993 matches
-
care se ține după tine, mai ales dacă există posibilitatea să se dovedească a fi cineva de la Gestapo. 15 Nu erau decât două plicuri În corespondența venită dimineață, și ambele fuseseră aduse prin mesager. Le-am deschis departe de privirea Înfometată, inchizitorială, a lui Gruber, și am decoperit că plicul cel mai mic dintre cele două conținea un singur cartonaș pătrat, care reprezenta un bilet de intrare la evenimentele sportive de atletism din acea zi olimpică. L-am Întors și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În exprimare decât mine care erau pur și simplu incapabili să-și adune cuvintele. Este o tăcere născută din rușine, pentru că până și cei fără nici o vină sunt vinovați. Lipsit de toate drepturile, omul involuează spre stadiul de animal. Cei Înfometați fură de la cei Înfometați, iar supraviețuirea personală este singurul considerent avut În vedere, care trece peste sau chiar cenzurează experiența. Scopul, la Dachau, era să li se dea oamenilor de muncă suficient Încât să li se distrugă spiritul, iar moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
care erau pur și simplu incapabili să-și adune cuvintele. Este o tăcere născută din rușine, pentru că până și cei fără nici o vină sunt vinovați. Lipsit de toate drepturile, omul involuează spre stadiul de animal. Cei Înfometați fură de la cei Înfometați, iar supraviețuirea personală este singurul considerent avut În vedere, care trece peste sau chiar cenzurează experiența. Scopul, la Dachau, era să li se dea oamenilor de muncă suficient Încât să li se distrugă spiritul, iar moartea reprezenta doar o consecință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ră nici un nor, iar lumina triumfa, pașnică, și asupra junglei și asupra ruinelor. Asta îmi voi aminti, probabil, de la Palenque; că am văzut un loc de care nu se apropie (cînd e soare, cel puțin) moartea, acest coyot bătrân și înfometat, cum ar spune Tatle. despre frică Se zice că unele triburi din Mexic consideră frica o boală care poate fi tămăduită de tămăduitori ai fricii. Mi-ar fi plăcut să aflu cum se produce vindecarea și în ce măsură cel vindecat capătă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și ea regreta oare că nu l-am adus cu mine?! Mi-ar fi permis ca alte dăți s-o desenez, și tot trupul mi-a fremătat amintindu-mi ce-ar fi fost dacă, o doream cu trup și suflet, înfometat și ori de câte ori părul ei prins într-o eșarfă verde-închis, smarald, îmi flutura pe dinaintea ochilor, atingându-mi din când în când umărul, tresăream până în adâncuri, am urmat-o astfel pe străzi întins ca o vioară pe care ea își cânta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în picioare, cu gândul departe, copilul cu chipul grav o asculta și-i aproba spusele, fascinat de profesoara lui de vioară, și-n ochii lui mari privind-o de jos în sus s-a oglindit timp de o clipă toată înfometata mea dorință, ea îi mângâie cu tandrețe părul lăsat să crească în voie și el se ferește imperceptibil, dar Aida nu-și dă seama de smucirea lui interioară și insistă cu această mângâiere care s-ar vrea maternă, făcând copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
capul copilăros al sfântului Gheorghe se dădu iarăși în lături din fața soarelui luminând calea buzelor tale, a răsunat oare bubuitura aceea năprasnică dincolo de fereastra întunecată sau înaintea noastră pe perete sfântul Gheorghe a lovit un balaur nepictat, când buzele tale înfometate mă caută, și tu-mi șoptești plin de dorinți ascunse, Sunt tot murdar de vopsele! și-ți ștergi grăbit mâinile de pânza pantalonilor, apoi iarăși mă cauți în întunericul umezit de ploaie, și cuvintele tale nu găsesc niciunde în sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
strălucitoare în culori aurii când a coborât spre mine pe strada inundată de lumina dulce de miere cu solie îndepărtată, acea imagine vreau s-o am întreagă sau s-o distrug o dată pentru totdeauna, la trupul ei vreau să ajung, înfometat și însetat, și ea se lasă în mâinile mele, mâini ce altădată ea mi le-a condus pe pielea primei mele femei și ea se pierde în mâinile mele, lăsându-mă să fac totul, am știut din prima clipă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se lovi peste frunte, uimit de nepolitețea de care dăduse dovadă, și întinse mâinile pentru a-i apropia pe cei doi bărbați care îl acompaniau. Unul era tânăr, scheletic și cu părul rar, cu pantalonii abia atârnându-i pe șoldurile înfometate. Celălalt era mai în vârstă, iar fața lui era acoperită de o barbă și un păr încurcat, ca și cum l-ar fi scărmănat o armată de pisici sălbatice. Purta o cămașă care fusese odată albă și un costum de dineu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
se ridică. În timp ce urca în lift, dorința începea să fiarbă în Lisa. Se simțea rea și decadentă - câteodată o fată are nevoie să facă sex sălbatic cu un străin. Și care era rostul în a avea un corp perfect și înfometat, dacă nu îl vede nimeni niciodată? Mâna fină și maronie a lui Wayne tremură ușor în timp ce băga cheia în ușă și, deși juca doar un rol, Lisa era încântată de puterea pe care o avea. Odată intrată, nerăbdarea ei a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și întreg biroul se opri din muncă, în timp ce toți își ciuleau urechile, sperând, dorind, tânjind după o ceartă. Dar, după câteva secunde, Jack și Mai ieșiră, ținându-se drăgăstos de mână. După ce au traversat biroul, au dispărut, priviți de ochii înfometați ai tuturor. Chiar și după ce a devenit evident faptul că nu se va întâmpla nimic, tăcerea se păstra. Îmi plăcea mai mult înainte, observă Trix rapid, articulând gândurile tuturor. Lisa, care se pregătea să plece pentru a lua masa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
s-a întors să o sărute, ea replică supărată: —Pentru numele lui Dumnezeu, ne poate vedea cineva. —Scuze, bombăni el. Dar, în timp ce se întorcea, ea l-a apucat de cămașă și l-a tras înapoi lângă ea. S-au sărutat înfometați, cu disperare. Când s-au despărțit, mâna lui era sub tricoul ei, mângâind un sân. Sfârcurile ei erau la fel de umflate ca o cireașă, iar el era din nou erect. —Grăbește-te, se rugă ea, deschizându-i fermoarul, scoțându-i penisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
în siguranță. Și sunt foarte tristă, adăugă ea. Binînțeles că ești tristă. — Nu. Sunt tristă din motive greșite. Mă tot gândesc la Boo și la cât de trist este el. Și la toți ceilalți oameni fără adăpost, care se simt înfometați și cărora le este frig. Pierderea demnității, e atât de inuman. S-a oprit. Observase privirea de genul „a-înnebunit-de-tot“ pe care o schimbaseră Ted și Joy. Se gândeau că șocul dereglase anumite părți din ea. Cum să îi pese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
deschidere o ardea deja pe Ashling: în mod normal, apărea treptat, dar de data aceasta a apărut cu o pulsație bruscă de dorință. El ținea mâna pe fața ei și s-au sărutat până s-au rănit unul pe celălalt. Înfometați și disperați, nu se puteau sătura unul de celălalt. —Scuze, șopți Jack. —E-n regulă, murmură ea. Treptat, sărutările s-au mai domolit, devenind visătoare și ușoare, și buzele lui îi sugeau ușor gura fragedă. Muzica se oprise, iar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ocupat de două birouri, un cuptor cu microunde și un ceainic. Acesta din urmă era În funcțiune În permanență, umplând camera dătătoare de calustrofobie cu nori denși de abur alb. Echipele de căutare nu prea aveau succes, iar zăpada Înghițea Înfometată dovezile care existau, iar vântul mătura parcul, umplând fiecare scobitură, albind și rotunjind totul până la uniformitate. Logan stătea la biroul cel mai apropiat de ușă, primind cât un val de aer rece În rinichi de fiecare dată când chestia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
verifica mânerul splendidei sale săbii de paradă, acea ensis cu două tăișuri. — Un singur senator din cei șase sute s-a ridicat și a spus că fiica lui Augustus a fost lăsată să moară încet de sărăcie și inimă rea, slabă, înfometată, disprețuită de toți. Ceilalți cinci sute nouăzeci și nouă au tăcut. Pe când vorbea astfel, tribunul îl văzu pe fiul lui Germanicus apropiindu-se, dar nu-și coborî glasul. — Onoruri imperiale, repetă intenționat, ca să fie bine înțeles. Maestrul răsucea arma deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de frunze de acanthus, anticipând cu optsprezece secole stilul napoleonian Retour d’Egypte. — Și totuși, spuse Împăratul, în toate frumoasele lui scrieri nu poți găsi nimic, dar nimic despre devastările care au avut loc de-a lungul Nilus-ului, despre oamenii înfometați pe care, împreună cu tatăl meu, i-am văzut agonizând în porticurile Alexandriei. Unde se afla adevărul istoricilor? Câte lucruri false, în mod mai mult sau mai puțin conștient, ajungeau, fără control, asemenea picăturilor de cerneală care cad pe papyrus, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mănânci decât, cât te țin fălcile și lărgimea intestinelor tale. Dacă bagi mai mult, atunci trebuie să dai afară surplusul. De aceea vomită cei care se lăcomesc. Tu prea vrei să fii În surplus În tot ce faci. Te prefaci Înfometată și când ești plină. Mănânci prin imitație, de frică să nu-ți piară pofta. Te arunci În toate fără măsură. Fii atentă, că orice hybris se pedepsește, cum spuneau, În Antichitate, acei greci nebuni!“. Îmi mai pun Încă trei felii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca un fiu-surogat. Devenea fratele meu surogat, bănuiesc, dar, Doamne, în mod clar nu mă trata cum ar fi făcut un frate care se respectă. Nu de mâncare îi era lui foame pe vremea aia - și nici nu era singurul înfometat. Aveam un sistem foarte simplu. Dormitorul lui era la ultimul etaj, unde ar fi fost camerele servitorilor când fusese construită casa, bănuiesc, iar camera mea era la etajul de dedesubt, chiar deasupra celei unde dormeau părinții mei. Nu era baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
kilometri spre vest. Toți fuseseră trădați de către chinezii din sate Îngroziți de represalii predați japonezilor și executați. De atunci, Încercările de evadare Încetaseră cu totul. În iunie 1945, peisajul din jurul lagărului Lunghua era atît de ostil, cutreierat de bandiți, săteni Înfometați și dezertori din armatele regimurilor marionetă, Încît lagărul și paznicii japonezi ofereau unica siguranță. Jim mîngîie cu degetul capul bătrîn al broaștei țestoase. I se părea că era păcat să o gătească - Jim invidia masiva carapace a reptilei, o fortăreață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
răsuflarea tăiată, Jim căzu În șezut, pe jos, În fața chinezilor care priveau. Ținu bine cutia Spam și cartușul de Chesterfield, dar cele șase reviste Reader’s Digest de sub cămașă căzură pe iarbă și fură imediat Înhățate de țărănci. Femeile mărunte, Înfometate, În pantaloni negri, se așezară În jurul lui, fiecare ținînd o revistă, de parcă erau gata să participe la o discuție În grup despre războiul european. Price le trînti poarta În nas. Totul În jurul lui, cîmpia, orezăriile goale, chiar și soarele, păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Luă o gustare rapidă cu Spam și lapte praf, apoi se așeză În spatele biroului sergentului Nagata, În camera de serviciu, mestecînd un baton de ciocolată și sortînd revistele americane. Mai tîrziu, cînd Tulloch plecă să gonească mulțimea crescîndă a chinezilor Înfometați din afara porților, Jim urcă pe scara turnului de pază. Îi putu vedea pe Price și grupul lui de căutători, cercetînd golfulețele la vest de lagăr. Își uniseră forțele cu un grup de deținuți aliați din Hungjao, iar bărbații Înarmați alergau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Coloane de refugiați cutreierau ținutul, Încercînd să se adăpostească pe cîmp și jefuind satele, Întoarse de la porțile Shanghai-ului de unități avansate ale armatelor naționaliste. Jim se temea cel mai mult tocmai de asemenea refugiați, de aceste bande de hamali Înfometați, Înarmați cu pumnale și sape. Evitîndu-i cu orice preț, Basie și grupul lui de bandiți stăteau În apropierea oricărei lupte care se ducea. La est de Nantao, Între docuri și baza de hidravioane, era un pămînt al nimănui cu pontoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pilot. Jim se ridică și Îl apucă pe japonez de umeri. Ținîndu-l de subțiori, Îi trase picioarele afară din apă, apoi Îl tîrÎ pe o porțiune Îngustă de teren. În ciuda feței rotunde, pilotul era ușor ca un fulg. Trupul lui Înfometat era la fel de ușor ca al copiilor din Lunghua, cu care Jim se luptase cînd era tînăr. Mijlocul și pantalonii salopetei de zbor erau pline de sînge. Fusese Împuns cu baioneta În spate și apoi În coapse și În fund; după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
lângă ea, Îi prinse fața În mâini și o sărută pe buze. Te iubesc, spuse el zâmbindu-i În vreme ce-și plimba un deget de-a lungul sânului ei stâng. —Și eu pe tine. Curând, săruturile lor deveniră mai Înfometate. Limba lui Îi sonda gura din ce În ce mai rapid și mai adânc. Cu una din mâini Îi scoase chiloții. Îi băgă mâna Între picioare. Ei Îi era clar că aceasta era una dintre cele mai kinky chestii pe care le făcuse vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]