1,549 matches
-
le-am împachetat în ziare și le-am dus înăuntru, chiar când începea să plouă. Sheba coborâse. Stătea în bucătărie. Mai e ceva despre care ar trebui să știu? am întrebat-o. A dat din cap. — Ești sigură? Tăcea. Am îndesat ziarele în coșul de gunoi și am urcat la ea în cameră. Probabil că avea idee despre ce se întâmpla, pentru că n-a părut surprinsă când m-am întors cu geanta ei. M-a privit cu atenție cum am pescuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de amor siropoase, cu o inconștiență cretină în ceea ce privea pericolele de pe cursurile de apă și pagini peste pagini de filozofia râului, de care nici ea și nici Zach nu avuseseră vreodată timp. Era povestea a doi proști. Jina a îndesat cartea în birou și și-a închipuit că gâtul lui Alice era în deschizătura sertarului pe care l-a închis cu năduf, imaginându-și că aude și un urlet din ăla, de-ți îngheață sângele în vine. Își dorea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cândva ? Oare nu matur e omul care își vede de viață în continuare în loc să rămână blocat rumegând ceea ce-a pierdut ? Ba da, i-a răspuns Mike ca împovărat de-o mare greutate. Iar acum, ceea ce tu ai pierdut a îndesat între copertele celor douăsprezece exemplare din vitrină de la Rakestraw. Toată lumea știe ce-ai pierdut. Jina a clătinat din cap. De-a lungul anilor, Zach venea înapoi, către ea, odată cu întunericul și cu Danny, iar ea știa asta. Era singură, epuizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Dacă reușiți să treceți, vă aștept la masă. Zach i-a scuturat mâna, iar Jina a văzut cum încordarea din umeri i s-a înmuiat. Ce se-ntâmplă dac-o iau prin stânga ? l-a întrebat Zach. Ellis și-a îndesat mâinile în buzunare. A, a răspuns el. Nu vrei să faci asta. În mijlocul pustietății, un blocaj rutier. O caravană de rulote, autobuze, microbuze cu geamuri lipicioase, copii plângăcioși, bețivi, câini. Bărbații cu ochii căscați, care visau să nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
oripilată la vederea mâinilor aspre de zidar ale soțului ei. Ea nu bea niciodată, decât atunci când tatăl lui Mary traversa holul - o dată pe lună. După asta, o lăsa pe fiică-sa să se cuibărească în poala ei și amândouă se îndesau una în cealaltă ca două supraviețuitoare ale unui vas scufundat, ca doi oameni care niciodată în viața lor n-au să se mai simtă complet în siguranță. Să-ți găsești un bărbat cu mâini catifelate, i-a spus mama ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
simțea demnă de-un roman în compania prietenelor ? Noi credeam c-am fi niște eroine, i-a răspuns Mary cu blândețe. În cartea ta nu suntem. Mary a închis, și-a adunat toate ambalajele rămase de la mâncare și le-a îndesat în coșul de gunoi. Copilașul adormise la loc, iar maică-sa părea și ea că era pe punctul să tragă un pui de somn: părul îi atârna într-o poziție precară deasupra sandvișului cu pui. Alice avusese dreptate în legătură cu-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o viață netrăită. Mai târziu, Mary avea să-și amintească numai o parte dintre evenimentele acelei după-amiezi. L-a sunat pe tatăl ei, nu pe mama. Și-a dat jos jacheta în carouri pe care întotdeauna o detestase și-a îndesat-o într-o pubelă. Și-a dat seama că Alice începuse să-i scrie povestea mult prea devreme, înainte ca subiectul să-nceapă să prindă cu-adevărat contur. Mai departe, era mult mai dificil să-și mai aducă aminte ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a lui Danny și roșeața ochilor generată de cititul tuturor revistelor alea nenorocite. Reviste care începuseră să-și facă apariția de-a doua zi după petrecerea lui Alice și se acumulaseră rapid. Pe podeaua din baie, risipite pe mese sau îndesate printre așternuturile lui Danny. Jina știa că era imposibil, dar ar fi putut să jure că, atunci când intra în camera fiului ei, simțea miros de râu. Nu mai auzise muzica de la Super Mario Brothers de zile întregi, iar acum tânjea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
întristeze pe amândoi. Puștiul a dat din cap cu hotărâre, aparent neluând în seamă lacrimile care i se iviseră în colțurile ochilor. Nu, n-o să ne întristeze. O să vezi. Jina s-a uitat prin camera în care Danny făcea ordine îndesându-și lucrurile sub pat sau în dulap - la cărțile cu benzi desenate, la păpușile întruchipând eroi de acțiune, la echipamentele de spion care acopereau fiecare centimetru de pe podea, astfel că în dormitor nu mai prea era loc și pentru vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
știu. Am adus la ea pe barcă. Ia tu. Jina a întins mâna ca să atingă piatra răcoroasă, apoi și-a retras brațul. Nu, nu pot s-o iau. E mult prea prețioasă. Helena a dat din cap hotărâtă și-a îndesat peruzeaua înapoi în săculeț, după care a împins cadoul în palma Jinei. Ba da. Ia tu. Scrie ce speri și pune înăuntru cu piatră. Ține uscat. Ajungi acolo în siguranța. Jina a realizat că strângea săculețul în pumn. A desfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
auzit pe Zach oftând. Femeia a rupt o pagină din jurnal și-a scris repede pe ea, în vreme ce Zach se învârtea pe gabară, fiindcă nu mai avea nimic de făcut. Jina a scos săculețul de catifea din buzunar și-a îndesat hârtia înăuntru. Apoi a pus săculețul înăuntrul genții, aproape de fund, deși s-a gândit că poate ar fi fost mai bine să arunce săculețul în râu, să-l lase să-ncerce să treacă singur de barajele mortale, să-și croiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
umplut treizeci de pagini într-o singură noapte; era ca și când s-ar fi înțepat la un deget și-ar fi lăsat otrava să i se scurgă afară din organism. Alice a mai cumpărat un jurnal, apoi încă unul și-a îndesat pe paginile lor lucruri de care numai ciudații au habar - cum e atunci când îți urăști nu numai șunculițele de copil și ochelarii, dar și felul în care respiri, gândești sau îți miști brațul. Cum te simți când pătrunzi într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
iar el i-a legat-o cu trei noduri și-a râs de brațele ei micuțe care stăteau bălăngănindu-se în laterale. Vesta nu era frumoasă, dar, la nevoie, avea s-o țină la suprafața apei. Apoi bărbatul și-a îndesat și el trupul în vesta soției. Marginile îi intrau în umeri, iar de închis nu putea s-o închidă decât într-o singură cataramă. Cei doi soți au împins barca la apă mai adâncă și-au plutit dincolo de Corey Bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să se târască sus, acolo unde avionul pe care-l auzise mai devreme sau un altul ar fi putut s-o repereze. Sus, sus, sus, palmele îi erau despicate de granitul zidului, iar sângele cald era binevenit. Jina și-a îndesat degetele de la picioare în scobiturile stâncii și s-a săltat în sus. După o vreme, cu degetele numai bătături, abia mai reușind să se deplaseze, s-a oprit și s-a uitat în sus. Când a trecut de primul vârf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Charlie avea o mână sigură și puternică, în timp ce curentul aproape că smulgea vâsla din mâna lui Danny. Băiatul se strâmba și strângea și mai tare pumnul. Charlie vâslea cu râvnă și barca a luat-o spre stânga. Danny și-a îndesat vâsla mai adânc și barca a virat spre dreapta. Brațele băieților s-au încordat și mai tare; competiția lor tăcută făcea ca barca să coboare pe Salmon în zigzag. Killum Point era ocupat de un grup de treizeci de persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
vârful sandalei. Sau un elan. Elanii sunt cei mai imprezibili. Azi te ignoră și mâine te atacă. Sau ar putea să fie un linx. În Malibu Colony a fost o pumă, a intervenit Charlie. Au împușcat-o. Puștiul a tot îndesat vârful bățului în jeratic, până când vârful a luat foc. Uneori animalele și oamenii nu pot să se amestece, a spus Drew. Uneori oamenii sunt mai răi decât animalele. Jina s-a aplecat într-o parte ca să evite fumul. Ahmad a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cam la doi kilometri în amonte de-aici, a continuat el. Exact în locul în care legenda spune că s-a născut omul-pește. Super, a exclamat Charlie. Omul-pește ! Jina l-a privit pe Danny, care se luase după Charlie și-și îndesase bățul în jăratic. Apoi puștiul a început să agite capătul înflăcărat pictând panglici de lumină. La un moment dat, pe parcursul excursiei, Danny încetase să mai fie bântuit, în schimb Jina era acum cea urgisită de trecut. Fără Mike lângă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
iar începutul acestuia a făcut ca orizontul să semene cu un câmp de maci - flori și culori mult prea intense ca să fie credibile. Irene abia dac-a aruncat o privire către cer. Stătea turcește pe plajă, lângă Naji. Terrierul își îndesase nasul în poala ei. Irene confiscase Game Boy-ul lui Danny, pentru că jocul nu mai interesa pe nimeni, și-aproape toată noaptea jucase Mario Kart așteptând-o pe Jina să se întoarcă. În timp ce apăsa butoanele micuțe, femeia schița tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
editurii și revistei “Armonii Culturale”. același praf, aceeași rugină... La căsuța poștală același praf, aceeași rugină... După ani în care nu existam pentru nimeni, iar numele nu avea ecou pe nicio alee părăsită de gânduri, am aflat dintr-o broșură îndesată pe fugă, galbenă și tocită de lacrimi: “timpul s-a rănit pierzându-și aripile”. Să plâng, să râd, Să îmi vând visele, să le sigilez În plicuri fără destinație? Să uit că nu va mai fi mâine iar Azi îmi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tu măi Titi, deja mă gândesc la un tip care să merite mai multă atenție din partea mea. Să nu te superi pe mine. Așa e viața asta împuțită... Când crezi că o poți savura, îți dă peste nas și te îndeasă și mai mult în rahat. Îl sărută scurt pe obraz și-i spuse din fugă ca să-și justifice cumva ultimul gest : Ca să-ți poarte noroc... Chiar îți doresc tot binele din lume. Să fii iubit! Și cu aceste fraze scurte
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
a ieșit nimic. Împăratul era gol! Dar era gol pe dinăuntru, nu pe dinafară. Așa e și cu logica, e aramă sunătoare și chimval răsunător. Nu poate prinde concretul, complexitatea proceselor care ar trebui să le formalizeze. Oricât încercam să îndes gândirea într-un formalism, ceea ce rămânea pe dinafară era mult mai mult decât ce intra înăuntru. Toate „logicile naturale” de care se vorbea atunci sunt niște tâmpenii, frecat de mentă cu instrumente abstracte. Studenții mei din anul I râd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și iar se opriră. Cânii trăgeau de lanțuguri, neliniștiți. Vasile se plecă asupra hleiului jilav. — Iaca, se cunoaște, urmă proaspătă... Cuconu Grigoriță se plecă și el, privind cu luare-aminte. Își așeză după aceea torba în stânga, cuțitul de vânătoare în dreapta, își îndesă pălăria în cap și-și pregăti pușca. Hai, Osman! vorbi pădurarul cătră câni. Puneți botul... Hai și tu, Frișcă!... Ce? nu simți putoarea caprei?... Copoii, eliberați, dintrodată porniră în lungul costișei și dispărură în tufe. Vasile zise: —De-acuma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în jos din mijloc, deasupra râului. Nu se uita la bulgar, nu se mai uita nici la mine. Trase de pe acoperișul zbârlit al căsuței prăjina lungă cu vârf de fier la capăt, o puse pe umăr și porni cu pași îndesați pe malul năsipos, în susul apei. Înțelesese în urmă și grădinarul despre ce e vorba. Ridicându-și șalvarii cafenii și opincile mari, pășea cu luare-aminte peste straturi și venea după noi. Dintr-o înfundătură de mal, din când în când, doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
duminica viitoare vreau să mă reped pân’ la Eș... —Bine, Neculai, zic eu, să-ți dau... El zâmbi bucuros, și stătea parcă gata să sară, să-mi mai ia ceva din mână. Apoi se întoarse și ieși. Îl văzuidepărtându-se repede, îndesându-și în cap pălăria de paie. A doua zi, cum treceam săltând în buiestru spre girezi, îmi aruncai ochii spre mori. Una umbla, își învârtea spetezele uriașe pe pânza albastră a cerului și de la ea venea scârțâit aspru și chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mine! grăi el cu hotărâre. Chihaia se întoarse grabnic, intră în tindă, dădu cubrațul la o parte pe cineva care i se pusese în cale, și căută prin unghere torba, cornul, pușca și baltagul. Trase pe mâneci repede sumanul, își îndesă în cap o căciulă veche și ieși în ogradă făcând pași mari și lunecând cu opincile prin hleiul desfundat. Capauca Moța, lângă cotlonul ei din colțul casei, începu să se zbată în lanț și să schiaune cu jale. Gavril se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]