fabricau, utilizau și manipulau, adică din perioada 1948-1989. Poate că „Regimul Băsescu”, instalat surprinzător prin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un deșert poartă o rezervă de apă în cele patru stomacuri suplimentare. Realitatea anatomică a acestui labirint este de netăgăduit; iar presupunerea întemeiată pe ea mi se pare cu atît mai logică și mai verosimilă cu cît o pun în legătură cu încăpățînarea altminteri inexplicabilă a leviatanului de a „scuipa în văzduh“, cum spun vînătorii de balene. Ori de cîte ori iese la suprafață, cașalotul rămîne acolo un timp, care e de fiecare dată același, în cazurile cînd nu-l atacă nimeni. Să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
crudă și atît de nemiloasă, îi cuprindea acum gîtul țeapăn cu brațele-i drăgăstoase și părea că varsă lacrimi de bucurie peste el, ca peste o ființă pe care ar fi vrut s-o mîntuie și s-o binecuvînteze, în ciuda încăpățînării și rătăcirilor ei. Ahab lăsă să-i curgă, pe sub pălărie, o lacrimă în mare: pacificul nu primise nicicînd o comoară mai prețioasă decît această picătură minusculă. Starbuck îl văzu pe bătrîn cum se pleacă, greoi, peste bord și păru că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sălbatice îi zăriră în curînd silueta fantomatică și lunguiață, mistuindu-se ca Fata Morgana prin ceață; doar vîrfurile catargelor mai erau afară din apă, iar pe vergile lor, cîndva înalte, se țineau cei trei harponiști păgîni care, țintuiți acolo de încăpățînarea lor, de lealitatea lor sau poate de destin, continuau să vegheze în creștetul corabiei ce se scufunda. Cercurile concentrice începură să înconjoare ambarcațiunea singuratică, iar oamenii, vîslele, mînerele lănciilor, toate obiectele însuflețite și neînsuflețite ce mai pluteau pe mare, începură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rețete» artistice de-a dreptul caraghioase. Într-o discuție la o ședință a cenaclului D. Th. Neculuță, examinându-se modul În care trebuie prezentat literar chiaburul, tovarășul Haralamb Zincă, pe vremea aceea responsabil al cenaclului Păun Pincio, a susținut cu Încăpățânare că totdeauna chiaburul trebuie Înfățișat ca un obez, dând ca argument faptul că deformațiilor sale sufletești trebuie să le corespundă deformații fizice”. Viața de cenaclu, cu realizările și lipsurile ei, precum și mișcarea literară care s-a născut În acest cadru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dileme privesc moartea, absolutul, existența lui Dumnezeu. Într-o lume pecetluită de „veșnica taină”, omul, „finit” în alcătuirea lui, nu poate decât să bâjbâie printre atâtea lucruri „insondabile și minunate”. Tot ce obține el este un „sens împăienjenit”. Sondând cu încăpățânare insondabilul, vânătorul de năluci, care nu-și pierde simțul relativității, scapă de anxietăți și printr-un surâs nastratinesc, prin (auto)ironie, dar mai ales prin replierea în credință. Dacă filosofarea se pierde în prelungi bâjbâiri printre indescifrabile noime, credința incendiază
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
modestiei, a scrisului „ce n-a visat niciodată la posteritate”, cum avea să spună Raymond Chandler. Și totuși, singuratic și aparent fără nici o șansă de a învinge, eroul atacă frontal putregaiul social și dă sens umanității și valorilor acesteia. În încăpățânarea sublimă a luptei sale, detectivul pare să fie ultimul om de pe planetă care mai crede în valorile onoarei, cinstei și bunătății. Dincolo de beție, singurătate, duritate fizică, violențe de limbaj (care sunt diminuate, de fapt, printr-o savantă artă a perifrazei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Rotary, ramificațiile superioare pot conduce la crearea a ceea ce constituie „cel mai durabil lucru în scris: stilul”. Firește, va trebui să plătească pentru asta, va avea de înfruntat adversari și rezistențe. Dar va beneficia, pe termen lung, de avantajele acestei încăpățânări născute din speranță și credință în superioritatea textului literar: Agentul tău literar va strâmba din nas, editorul va înțelege greșit și va fi nevoie de oameni de care nici n-ai auzit pentru a-i convinge încetul cu încetul că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ca într-o autoscopie, propria existență. Sau măcar deznodământul unei existențe ce-ar fi putut fi primejdios de asemănătoare dacă împrejurările ar fi fost diferite. Astfel se explică și una dintre particularitățile de structură ale romanului - absența explicației logice a încăpățânării lui Marlowe de a continua ancheta, deși generalul Sternwood nu-i ceruse acest lucru: dorința de autodescoperire, de a cunoaște destinul personajului pe care, deși nu l-a întâlnit niciodată, îl simte ca pe un alter ego al său. Amărăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
le tragă de limbă, la început, și să le tortureze mai apoi. Este de prisos să adăugăm că cei care refuzau acest sinistru rol erau trecuți încă o dată prin toate etapele de tortură, deseori și mai furibunde, ca leac împotriva încăpățânării lor. Interveneau aici și diverse procese psihologice, agresorii căutând să se răzbune pe cei mai îndărătnici, pentru că tăria morală a acestora le releva propria slăbiciune. Două cazuri cunoscute datorită martorilor sunt cele ale lui Gheorghe Calciu și Traian Popescu, primul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pudoare și morală, precum și de o serie de trăsături legate de „caracterul anal”, altfel spus de „triada curățeniei”, descrisă de Freud (1908a/1974) astfel: anumite persoane „sunt extrem de ordonate, de econome și de încăpățânate (...). Caracterul econom poate evolua spre avariție; încăpățânarea se transformă în sfidare, de care se atașează cu ușurință tendința spre furie și spiritul vindicativ (...); aceste trei trăsături de caracter, într-un fel sau altul, sunt interdependente”. În anumite cazuri, sentimentele sociale înlocuiesc „înclinațiile spre rivalitatea generată de invidia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ceea ce unii autori au numit, mai degrabă optimist, „expert roșu” este una, iar recunoașterea succesului acestei soluții este cu totul alta. Voi aborda pe scurt a doua problemă În concluzii. b) Trecutul academic și profesional al tehnocraților „incerți (Căutând cu Încăpățânare mai multă claritate, am putea să decidem că printre tehnocrații „incerți” avem trei tehnocrați care au devenit ulterior politicieni: Mănescu, Cioară și Pățan. Unele informații despre studiile lor tind să sprijine această descriere. Blajovici, Trofin, Dănălache au absolvit Academia de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită eșecului orice încercare de a împăca cele două ideologii opuse (...) și a criticat poziția poeților Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, care insistă cu încăpățânare să retipărească în noile volume, vechi poezii din trecut, impregnate puternic de influența concepției burgheze (...). Traian Șelmaru și-a însușit criticile care i-au fost aduse pentru absența îndelungată din paginile presei noastre și a subliniat greșala pe care a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]