1,396 matches
-
pe nume Reynolds Loftis? — Nu, nu cred. — Pe cineva cu numele de Loftis? — Nu. — S-ar putea să fi fost încurcată cu un bărbat cu numele de Loftis în perioada când s-a născut Coleman? Bătrâna se burzului. Dacă prin „încurcată” înțelegi „implicată în activități de procreare pentru sora Aimee”, răspunsul e nu. Buzz reluă: — Doamnă, mi-ați spus că în ’42, atunci când a plecat de-acasă, Coleman s-a dus să-și caute tatăl. Dacă nu știați cine e tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sâcâitoarea problemă de a afla poziția unui oraș pe globul pământesc; după numeroși faraoni egipteni, printre care Ramses și Tutmes, cu înfiorătoarele lor mumii, începură lecții din ce în ce mai grele: cu hărți și rezumate, cu reguli de învățat pe dinafară, cu traduceri încurcate și verbe de conjugat, cu examinări severe... Iar pe la începutul lui decembrie, odată cu primii fulgi de zăpadă, începură să pice și tezele, una după alta! Au fost cele mai grele și mai pline de emoții teze din cariera mea școlărească
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în tren? ― Păi, să vedeți, don' profesor, îndreptîndu-ne spre Curtea de Argeș, care a fost ― accentuai eu ― una dintre cetățile de scaun, fără să vreau mi-a zburat gândul la celelalte... trei sau mai multe... nu mai știu câte, mă prefăcui eu încurcat, spre a-i provoca un răspuns precis. Băieții, care până atunci priviseră pe fereastră, plictisiți că nu se simțeau deloc la largul lor, își ciuliră urechile, presimțind că se vor amuza pe socoteala lui Marinescu, vădit în mare încurcătură. Dar
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să-l salveze de cine? Trecuseră două ore de când primul val de spahii fusese anihilat. Ordinele lui Angelo fuseseră respectate, iar capacitatea de luptă a Apărătorilor se dovedise net superioară grupurilor de fugari care nu-și imaginau că În văile Încurcate ale Balcanilor i-ar putea aștepta o capcană a morții. Cei aproape două mii de spahii căzuseră În ambuscada pregătită de Apărători și Înțeleseseră prea târziu că se află În fața unei forțe excelent antrenate, care știe În fiecare secundă ce are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
deranjează, Mini uită și ea să-i răspundă la salut, dar Trubadurul se întoarse pe călcii și, pocnind degetele, însoțea doamnele, desigur fluierând muțește pe buzele nărăvite. Mini se săltă spre doamna Eliza, care, acum grațioasă de plecare, îi exprima încurcat și peltic sentimente de simpatie. Lina sau Nory trecuseră, desigur, pe acolo cu vreo biografie amicală. Ca să nu plece cu grupul, Mini rămase încă pe loc. Când ieși din birou peste un minut, ca să-și ia ziua bună de la Lina
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
a scrierii în numele căreia vi le-ați distrus pe celelalte? A meritat să distrugeți mare parte din știința anterioară sau care încerca să se dezvolte simultan, pentru ca zeci de generații să nu știe cîte epistole sînt în noua scriere? Era vizibil încurcat... Clar, nici el nu știa unele răspunsuri! Am pufnit: - Fericiți și mulți! Două miliarde de impostori!... A dat-o la-ntors cum că astea sînt presupuneri diavolești! Mult mai important era că legile morale, sacrosancte, fuseseră inculcate și că viața în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
mai calm, mai stăpânit. Dar e în zadar. Și când, din senin, i se pare că vede flăcări, este convins c-a murit. Zeița atotzămislitoare stă în fața lui în lumina focului, feroce și primitivă. Are trupul mânjit de noroi. Părul încurcat îi atârnă pe față. E goală. Iar el, încă în genunchi, roșește, fără a mai îndrăzni să-și ridice privirea, înspăimântat de sfârcurile-i negre, de rotunjimea pântecelui ei, de petecul de păr pubian. E mult mai reală decât femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
din mesele de marmură. Își neglijează slujbele și dă cu totul uitării îndatoririle față de Elspeth Macfarlane. Pentru a compensa banii pierduți, lucrează ca ghid în port, conducând turiștii dincolo de golf, la insula Elephanta. Așteaptă liniștit în timp ce vasul alunecă printre ramurile încurcate ale manglierilor de pe insulă și la acostare îi îndepărtează pe pretinșii ghizi, ajutându-i pe turiști să urce treptele șerpuitoare de piatră. Vorbește doar când începe să le arate peșterile. După ce se termină urcatul, figurile monumentale, cioplite în piatră, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în anii care au urmat, acest aspect a continuat să creeze tensiuni între clanurile din nord și cele din sud. În timpul acesta au avut loc unele disensiuni, concomitent cu o creștere a numărului de potențiali beneficiari până când( a mărturisit informatorul încurcat, timid) aproape toată lumea din Fotseland putea să solicite o sumă globală mică, dar semnificativă la moartea lui Chapel. Complexitatea procesului în sine nu se termină aici. Din cauza interconexiunilor unor serii de tranzacții referitoare la pășunile din sud, trebuia întrunite unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nici învățătură? 7. Chiar și lucrurile neînsuflețite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cîntă cu fluierul sau cu alăuta? 8. Și dacă trîmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? 9. Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vînt. 10. Sunt multe feluri de limbi în lume, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
clipe ca să răsufle. „Că tot aduseși vorba, mata ce zici de Întâmplarea care am auzit că s-a petrecut azi-noapte? Îmi ajunse mie la ureche cum că te-ai nimerit prin preajmă și ai ști niște lucruri.” Nea Gogoașă oftă Încurcat, parcă sfâșiat Între porunca lăuntrică de a păstra taina pe care o știa și dorința de a nu-și dezamăgi ascultătorii. Se lăsă de pe un picior pe altul, Își dădu, nehotărât, pălăria mai pe ceafă și-i măsură pe sub sprâncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
adică de departe și ca pe o icoană. Nu era adevărat nicidecum că ar fi omorât pe cineva care ar fi rostit cuvinte grele despre ea. Fusese, Însă, bănuit, și cu cât Încerca să se dezvinovățească, cu atât părea mai Încurcat și mai șovăitor. Nedreptatea Îi luase, aproape, răsuflarea. Se smulsese din mâinile celor care se străduiau să-l oprească, alergase ca un smintit până acasă, apucase un cuțit cu două tăișuri și plecase prin fundul grădinii, apoi pe câmpuri, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vezi că noi venim cu plasa și cu bicicletele, tu aduci mâncare și apă - așa ai zis”. „Am luat, bă, da’ n-am avut nici un pic de pâine. Am furat niște mămăligă.” Cei doi nu ziseră nimic; Își plecară ochii, Încurcați. Știau că Lică nu mai avea mamă, așa că nu le făcea nimenea pâine. Tată-său nu se Însurase din nou și trebile casei căzuseră În spinarea lui Lică, el fiind cel mai mare dintre cei patru frați. Nu se pricepea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mie de kilometri au Între ei. Unde și cum să se fi Întâlnit - că nici nu se cunosc unul pe altul - ca să-și Încurce sărăciile de plicuri?” „E-he”, păruse că se dumirește tatăl lui Mișu, „atunci e treabă mai Încurcată, domnule, și noi nu prea avem voie să vorbim. Dar eu Îți spun matale că te cunosc și vreau să nu-ți mai bați capul degeaba. Ca să Îi prindă pe dușmanii poporului cum pun la cale blestemății, la Județ se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și porni să-l mestece, mulțumit de cele ce i se Întâmplau și cumva toropit de o lene mângâietoare. Nea Mitu vorbi primul. „E aicea, nu?” Întrebă, arătând spre buruienile din spatele său. „Îhî!” mormăi Cap de Șobolan, puțin nemulțumit și Încurcat. „Stai liniștit, nu-ți face nimic. Nici măcar n-o să te bage În seamă și n-o să vorbească cu tine. Fă-te și tu că nu-l vezi.” „Nu e bine de la o vreme Încoace, ascultă la mine aicea; mata ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chiar speranță.” „Bun”, continuase anchetatorul, „dar pe urmă scrieți: Dar mă opresc aici» - care iarăși sugerează că Înșiruirea nu s-ar fi oprit, de fapt, decât așa, de ochii lumii.” „Oh”, făcuse artistul cu Îngăduință, „nicidecum” (și tăcuse o clipă Încurcat, căci nu voia să-i dea de gândit ăluia că Îl credea cam slab cu mintea, de vreme ce nu era În stare să priceapă de unul singur ceea ce era limpede ca lumina zilei). „De tot mărunta și nevinovata propoziție se referă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la o vreme, să i se pară nesfârșit. Privirile Îi poposeau pe case și curți pe care nu le cunoștea și un șerpișor veninos i se Încolăci În jurul inimii. „Ce naiba?!” Încercă el să se Îmbărbăteze, căci se simțea șovăitor și Încurcat. Băgă mâna În sân, apucă, pe pipăite, cu grijă, șerpișorul de cap, trase nițeluș de el - mica vietate se Împotrivea - și-l azvârli În țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Târâtoarea Își Încordă amarnic trupul subțire, cu zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
suflet o văgăună fără fund, plină de un amestec de neputință și deznădejde, inima i se suia În gât și parcă voia să iasă. Era Încredințat că o să moară de atâta zbatere și supărare. Șeful de post Îl privea oarecum Încurcat, Îl lăsase să se descarce, se speriase de paloarea și roșeața ce se roteau pe chipul Directorului. Îl ascultase cu atenție, Îl aprobase din cap și din gură, se arătase nemaipomenit de Înțelegător, Îi oferise pahare cu apă și valeriană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ținea în poală, drept în fața tuturor seniorilor adunați, nu avea deloc astâmpăr. Întindea mâna, îl apuca pe Tamba de bărbie, iar, la un moment dat, se ridică în picioare pe genunchii lui. Pentru a-l ajuta pe Tamba, care stătea încurcat, Geni încercă să distreze copilul, șoptindu-i ceva de la spate; la asta, Samboshi întinse mâna peste umărul lui Tamba, trăgându-l pe Geni de ureche. Uimit, Geni nu protestă, iar doica îngenuncheată în spatele lor puse un cocor din hârtie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
găsi pe Ieyasu trezit, cu prospețimea zorilor pe chip, discutând niște probleme cu vasalii săi. — Unde e cu micul dejun al Seniorului Ieyasu? se interesă Nobuo. Când un vasal îi spuse că micul dejun fusese servit deja, Nobuo păru cam încurcat. În acel moment, un samurai de gardă în grădină și un soldat din turnul de recunoaștere începură să strige, unul la celălalt, în legătură cu ceva ce se întâmpla în depărtare. Le atraseră atenția atât lui Nobuo, cât și lui Ieyasu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
foarte nerăbdător ca tânărul acesta să ajungă pe Terra, teafăr și nevătămat. Atât de nerăbdător încât nici actele pentru transport nu îi sunt pregătite, înțelegi căpitane? i se adresă preaonorabilul Poha, accentuând cuvintele. - Mă tem că nu prea înțeleg, tuși încurcat căpitanul. Una era să transporte tutun sub acoperirea comerțului cu artefacte și cu totul alte riscuri decurgeau dacă era prins cu un pasager clandestin. Bine că nu renunțase la calitatea de Independent, deși o posibilă amenințare asupra lor i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Și acum să-ți răspund la întrebare. Destăinuirile lui Iordachi Aslan sunt emoționante. --Iordachi avea cel puțin două motive ca să fie plecat lui Toader Balș: întâi Balș era mai mare în grad ca el și apoi îl ajutase la nevoie... Încurcate-s căile domnului, omule. Asta o spun și pentru că mai adineauri am început să-ți povestesc durerea mea, dar tu ai dispărut ca fumul și ai reapărut călare pe Ducipal... --Și care-i necazul tău, mă rog? --Simt că am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
uimiți cum scap din strânsoare și spun într-un glas: Las` că are timp... Dar noi deja ne îndreptăm spre ieșire...Afară îmi spune ca să mă încurajeze: -Nu-s așa tot timpul...O să vezi cu timpul...azi ai avut ghinion... Spun încurcată : -Nu știu dacă mai am nevoie de gazdă...Nu știu dacă mai vin aici... -Ba să vii...O să vezi că-s de treabă. Gazda îmi dă în primire camera. E un fel de bordeiaș cu țoale din cordele pe jos
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
parcă și-a găsit adăpost liniștea și pacea.Simt inimile lor micuțe bătând la unison...O fetiță se îndreaptă cu pași siguri spre catedră și, auzindu-mi parcă zbuciumul interior, mă întreabă: -Cine ești tu, domnișoară? -Învățătoarea voastră, îi răspund încurcată. -Nu știi cum mă cheamă? -Ba da ... da` tu ai copii? -Vă am pe voi... -Da` copiii tăi unde sunt? -Încă nu mi i-a dat Dumnezeu... -Tu i-ai cerut? Mă gândesc puțin derutată și constat că fetița avea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
vodă este nedreaptă, părinte. Acest lucru se înțelege din faptul că pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa tot venitul revenea acestei mănăstiri. Acum însă, când iarmarocul a fost mutat pe locul mănăstirii Zlataust, venitul trebuie să se împartă în două... Încurcate-s căile domnului, fiule. Așa că crede și nu cerceta... Am în față un hrisov al lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din 10 iulie 1764, care m-a pus pe gânduri. Despre ce-i vorba, fiule? Aici se spune că, pe când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]