795 matches
-
i-au Împodobit părul cu perle și pietre scumpe cînd aceasta nu-i adevărat pentru toți? CÎntărețul trac vrea să vadă o asemenea seară fără amintiri. Tot ce-i aduce aminte Îl pune În dilemă. A coborît pentru a-i Îndupleca pe zeii Infernului să i-o restituie pe Euridice, le-a vorbit despre dragostea sa neconsolată, despre munții Traciei Înnegriți de jalea sa; apoi, după ce s-a legat să nu privească Înapoi pînă ce va ieși din regatul umbrelor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
este interzis? Nu știam, dar nici nu mă interesează. La ora asta nu e nici o cantină, e o sală goală. Și la ce anume priviți? Tonul nu mai semăna deloc cu cel când încercase să-l lingușească și să-l înduplece la o întâlnire mai lungă. Era un ton sec și oficial, de paznic care a surprins vinovatul de mult pândit. Și la ce anume ziceați că priviți?, reluă santinela. Trecu mult timp până să răspundă. Privesc sala. Aici a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mare și rece, cristaluri, argintărie, porțelan, încremenire de mormânt. Unitate de loc, timp și acțiune? Veți purta, fiecare, altă amprentă a înfrângerii, gândise, probabil, mortul... îi auzea vocea din nou. Înfrângerea, adică inevitabilul, destinul, pe care tot încercase să-l înduplece, să-l cumpere, să-l amâne. Dar Dida Voinov nu-și mai intercepta gândurile. O statuie carbonizată, cuvintele muriseră. Un mic grup de personaje, o mică istorie fierbând în cazanele mult încinse ale Istoriei, în ciorba măcelului planetar? Tacâm pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cămașa lui Hristos, cămașă, ca‐ntr‐ un leagăn iară să mă culci, ca pe pruncii negrăiți mă‐ nfașă tot în alintare și în giulgi! TURNUL (fragment) ... Că dacă mi‐a murit mama Toți morții dinaintea mea vor trebui Să se înduplece‐n tăcere și înapoia mea. Nimic nu‐i cere să nu‐nvie vocea morților, și‐atunci o înțepenesc pe mama‐n lut și‐ i ard obrazul cu o lumânare Să arate arămiu, și sânii îi boiesc Ca să lucească precum doi
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
dăruiește lui Orfeu lira, iar cântecele sale erau atât de vrăjitoare, încât îmblânzeau sălbăticiunile, furtunile mării, clinteau până și stâncile. Soția sa, nimfa Euridice, moare mușcată de o viperă. Orfeu roagă pe Zeus să o readucă pe pământ, acesta se înduplecă, dar cu condiția să nu se uite la Euridice în timpul revenirii din infern. Dar Orfeu nu respectă consemnul, astfel că, spre sfârșitul călătoriei, întorcându-și privirile înapoi spre nimfă, aceasta moare a doua oară și pentru totdeauna. Acest lucru deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
el că într-o mantă lungè de ploaie, Se apropiau sèrbètorile, la telefon, mama m-a chemat acasè de Crèciun, Cel puțin de Crèciun, insistè ea, dacè nu vii de Revelion! Corina mi-a sugerat, sperând cè poate sè mè înduplece sè vorbim despre ceea ce s-a întamplat ultima oarè între noi, cè am putea sè ne întâlnim de Crèciun și sè mè lase sè mè joc de-a tata, de-a soțul și chiar de-a iubitul, Mè încântè aceastè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nu cedeze presiunilor psihologice ale suspectului, Si dacè aș vrea sè-mi sun soția virtualè în America tot interzis ar fi? Asta nu prevede regulamentul, dar nu vreau sè încarc telefonul secției cu tarife de telefoane internaționale! Bine, încerc eu sè-l înduplec, dar statul plètește! Tocmai asta e! izbucnește el, eu nu-mi permit sè cheltuiesc banii statului pe mofturi! Un telefon nu pot sè dau, email nu aveti! Vè rog sè-mi citiți drepturile! Îmi interziceți orice legèturè cu lumea, ce urmèriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
-i pe veci vieață! Astfel numai, Părinte, eu pot să-ți mulțumesc Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc. Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec, Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec, Să simt că de suflarea-ți suflarea mea se curmă Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă! {EminescuOpI 117} ATÎT DE FRAGEDĂ... Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireș, Și ca un înger dintre oameni În calea vieții
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
a fost silită să îngrijească doi frați muribunzi în pustietatea de lângă Norsjö. Locuiau fiecare în casa lui, erau bătrâni și erau legați unul de celălalt prin legături puternice de ură, amărăciune și dragoste. Nici unul dintre ei nu putea să se înduplece sau să-și îngăduie să moară înaintea celuilalt. Da, se agățau amândoi de bietele lor resturi de viață cu atâta încăpățânare, că până la urmă s-a văzut nevoită ca, prin câteva cuvinte simple, să-i ajute să treacă cel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
uncheșului și-i sărutară mâna dreaptă. Cu lacrimi în ochi, firava făptură binecuvântă frunțile plecate ale feciorilor și-i rugă să-l ia și pe el. Băieții se codiră, dar privirea gravă a moșului și faptele trecute de vitejie îi înduplecă să urce puținul și gârbovul trup al bătrânului pe calul lui Ionică. Nu după mult timp, tustrei drumeții ajunseră la porțile mănăstirii. Ce căutați ziua-n amiaza mare, nevrednicilor? întrebă un călugăr cu barba sură și lungă până la brâul antiriului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
tălmăcesc visele, să încurc căile inimilor, dar mi s-a interzis să am un urmaș. Poruncile vechi nu pot fi schimbate! rosti amenințător Regina. Dați-mi un urmaș și apoi faceți ce vreți cu mine! strigă Starostele. Eu m-aș îndupleca de durerea ta, dar mi-e teamă că frate-miu, Uriașul Fiarelor, nu-ți va asculta ruga, spuse, mai îngăduit, stăpâna Regatului Luminii și, pe loc, se făcu nevăzută. Starostele își făcu cruce și se îndreptă spre miazănoapte, uitându-se
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cel mai mare dintre băieți, dă-ne și nouă de mâncare! Nici bine nu v-ați trezit și vă roade turbarea! se răsti, mânioasă, Natalița, care se căznea să desprindă gheața ce ținea ușa de la tindă. Mămucă, încercară s-o înduplece și Saveta, dar azi e Ajunul Nașterii Mântuitorului. Trebuie să fii mai bună ca în celelalte zile! Bine te-o mai învațat, părintele Ioan. Nu pot să scot o vorbă că mă mustră sfinții din Evanghelie! Fimeie hăi, se răsti
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
a ridicat mîna împotriva împăratului David; dați-l încoace numai pe el, și mă voi depărta depărta cetate." Femeia a zis lui Ioab: "Iată, capul lui îți va fi aruncat peste zid." 22. Și femeia s-a dus și a înduplecat pe tot poporul cu înțelepciunea ei; au tăiat capul lui Șeba, fiul lui Bicri, și l-au aruncat lui Ioab. Ioab a sunat din trîmbiță; s-au împrăștiat de lîngă cetate, și fiecare s-a dus în cortul lui. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
mai cuminte lucru era s-o iau cu binele (sau cu duhul blândeții cum spunea soră-sa), să-i trezesc, cu ajutorul amintirilor, simțămintele de odinioară care dormeau somn greu. Poate în felul acesta voi reuși cât de cât s-o înduplec. Nu trebuia în ruptul capului să scap prilejul. Pentru că, nu știu, dar simțeam că e un prilej unic, decisiv. Ciudat: pentru prima oară nu mă pricepeam cum să deschid poarta unei discuții. Mă frământam pe loc, căutând cuvinte alese, convingătoare
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
brațe am făcut câteva tururi prin odaie. Și acum, când îmi aduc aminte de această scenă, mă cuprinde o duioșie fără margini. ― Dacă o iubești, ia-o, mi-a spus. Dumnezeu să vă ajute! Cât despre Stroie (tata), o să se înduplece cu vremea, nici o grijă în privința asta. Am revenit la București fără un cuvânt de dezlegare din partea tatei. Era intransigent, cu prejudecăți, nimeni nu-l scotea din ale lui. Pregătirile de nuntă urmau febril. Am închiriat un mic apartament pe care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
replicat, fiind perfect în rol. Partidul democrat veni la putere pe la începutul primăverii. Chintescu, tatăl Ceciliei, intră în guvern și luă internele. Ținea să mă aibă secretar general la ministerul său. N-am primit. Ce n-a făcut să mă înduplece, chiar Cecilia stăruia mereu să nu refuz. N-a fost chip. Eu voiam același post, dar la Ministerul de Finanțe, acolo unde era Nenișor. Ambiția mea nemăsurată râvnea ca soțul Mihaelei să-mi fie subaltern, întotdeauna la dispoziția mea, nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să mă învelesc, în ele să ard, apoi să mă topesc... S-a ridicat în picioare și Magnoliei s-a adresat: -Tu! Ființă muritoare, crudă, și nedreaptă, de ce atât de aspru, mă judeci oare? Cum poți, fără milă, să mă îndupleci?... Să renunț la iubire și să rămân, un spirit rătăcitor în nemurire... -Tu, ești doar în imaginea mea... nu ești aievea, nu ești nimic... Nu, Spirite, nu se poate, mergi în pace, vântul să te poarte. Trebuie să înțelegi că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
acum. Fără să scot la lumină nici măcar unul dintre numeroasele sale defecte - deoarece mă socotesc a fi o persoană întrucâtva cumsecade și știu că așa ceva nu se face în lumea civilizată și cu un grad înalt de instruire -, mă voi îndupleca numai a spune că aceasta nu era întocmai acel model elaborat de tânăr. De fapt, natura cam dăduse greș cu înfățișarea fetei, căci era de o rară urâțenie. Era un antimodel, un rebut, un leș social, ce nu impresiona prin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care, deși părea deja trecut de vârsta a doua la prima vedere, aveam a trage concluzia mai târziu că îmbătrânirea-i înainte de vreme o căpătase de la nenumăratele poveri sufletești, poveri ce-i chinuiau cugetul tot timpul și i-l frământau, neînduplecându-se a-i da pace defel. Observându-l atent din semiprofil, acesta avea acea privire pierdută n zare, care, deși se slujește de ochii deschiși ai celui în cauză, nu sesizează niciodată altceva, decât doar punctul fix, spre care este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
năzuințe fiziologice”, după cum ei însăși îi plăcea, cu mândrie și cu multă afectare în glas, să le numească de fiecare dată. Era neclintită în acest obicei al ei, în care se statornicise și prinsese rădăcini, și nimeni n-o putea îndupleca să și-l schimbe cât de cât. În fine, nu asta-i important, totuși; fiecare om își are ciudățeniile sale. Fiindcă aceasta dorea să își prepare pâinea, ca să mănânce, și văzând că nu mai are cu ce, se gândi să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
plecarea lui Ekei, Muneharu își anunță hotărârea. Unul după altul, toți samuraii din Castelul Takamatsu trecură prin fața seniorului lor pentru a-i cere permisiunea de a-l urma în moarte. Muneharu protestă, glumi și mustră, dar nu reuși să-i înduplece. Nu mai știa ce să facă. Dar, în cele din urmă, nu aprobă cererea nimănui. Îi ordonă unui ajutor să pregătească o barcă. Tot castelul se umplu de vaiete amarnice. Când cererile tuturor vasalilor încetară, iar Muneharu păru să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu mila... - Există o persoană în plus față de lista de plecare, admise Birmaq în cele din urmă, un puști, dar nu știu de unde ai scos povestea asta cu rebelul. Puștiul este cel mai nevinovat dintre toți, încercă el să-l înduplece pe Kaan. Nu poate fi considerat nici măcar un pasager clandestin. Preaonorabilul Poha mi-a spus că este o rudă de-a lui care este prea tânără pentru a se înscrie în rândurile Flotei Confederate și de aceea m-a rugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
sunt de acord cu ce au decis ei. S-au uitat unul la altul și i-au pufnit râsul; nici nu se gândiseră la părinți! De Gheorghe și Nicolae erau siguri că nu o să fie împotrivă, dar cum s-o înduplece pe Geta care era tot timpul împotriva Frusinei? Parcă avea alergie la ea. - Părinte, dacă nu o să știe părinții noștri, este păcat? Vrem să fie făcută logodna în secret, să știm numai noi. - Eu pot să vă fac o logodnă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
frumoasă. - Eu nu prea mă bag în treburile ei, este destul de mare să știe să aleagă. - Aș vrea totuși să vorbești și dumneata cu ea, simt că nu prea mă place. Dacă ai pune o vorbă bună poate s-o îndupleca să mă accepte. Eu nu mai știu cum să o iau, este sălbatică rău de tot. - Nu este sălbatică, ea suferă după George, trebuie să ai răbdare cu ea. Ia-o cu binișorul! - Eu vreau s-o invit de Crăciun
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
rămână să ne dăm binețe când ne întâlnim pe stradă. - Te rog, mai gândește-te, nu te grăbi, nu știu dacă vei mai întâlni un bărbat așa ca mine, să te iubească, cum te iubesc eu! Frusina nu se lăsă înduplecată de cuvintele mari pe care i le spuse și îi repetă că este ultima oară când mai insistă. Ea este hotărâtă să bage divorț. În drum spre cimitir se întâlni cu Alexandru. - Sărut mâna! Chiar voiam să mă întâlnesc cu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]