916 matches
-
cu o politețe absentă pe care o lăsa deoparte doar când citea cu glas tare comentariul muzeal. Am avut dovada pe la vârsta de douăzeci de ani, pe când străbăteam o expoziție de artă primitivă. Într-un colț, erau niște ciomege abjecte încrustate cu culori nasoale. Tata s-a apropiat de hidoșenia asta, probabil intrigat că se poate expune așa ceva. Citi tare explicația: „Insulele Samoa, ciomege sculptate. Julie, Baptiste, haideți să vedeți.” Și adăugă, fără ironie ori subînțeles: „Remarcabile, aceste ciomege sculptate.” Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
al cămării aceleia și mă socotii că atunci e vremea s-o tulesc și să scap din mîinele lor. Vrui să mă orientez încetul cu încetul, să văz cum și unde mă aflu, eram în mijlocul unei săli mari pătrate, încrustate până la o înălțime de om cu marmure de deosebite fețe. Niște cepuri deschise vărsa neîncetat, ca niște fântâni, pe lespezi o apă fumegândă ce se ducea în cele patru unghiuri ale sălii a se strânge în niște bazine asemenea cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o imensă julitură, iar pe covor era o pată de mărimea unei farfurii mari. Am călcat pe ceva tare și când m-am aplecat am ridicat ceva ce părea a fi un glonț. Avea o greutate de plumb și era Încrustat cu sânge. L-am ținut În palmă și apoi l-am băgat În buzunarul de la haină. Și mai mult sânge pătase pervazul din lemn al liftului de mâncare. M-am aplecat În puțul liftului ca să strig În jos la Inge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un fan devotat al operei Adio, concubina mea. Îi place la nebunie momentul în care Yuji își împlântă un pumnal în trup în fața regelui, pentru a-și demonstra iubirea. Personajul e într-o frumoasă rochie de mătase, cu o pălărie încrustată cu perle. 11 În peștera lui Mao, fata învață politică. Află că Chiang Kai-shek a mărit, de curând, suma oferită pentru capul lui Mao. Asta o înspăimântă și o flatează deopotrivă. Află că invazia japoneză s-a extins și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
îngustă și umbrită de chiparoși înalți. Ea îi calcă pe urme. După o milă, se zărește Pagoda Smălțuită A Comorilor Numeroase. Pagoda e o construcție cu șapte etaje, de mai mult de cincizeci de picioare înălțime, având opt laturi. Este încrustată de sus până jos cu cărămizi smălțuite, de culoare albastră, verde și galbenă. Multiple sculpturi ale lui Buddha înfrumusețează zidăria. Pagoda e așezată pe o platformă de piatră albă și este încoronată de un turn cu vârf ascuțit, aurit. Vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de la albastrul închis până la deschis, aproape alb. Dădu capul pe spate, închise ochii și, când reveni, spuse către negustori hotărât: — Alegeți-mi opt rubine, să fie toate la fel și mici cât... Privi spre bastonaș, arătă o pietricică din cele încrustate pe mâner și adăugă: cât asta. — Un moment, serenissime, se auzi prima oară glasul evreului tânăr, care scotoci printre punguțele din boccea, alese două și, făcânduși loc pe pupitru, le deșertă separat în două grămăjoare de pietricele, unele șlefuite în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sprinten să-l ajute să coboare. De ce v-ați abătut din drum, țipă aproape pițigăiat Mihai Cantacuzino, mânați direct spre casă! Feciorul făcu o temenea, ferindu-se de frică să nu fie lovit de bețișorul de abanos cu măciulie rotundă încrustată cu lucrătură de argint și pietre prețioase al stăpânului său. Spătarului îi fu rușine de enervarea sa și reluă calm. — Mă simt cam obosit, nu cobor. Să mergem acasă. Aș dori să intre cineva la doftor să-i spună să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o să-l vadă, dacă întâlnește pe cineva, o să-l bănuie și o să-l recunoască, deci hai să ne ținem ca și cum nu ne-ar păsa. Culoarele văruite erau pustii, deschidea uși după uși spre odăi care altădată păreau neîncăpătoare pentru jilțurile încrustate cu pietre scumpe, sidef și fildeș, pentru scoarțele oltenești sau orientale topind în țesătura lor cele mai minunate culori, dar acum păreau imense în pustiul ce se căsca în ele. Iatacul doamnei, cu tot ce putuse să aducă zestre o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai ales, forma castrării“ (Spievogel, O. „Penisul descumpănit“, vol. p. 909). Spievogel crede că multe dintre simtome își au originea în constrângerile manifestate în relația mamă-copil. Cea mai memorabilă figură pe care am întâlnit-o vreodată Era atât de adânc încrustată în conștiința mea, încât, pesemne, în ultimul an de grădiniță trebuie să fi crezut că fiecare dintre educatoarele mele era, de fapt, mama în travesti. Cum se suna de ieșire, o zbugheam spre casă, întrebându-mă, în timp ce alergam, dacă o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tata îi înjura cu năduf, destul de tare ca să-l aud eu, dar nu destul de tare ca să-l audă și ei. Apoi, într-o seară, pe fațada blocului nostru am găsit pictată o zvastică. Pe urmă, a fost găsită o zvastică încrustată pe banca unuia dintre copiii de la Hannah din clasă. Iar într-o după-amiază, chiar Hannah a fost fugărită de la școală până acasă de-o gașcă de derbedei bănuiți a fi huligani antisemiți. Părinții mei erau înnebuniți de spaimă. Când unchiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tău, ăla formidabilu’, e-e, să nu apară printre celelalte în marea carte în care El așterne numele celor ce vor mai fi în viață și la anu’ în septembrie (scena asta, nu știu cum se face, dar reușește să mi se încrusteze în închipuire). Ei, și cine-i tembelul la faza asta, ăă? Și n-are nici o importanță (de asta îmi dau seama de la bun început, în legătură cu felul în care judecă Dumnezeu Ocârmuitorul) nici cât de mare sau mică e regula pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ochelarii. Dragă Gabe, Drogurile mă ajută să țin stiloul între degete. Să nu fie bogat, să nu fie celebru, să nu fie puternic, să nu fie nici măcar sănătos, ci să fie civilizat - iată visul vieții lui. Era atât de adânc încrustată în conștiința mea încât, pesemne, în primul an de grădinița trebuie să fi crezut că fiecare dintre educatoarele mele era, de fapt, mama în travesti. Domnule, doresc să vă felicit pentru că, pe 3 aprilie, v-ați pronunțat pentru caracterul sacru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bănuială nedusă până la sută la sută. Înalt și subțire ca un plop canadian, călca puțin săltat și plin de importanță, de parcă își uitase opincile pe undeva, pe la bariera orașului acum vreo două săptămâni. Dacă te uitai la fruntea lui îngustă, încrustată cu vreo cinci riduri absolut paralele și la fața lui puțin scofâlcită din cauza efortului de a exista, nu-i dădeai mai mult de șapte clase, dar, de fapt, terminase de curând facultatea de drept la fără frecvență. Era un șef
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tu așa ceva nici într-o sută de ani.“ Ceea ce era cât se poate de adevărat. Am pus poeziile la poștă și după câteva săptămâni am primit un plic cu o scrisoare și cu un medalion de argint pe care erau încrustate o pană, o călimară și o carte. Obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul în cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
îi voi da hidrei lovitura de grație. Intru în sală și îmi lipesc privirea de limbile focului care arde în mijlocul scenei. Una câte una, poveștile despre facerea lumii se deapănă, pline de durerea, violența și grozăvia cu care au fost încrustate în memoria de veacuri a omenirii. Șerpi cu limbi de foc, păsări care vin din alte tărâmuri, zei atotputernici, pământeni îndrăzneți, uriași cu puteri supranaturale care învârt astrele în mână se învălmășesc laolaltă în durerile facerii lumii, până când întunericul este
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dea să țin în mână un fel de lemn sculptat, de felul lui Domojo, pe când acesta era ditamai sceptrul de fier, greu de cel puțin jumătate de kilogram. — Sunt veritabile, spuse Père Joseph referindu-se la pietrele cu care era încrustat dorje-ul. — Ce fel de pietre sunt ? — Diamante. reprezintă indestructibilitatea, pentru că diamantele sunt mai tari ca orice alte pietre prețioase. Dorje-ul este simbolul fermității spiritului celui care obține iluminarea. În copilărie, Adi mi-l dăduse pe Domojo ca să nu mă tem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
că, demult, când turmele sălbatice de caribou au încercat să traverseze râul, au fost prinse într-un vârtej și s-au înecat. Hoiturile au fost aruncate la mal, iar mirosul a plutit mult timp deasupra locului. Un asemenea eveniment rămâne încrustat pe veci în memoria unor oameni pentru care mâncarea e atât de greu de procurat. Atâta risipă de hrană nu poate fi uitată cu una, cu două. o altă explicație este că așezarea a fost bântuită de o molimă și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
lui, unul de cincisprezece ani, celălalt de paisprezece, se jucaseră cu un briceag în aceeași încăpere strâmtă, poate după ce mâncaseră o altă ciorbă de fasole. Ei bine, eu cu acel puști umblam pe munți, cu micul licean care tocmai își încrustase numele pe masa unei cabane și care, întâmplător, își înlocuise fratele (ca partener alpin) cu primul lui nepot. Serile erau altfel. Stingeam veioza, ușa de la balcon rămânea întredeschisă (oricât de frig ar fi fost afară), foșnetul copacilor se amesteca deseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spus că lipsește cam un ceas jumate, poate două, ca să se odihnească și să aducă altă sondă urinară, bunica mea Veronica se închisese în camera ei ca un altar și se ruga neîntrerupt, unchiul meu Didi, al cărui nume e încrustat pe cantul unei mese de la cabana Omu (alături de-al fratelui lui și de un an, 1935), plângea stins în bucătărie lângă o sticlă cu palincă, Matei era mic și era la Uca, iar eu, abia apărut de la liceu, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lucrător al poliției, cu tot respectul vă rog, să fie Încadrat În articolele din Codul Penal...! Bună ziua...” Se Îndreptă către eșire când presupusul colonel Îl reținu monologând. “Numai o clipă tovarășe inginer...!” - Îi luă mâna cercetând curios inelul din aur Încrustat cu diamante ce-ți fulgera privirea, scoțând tendențioase sunete de admirație, e din aur...? Dar lănțișorul acesta din jurul gâtului cu Isus Hristos răstignit pe cruce...?” Tony Pavone, dădu din cap afirmativ neânțelegând sensul tendențios al Întrebării. “Frumoase bijuterii...! - oftă așa zisul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
amețindu-te cu iluzia unei plutiri Într-o lume În care nu credeai de existența ei dar care, urma s-o accepți...! Uluită Atena, se Înghesuia În fața vitrinelor, scoțând exclamații de uimire. „Tony Pavone, te rog privește...! Inele din aur Încrustate cu diamante, cu rubine, safire nu mai vorbim de smaralde ce-ți Înflăcărează imaginația...! Cum voi decide când va veni timpul să cumpăr pentru mine o asemenea frumusețe...? În mod sigur, va fi necesar câteva zile...!” Tony Pavone n’o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se pierdea dimineața, în schimb locurile câștigau într-un pitoresc desuet. Iedera se urca pe construcția coșcovită până aproape de cornișă, gorgonele păreau ceva mai binevoitoare, marea scară cu două brațe se desena limpede, cu urnele ei de ciment la capete încrustate cu licheni. Cupola de deasupra clădirii părea un pântec în care, ghemuit, ar fi așteptat un copil mare de piatră. Copacii din curte, pini încolăciți, brazi groși și plini de mușchi, plopi pe lângă gardul cu împletituri baroce, colorau cerul într-
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în vis fără să-mi dau seama. Coboram într-o vale mlăștinoasă, acoperită cu lintiță, mătasea-broaștei, stânjenei veștezi, aproape putrezi, și 62 sclipitoare roua-cerului. O construcție pătrată, cenușie, se afla în mijlocul văii, la capătul unei cărări de cărămizi sparte și încrustate cu licheni. Când am ajuns în fața micii construcții mi-am dat seama că era un WC public, cu două intrări și câteva ferestre jegoase sub acoperiș. Pe fiecare ușă de intrare se afla câte o plăcuță nichelată prinsă cu patru
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
dracului în pace!" strigam pe coridoarele pustii și în sălile înghețate în plină vară. Am ieșit, căci mă înăbușeam, pe ușa principală și am coborât scările înghiocate și maiestuoase. Cobo-rînd treptele, mângâiam cu palma spinarea balustradei: cât de sfărîmicioasă! ce încrustată de licheni! Totul era putred în conacu-ăsta de țărână aglutinată. Șobolani, libărci, urechelnițe săpaseră milioane de galerii și pori în lemnărie și-n stucatură. Fețele heruvimilor erau mâncate de lepră și scrofuloză. Amforele din capul scărilor erau atât de triste
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Copleșit, având senzația de destrămare a lumii pe care numai cei care-au făcut un infarct se spune că o simt, saxofonistul se prăbuși pe iarbă, lângă portieră. I se păru că marea foaie transparentă a cerului, în care erau încrustate stelele, se distorsionează, că se apropie de el, se mulează pe corpul său și-l înfășoară strâns, ca un lințoliu pestriț, își pierdu cunoștința. Când se trezi, se făcuse ziuă, dar umbra tremurată pe iarbă a Daciei îl ferea de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]