6,244 matches
-
mai ridicat, din locațiile verificate, și agendele, inclusiv cele în format electronic, odată cu patru casete de pe robotul telefonic propriu al dispărutului, materiale ce vor fi supuse expertizei ulterioare a specialiștilor criminaliști. S-a mai procedat la sigilarea temporară a spațiului închiriat, cu destinație de locuință, aflat în proprietatea Consiliului Local, ca și a biroului de la spital, atribuțiunile din fișa postului celui dispărut fiind legal delegate, către locțiitorul acestuia. S-au efectuat fotografii judiciare și filmări video, la exterior, în condiții meteo
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vasele. Plecă și Titu acasă la el, să se pregătească pentru masa de la Enache. Locuința lui era chiar în corpul de case de alături. O poartă de lemn dărăpănată dădea într-o curte lungă, murdară, cu sumedenie de cămăruțe, toate închiriate. Apartamentul dinspre stradă, două odăi cu antreu la mijloc, era ținut de doamna Elena Alexandrescu, femeie trecută de patruzeci de ani, încă arătoasă, văduva unui ofițer pe care ea îl pomenea când maior, când colonel și care murise locotenent. În
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la noi. Ceea ce am și făcut. Aveam 43 de ani. În 2003 am luat calea României, repatriindu-mă cu durere în suflet că las în urma mea, în morminte, trupurile celor dragi mie. Am ajuns în satul natal, cu o mașină închiriată, după 30 de ani. În cei trei ani trecuți de la tragedie încărunțisem. Părul meu negru ca pana corbului îl am, după cum vedeți, de culoarea cenușii. Am ajuns la casa părintească și în curte m-a întâmpinat o femeie cu trei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
o facultate de economie din Iași, la cursuri fără frecvență. Ambii eram vecini, având casele lângă școală. Nunta nu am făcut-o în sat, ci la un restaurant din orașul Huși. Invitații la nuntă i-am dus cu un autobuz închiriat. La cununia religioasă am avut trei preoți care au oficiat slujba de căsătorie. Imediat după nuntă, m-am dus la noul meu loc de muncă, Școala Ostrov, județul Tulcea. Am fost numit director adjunct cu probleme educative la pionieri și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
patroni și acționari, și singurul care mai organiza rulete rămăsese Ruletistul. Dar totul deveni un spectacol, cu bilete de intrare în loc de pariuri, spectacol cu un singur interpret care, din timp în timp, ca un gladiator în arenă, înfrunta destinul. Sălile închiriate deveneau tot mai spațioase. Se renunțase cu totul la tradiția găurii de șobolan, la mirosul de sânge și băligar, la prenumele rembrandtiene. La subsol se aduceau acum mătăsuri grele, cu luciu unsuros, pocale de cristal pe mesele cufundate sub valuri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
într-un acces de grandilocventă mărinimie, a trimis feciorul să se intereseze). Acum, mai spectaculos, chiar ea, însă (noroc pe tine !) neprinzându-te deloc în mizerie. Totuși, să te trezești cu tânăra doamnă Mironescu venind pe ascuns, cu o birjă închiriată și cu un voal des pe față, plăcerea ca vecinii să vadă o asemenea elegantă urcând la tine și gândind ei că vine pentru un rendez-vous fiind în mare parte stricată de teama că te vei trezi cu proprietăreasa, în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și de berea neagră, de ciorchinii de banane și de Înghețata de zmeură și de perechile de blugi Lee stivuite pe rafturile hipermagazinului din Praga, de străzile luminate și pline cu turiști, care flanau relaxați printre muzicanți ambulanți În fracuri Închiriate și clădiri cu o istorie un pic mai răsărită, toate lucrurile despre care am povestit fără nici o reținere, pentru că m-a luat gura pe dinainte, n-am știut să tac...? Nu aprind ele mințile unor tineri care habar nu au
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vizită la Ennistone. Voia ca însoțitoarea să fie englezoaică, avea nevoie de un sfat și nu dorea să piardă prea multă vreme cu această operație. Sosise și se instalase la Ennistone Royal Hotel, (casa din Hare Lane fiind pe atunci închiriată). Îi scrisese în prealabil lui William Eastcote (Rose Eastcote murise de curând), dar Bill Șopârla tocmai plecase la o conferință a „Prietenilor“ la Geneva. Singura persoană în care Rozanov mai putea avea încredere, în legătură cu chestiunea care-l frământa, era Ruby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ah, tu îl înțelegi, întotdeauna îl înțelegi, îi trânti Brian cu brutalitate. Alex, lăsaseși cheile în mașină? Întotdeauna le las în mașină. Tipic pentru tine și tipic pentru George. Pearl le luă pe Alex și pe Ruby în Volkswagen-ul lor închiriat. Când porni mașina, Ruby îi întinse lui Alex ceasul. În automobilul Austin, Gabriel ședea în față, lângă Brian, ținându-i în brațe pe Adam și pe Zet. Tot drumul spre casă, ea și Adam au plâns în tăcere. Brian scrâșnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau se prefăceau că vorba lor e cât se poate de normală. Și apoi mai erau și numele 3. De pildă Marusia se întâlnea cu Niusea și îi povestea că o dată trebuise să se urce în podul casei lor proaspăt închiriate și că fusese prevenită nu cumva să calce altfel decât numai și numai pe grinzi, întrucât dacă va călca între grinzi, pe ceea ce pare solid dar nu este, riscă să se prăbușească prin tavan în casă. Fiindcă aici în Vechiul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
e nici ea tocmai tânără. Pe față i s-a zugrăvit o expresie de împăcare. Asupra ei pacea cimitirelor are același efect ca și asupra lui Lucian? Ai mai zugrăvit locuința? E păcat să-ți închei viața într-o locuință închiriată. Cei rămași după tine trebuie să scoată mobila afară din casă s-o vândă sau s-o arunce la gunoi. Locuința trebuie eliberată și în ea se mută locatari pe care tu, ca urmaș fără drepturi, nu i-ai cunoscut
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
care mi-o dăduse Rița. În fundul culoarului, din bucătăria Dorinei, se auzeau strigăte disperate: ― Școala, școa-la, vaco! Că te dau cu capul de toți pereții! Piftie te fac! Virgilică, actorul, făcea obișnuita lecție cu Gheorghița, fata servitoarei. Ușa camerei proaspăt închiriate era deschisă larg, la perete. O femeie freca scândurile de zor, iar în prag o fată înaltă și zveltă, care stătea cu spatele, supraveghea lucrul. Când am trecut pe acolo nici n-a întors capul. Trebuie să fie noua noastră
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
găsesc ceva pe plac, dar n-a fost chip. Mă gândeam, de pildă, să duc mireasa undeva, pe vârful Bucegilor, și acolo, într-o bisericuță de lemn improvizată ad-hoc, să ne cununăm... Sau în largul mării, pe o navă anume închiriată... Sau deasupra norilor, într-un avion de pasageri. Visuri născute moarte. Lucrurile se petrecură simplu de tot, pe pământ. Căsătoria civilă am făcut-o într-o sâmbătă, iar a doua zi, nunta. Am avut parte de vreme bună și răcoroasă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
atelierelor și prăvăliilor oamenilor de afaceri evrei acestea s-au concentrat pe strada Concordiei, ce-și va schimba numele în Carol I (din 1893) și pe strada Traian, ce vor deveni centrul comercial al orașului Oltenița, (în localuri proprii sau închiriate). În jurul acestora se mișcă “...o sumedenie de oameni,fie prin munca lor că muncitori, misiți, voiajori, contabili, casierițe, băieți de prăvălie unde-și fac stagiul de învățătură că într-o adevărată școală, si care apoi ieșind succesiv în lume își
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
a zilei ca să-i deruteze, apoi să-i lase în spatele unui complex comercial din Centereach. În sfârșit, îl întrebă: Și ia zi, ce-ai aflat azi de la băiatul tău cu probleme de recunoaștere? El se întinse pe spate pe patul închiriat, închise ochii și-și lipi de obraz încălțătorul ăla de pantofi care trecea drept telefon. — Între el și disoluție e doar o fâșie subțire de tablă. Doar dacă mă uit la el, tot ceea ce-mi închipui că știu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
e posibil să se confrunte cu o problemă gravă. Când nu mai putu să stea în pat, se ridică, făcu un duș, se îmbrăcă, își făcu bagajele și plecă spre aeroportul Lincoln, cu câteva ore mai devreme, în mașina sa închiriată, pe autostrada inexpresivă ca o lamă. În timp ce avionul zbura peste Ohio, reuși să se adune. Privi în jos, către Universitatea Columbus, acoperită de nori, imaginându-și reperele invizibile sub cuvertura peticită. Locuri de acum o treime de secol: campusul risipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Trecuseră doar patru luni și parcă era altă țară. Câmpurile verzi, înalte până la fluierul piciorului, printre care trecuse cu mașina în iunie se transformaseră în talazuri aurii și cafenii. Un drum identic de la aeroportul Lincoln spre vest, într-o mașină închiriată interșanjabilă, și totuși totul în jurul lui se schimbase. Nu era doar simpla schimbare a anotimpurilor: mai multă unduire, mai multe creste încâlcite, mormane și culmi, falii și crânguri ascunse care tulburau întinderea perfectă de pământuri cultivate - elemente-surpriză acolo unde Weber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
drumuri numerotate și la fel de perpendiculare cum pretindea a fi raționalitatea. Găsi casa într-un cartier chircit în mijlocul unui câmp uriaș, deja secerat, mărginit pe o latură de linia șerpuitoare a plopilor și sălciilor care trădau râul ascuns. Rămase în mașina închiriată o vreme, uitându-se la casă: comandată prin poștă, plată, ceva ce ieri nu era aici și fără îndoială că mâine va dispărea. Mergând spre ușa laminată avu o senzație trecătoare nu de déjà-vu, ci de déjà écrit, amintindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
el căzu din nou la pământ. Când ajunseră în sfârșit la mașină, deja începuse să bată piatra. Uzi leoarcă, se strecurară pe scaunele din față. Se porni o salvă de pietre mari cât pastilele de naftalină, explodând și izbind mașina închiriată suficient de tare încât să lase urme. Mark își întinse gâtul, uitându-se în sus prin parbriz. Ce ne mai lipsește aici? Lăcuste. Broaște. Primii născuți. Amuți înăuntrul coconului cenușiu luat cu asalt. — Mă rog, poate că aia a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de timp și de bani. Dar încă nu-i venea să plece. Încă nu era chit cu Mark. Se întoarse la hotel, luă la repezeală de la bufet un obiect ce părea să fie pentru micul dejun, se urcă în mașina închiriată și plecă spre Farview. La trei kilometri de oraș, pe un câmp, trecu pe lângă o combină verde și masivă ca un brontozaur, care făcea ravagii printre șirurile de porumb înalt. În moarte, câmpurile căpătau o frumusețe stearpă, minimalistă. În aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ascultă zgomotul însingurării ei. Dar la fel ca martorul secret al lui Mark, care scrisese bilețelul, rămase nemișcat, sperând să nu fie băgat în seamă. Se smulse de sub privirea ei întrebătoare și se duse spre mașină. Când ajunseră la mașina închiriată, deja nu se mai putea apăra nici măcar în fața lui însuși, publicul cel mai comod. Da, se silise să se întoarcă pentru a îndrepta lucrurile cu Schluterii, pentru a se împăca iar cu sine. Dar aici, în zgomotele nopții nelocuite, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
atunci toți suntem liberi. Liberi să ne strecurăm mințile prin ceea ce iubim. Ce de lucruri am mai putea afla cu toții despre râul ăsta. Ce de locuri ar mai putea ieși să vadă apa. Stă toată noaptea treaz în cutiuța lui închiriată, cu creierul în flăcări. Celularul îi sună de două ori, dar nu răspunde. Se holbează la LED-ul roșu ca iadul al ceasului de pe noptieră, privind cum atârnă minutele. O să se ducă la Dedham Glen și o să ceară să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Noul război tăcut, invizibil, pentru maluri: a alergat după detalii - o bază pentru reportajul ăsta. Specia ei a luat-o razna și acum, mai mult decât oricând, fiecare ființă luptă pentru ea însăși. Are nervii franjuri, se sufocă în mașina închiriată, iar porțiunea asta dreaptă de drum o irită. Încearcă să se calmeze de câteva ore, intrând într-un restaurant, apoi într-un cinematograf, plimbându-se prin centrul mort, conducând pe drumurile astea pustii de țară și totuși încă n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Eram la urgențe. Gândește, Viviana, gândește, ia cele mai bune decizii, ia decizia perfectă ! După trei zile de stat la urgențe, am ieșit să-mi cumpăr un rând de haine de schimb. Îmi era frică să merg până la garsoniera noastră închiriată. Am auzit clopotele unei biserici. Dacă o să moară pentru că eu nu mai cred în Dumnezeu? Dacă o să moară singur, cât eu mă rog în biserică? Numai asta nu, să nu moară singur ! Am făcut totul exact cum trebuia și nu
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
de ploaie, pe un lac pe care finișul era linia imaginară dintre două vapoare mici. Pe o apă liniștită dintre vilele unui oraș vechi, aclamați de notabilități, soțiile lor și copii. Și probabil de fetele din casă. Într-o barcă închiriată, verificată atent de Doctor Schneiderhahn, pe un culoar lung și drept cu cîte un steguleț izolat, în una din provinciile din nord. Și în noua competiție de vîsle în păduricea din partea de sud a orașului. Schneiderhahn ne luase cu el
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]