4,538 matches
-
dorit să afle, atîta doar că statistic, cam toți arată aceleași înclinații: fuga de singurătate, exhibiționismul, goana după senzații tari și pofta de libertate neîngrădită, adică tocmai acele trăsături pe care ingrata realitate nu ni le dă decît drămuit. Aceste înclinații confirmă o veche apoftegmă: lăsat în voia naturii sale, orice om merge spre propria degradare, blestemat parcă de a nu se stăpîni decît în mică măsură. Și atunci e nevoie de o corecție venită din afară, fie sub forma unor
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
de vivre ce amesteca estetismul cu hedonismul, moralitatea cu homosexualitatea, filosofia ocultă cu epicureismul, totul în numele unei arte văzute ca ultima salvare din ghearele decadentismului tehnico-științific. Un exemplu concludent din proximitatea lui Proust este „confreria aristocratelor”, un cerc elitist cu înclinații artistice alcătuit din prințesele Anna de Noailles (n. Brâncoveanu), Hélène Caraman- Chimay, Winnaretta Singer-Polignac și fiica unui mare industriaș, Augustine (Toche) Bulteau. În mână cu „biblia” lui Péladan, L’Art idéaliste et mystique (1894), acestea reinventau o mistică a artei
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
nu are nimic de-a face cu legile naturale" (Contingența...). Această despărțire radicală dintre etic și ,,cea ce este natură în om", de inspirație kantiană (Kant afirma, după cum se știe, că legea morală nu are nimic de-a face cu ,,înclinațiile" și, implicit, cu trebuințele omului), nu se poate susține. Mai realistă (în sensul obișnuit al cuvîntului) este etica lui Aristotel: ,,virtutea etică este legată de plăceri și de dureri" (Etica nicomahică); o va invoca, mai tîrziu și Petru Creția. Opoziția
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
să atingă zona tragicului și sfîrșesc în derizoriu, persistența lor își păstrează frecvent evidența. Deturnate în eșec, consumate doar pe jumătate, spaimele interioare nu găsesc mereu la eroii întîmplărilor din comedii și "momente" înalta moralitate a sentimentelor întregi. O anume înclinație către exagerarea relelor posibile îi îndeamnă către o agorafilie exacerbată, către nevoia de pălăvrăgeală pe mai multe voci, scoțîndu-i din singurătate și împingîndu-i către vorbăria zgomotoasă. Strigătul lui Costache Gudurău din schița "Telegrame" (1899): "...nu mai putem merge cafiné" dă
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
reda rațiune, de a degajă o logică totodată restrospectivă și prospectiva, o consistentă și o constantă, stabilind relațiile inteligibile, precum cele de la efect la cauze eficiente sau finale, între stări succesive, constituite astfel în etape ale unei dezvoltări necesare... Această înclinație a ideologului de a-și face propria viață selecționând, în funcție de o intenție globală, anumite evenimente semnificative și de a stabili între ele conexiuni menite să le dea coerentă, care implică instituirea lor în calitate de cauze și niciodată în calitate de scopuri, găsește complicitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
soțului, suportând cu stoicism umilințele trădării. Ludwig e suspicios, crede că în orice femeie zace o impostoare a dragostei și e numai chestiune de timp până când adulterul ei se va produce. El exercită asupra ei adevărate presiuni să-și dezvăluie înclinația profundă a înșelătoriei ascunse. Hilda e fidelă, pe deasupra fiind și o admiratoare a artei lui Ludwig, dar nu mai rezistă torturilor și insolențelor soțului. Suportă până când apar tentațiile. Ludwig aduce în casă pe un vechi prieten din copilărie, Petre Ivănescu
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
în fenomenologia existenței în care se dorlotează prin mijlocirea simțurilor. De unde o anume detașare, o ,răceală" bună conducătoare de impresii brute, șocante pe care nu se simte îndemnat a le retușa în numele vreunui ideal sau al vreunei propensiuni caritabile. Acea înclinație comună tuturor inteligențelor care, conform aprecierii lui Camus, o reprezintă cinismul e o ispită căreia C. Țoiu nu i s-ar putea decît anevoie sustrage. Prozatorul e un cinic cultivat, educat la școala intelectului sever inclusiv cu sine, aidoma autorului
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
ilustrat-o - recurgând adesea, aproape exclusiv, la documente de presă și arhivă sau la unele mărturii orale - și a fi trăit-o ca membru participant. Chiar și în această ultimă ipostază trebuie să intervină spiritul critic și autocritic, în afara oricăror înclinații pur simpatetice și profund afective, de natură să altereze aspectul real al unei situații date sau să modifice profilul moral al unei personalități; tot astfel și în ce privește sentimentele de antipatie, aversiunile instinctive. între iubire și ură trebuie păstrat un echilibru
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
în comportamentul social, dominat de limba lui ascuțită. începând din 1945, venind pentru prima oară în contact personal cu Frunzetti, în calitatea sa de asistent la Catedra de Estetică, am putut constata persistența prejudecăților sale antisemite operând în paralel cu înclinațiile simpatetice manifestate unui șir de evreice, mai mult sau mai puțin tinere și care îndeobște îl admirau. Se cunoaște astăzi foarte puțin și în bună parte nu se cunoaște deloc cum a întâmpinat Frunzetti realitatea creată de evenimentele care s-
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
În același dosar, elevii răspund: "Fiecare profesor are pretenția ca la ora dumnealui să știi foarte bine (nu mă refer aici la materiile de profil), chiar dacă pe tine nu te interesează atît de mult sau pur și simplu nu ai înclinație spre așa ceva..." Și ce-ar fi să facă, bieții oameni? Să accepte că sînt neinteresanți și... inutili?! Am fi preferat, de altfel, ca titlu pentru dialogul, foarte bine făcut, cu Cristi Puiu, în loc de citatul "urăsc școala și instituțiile", un altul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10672_a_11997]
-
Sorin Lavric oana Pârvulescu îmi mărturisea odată că, de fiecare dată cînd are o nelămurire legată de perioada interbelică, are înclinația involuntară de a pune mîna pe telefon spre a-l suna pe Zigu Ornea. Nici astăzi nu s-a obișnuit cu gîndul că specialistul în cultură și istorie interbelică nu îi mai poate răspunde întrebărilor. Pînă în 2001, anul morții
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
această lecție. Nefericitul și-a închipuit însă că a devenit un soi de Ceaușescu al democrației, mai ales după ce s-a înconjurat de foști băieți de încredere ai conducătorului. Geoană, care a intrat în PSD mai mult obligat, decît din înclinație personală, s-a trezit președintele unui partid pe care nu-l înțelege. Și chiar dacă Năstase l-a tras în jos, în sondaje, Geoană n-a fost în stare să echilibreze balanța. Rămas singur la șefia partifului, acest om care nu
Stilul canci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10771_a_12096]
-
un poem patriotic neglijabil; comentariile la prozatorii ruși, traduși la noi în anii ´50, de la Gogol și Paustovski la nume mai puțin importante; fabule, epigrame și alte versificări facile; schițe și povestiri ce dovedesc un nebănuit simț al umorului și înclinație spre satiric; reportaje conștiincioase de pe șantiere, din fabrici și uzine - texte pe care scriitorul ajuns la maturitate le-ar fi vrut uitate, datorită tributului pe care îl plătesc epocii. De altfel, tot ce poate fi salvat din activitatea literară a
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
atributele concrete ale ființei. Că manifestare politică, cele două s-au regăsit referențial în promovarea pandemocratismului, respectiv în preferință pentru modelul protecționist. Fără să fie contradictorii la modul absolut, pandemocratismul și protecționismul corespund totuși unor structuri mentale diferite, în măsura în care presupun înclinația imaginar-afectivă către obiectul generic asumat interior (relație introvertă), sau către obiectul cu proprietăți circumstanțiate, aflat într-o legătură pozitivă cu subiectul (relație extravertă). De aici preocuparea mai mare pentru reglementarea normativa la scară planetară, în paralel cu interesul arătat îndeosebi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Pe această cale, mecanismul constrângător al cenzurii și refulării a fost relativizat, în sensul că nu mai constituia o fatalitate naturală a omului dominat de pulsiuni, ci un complex de reprezentări structurate istoric și surmontabile prin cunoaștere și acțiune. Dacă înclinația către confruntare și violență irațională nu rezidau în natura umana, ci în configurația mentală conjuncturala a unui anumit mediu social, decurgea că orientarea morală a personalității pe terenul cooperării rezonabile era cu putință în măsura în care se modificau intențional datele mediului respectiv
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
am înțeles dependența mea senzuală de dumneavoastră în toată claritatea ei, abia după ce v-am mărturisit la telefon că aș vrea să-mi îngrop capul pentru totdeauna sub fusta dumneavoastră. Ați fost oarecum speriată când v-am vorbit de o înclinație perversă pe care mio stârnește trupul dumneavoastră. Pervers nu a fost cuvântul potrivit. Am vrut să spun „arzătoare” ( Scrisoare a lui Cioran). Cei doi au fost o vreme împreună pe deplin; inclusiv în acea atmosferă unică parisiană, schimburi de scrisori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
literaturii străine. Cu acest poem, poetul român a arătat că și în România există mari creatori care plăsmuiesc opere mărețe. Cei paisprezece poeți români din culegerea de față, cu rarele lor asemănări, dar mai ales cu nu puținele diferențe: de înclinații, stil, versificație, orientare tematică, precum și de nivel de valoare sau consacrare în spațiul literelor, sau de acceptare de către public, sau de profesie, sex, loc de proveniență, dau cititorului o mostră reprezentativă a poeziei românești din acea perioadă și acoperă, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nici macar o palidă imagine a unei capodopere care a îndrăznit să se măsoare cu Axion Esti, a lui O. Elitis. Sper totuși cu cei treisprezece poeți prieteni să fi putut da cititorului grec o mică dar importantă mostră a tuturor înclinațiilor și tendințelor și poate și a nivelurilor poeziei românești a genrației șaizeci. Prietenilor pentru care nu mi-a stat în putință să-i includ în paginile acestei cărți, împreună cu întreaga mea dragoste neschimbată, le cer de o mie de ori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ar fi vrut Maxy să se spună în momentul dat. Cine parcurge această lungă pledoarie partizană înțelege că ea i-a fost aproape dictată criticului, în sensul școlăresc al cuvântului". Mă opresc pentru moment la acest pasaj foarte revelator pentru înclinațiile speculative ale domnului Pelin, care înlocuiesc realitatea ce-i este necunoscută cu simple presupuneri, contând pe faptul că nici un cititor nu se va osteni să-i controleze afirmațiile, dedându-se unei munci anevoioase de cercetări și confruntări. Dacă totuși s-
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
evidență. Florin Țurcanu știe să fie un autor discret, precum un comentator care, ascunzîndu-se în fundalul scenei, privește din culisele ei jocul personajelor. Profilul psihologic pe care autorul i-l alcătuiește lui Eliade - credința sa neabătută în existența destinului și înclinația aproape morbidă de a interpreta fiecare întîmplare ca pe un semn premonitoriu, apoi narcisismul lui Eliade și modul în care își convertea umilințele sau înfrîngerile în tot atîtea cauze de imbold personal - toate aceste detalii psihologice dau cărții un aer
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
frunții în față, dîndu-i înfățișarea unui om al cărui creștet o lua tot timpul înaintea corpului. Cînd mergea, Ion Ianoși părea un cap trăgînd după el un trup. Bărbia, împinsă în față și venind în prelungirea unui gît a cărui înclinație, atunci cînd profesorul își îndrepta privirea în jos, forma un unghi aproape drept cu pieptul, bărbia aceea reprezenta punctul cel mai avansat al extremității sale cefalice. Și tocmai de aceea, pășind pe culoarele facultății, Ion Ianoși străpungea aerul începînd cu
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
Dănceanu Există muzici pentru tot felul de oameni, dar există și oameni pentru cantitatea enormă a muzicilor dintotdeauna și de pretutindeni. Muzicile, aidoma oamenilor, diferă grație sensului pe care îl oferă mesajele lor, ca să nu mai vorbim de caracteristicile, de înclinațiile, de îndemânările ori de investițiile de talent pe care le conțin. Fiecare tip de muzică este pregătit să facă față pretențiilor, așteptărilor unui anumit segment de public. Arareori un opus sonor poate reacționa pe măsură, prompt și pozitiv, atunci când este
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
să te îndoiești defel. Și cu toate acestea, în ciuda respingerii ierarhiilor și partizanatelor filosofice, Russell cade el însuși în mrejele partizanatului - și astfel ajung la cea de-a treia trăsătură a Istoriei sale -, favorizîndu-și în mod evident conaționalii: pe scurt, înclinația lui Russell de a vorbi tot mai mult, începînd cu epoca modernă, de rolul pe care filosofii anglo-saxoni l-au jucat în istoria filosofiei iese cu pregnanță în evidență. Iar această favorizare merge pînă acolo încît Russell acordă un loc
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
cărți recomandate cu mult entuziasm de prietenii mei de joacă în care pe multe pagini erau descrise cu lux de amănunte tot felul de rachete și alte utilaje mai mult sau mai puțin terestre pe care - lipsit fiind de orice înclinație tehnică - nu mi le puteam imagina, necum să-mi producă vreun fior estetic), am început să evit cu multă tenacitate acest tip de literatură. Nici măcar clasicii unanim recunoscuți ai genului nu au fost în măsură să aducă reconcilierea mea cu
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
să te îndoiești defel. Și cu toate acestea, în ciuda respingerii ierarhiilor și partizanatelor filosofice, Russell cade el însuși în mrejele partizanatului - și astfel ajung la cea de-a treia trăsătură a Istoriei sale -, favorizîndu-și în mod evident conaționalii: pe scurt, înclinația lui Russell de a vorbi tot mai mult, începînd cu epoca modernă, de rolul pe care filosofii anglo-saxoni l-au jucat în istoria filosofiei iese cu pregnanță în evidență. Iar această favorizare merge pînă acolo încît Russell acordă un loc
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]