761 matches
-
fierbintea, frenetica viață, Spre sânul ei puternic cioplit în dur bazalt, Uitat să fie visul și zborul lui înalt, Uitată plăsmuirea cu aripe de ceață! Vom coborî spre calda, impudica Cybelă, Pe care flori de fildeș ori umed putregai Își înfrățesc de-a valma teluricul lor trai, Și-i vom cuprinde coapsa fecundă de femelă. Smulgîndu-ne din cercul puterilor latente, Vieții universale, adânci, ne vom reda; Iar nervii, hidră cu mii de guri, vor bea Interioara-i mare de flăcări violente
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la d. Barbu o emoție de ordin științific cât mai ales o emoție exprimată prin elemente cosmice. Aspirația, tendința ascensiunii, de pildă, se traduc prin o serie de transpuneri de ordin cosmic ă...îsau prin dorința munților de a se înfrăți cu "vasta strălucire" ă...îsau prin spasmul copacului de a sorbi opalul de sus ă...î. Departe de a presupune insensibilitatea, parnasianismul formal al acestui poet cuprinde chiar un simțământ frenetic al vieții multiple, împins până la "isteria vitală". O astfel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ei, aborigenii, m-au învățat cum se jupoaie pentru a nu le strica pielea. O vreme am mers la vânătoare ca să îmi omor timpul liber. Eram foarte amestecați și eu nu sunt o fire prietenoasă, nu-mi plăcea să mă înfrățesc cu orice derbedeu, aveam oarecare carte, studiasem toată viața și nu-mi plăceau obscenitățile, or nu te puteai integra în grupurile de constructori de căi ferate și de drumuri dacă nu-ți plăceau obscenitățile. Stăm luni și ani pe șantierele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Eu vin de-aici, de nu știu unde vin, În mine taina și-a săpat stigmatul, Am strâns avar parfumul meu de crin Chiar de m-am înfrățit cu necuratul... Pe drumul vieții, colindând haihui Cu toți neconformiștii laolaltă, Sorbind cu saț din vinul meu gălbui, Sub pași simțeam pământul, cum tresaltă, Poteci tăcute șerpuind, plângând, Ca-n coapsa de fioruri străbătută În liturghii ascunse, până când Ecouri se
CINE? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83764_a_85089]
-
dintr-un film). Directorul festivalului de la Sibiu, cunoscutul Constantin Chiriac, Îmi povestește, seara, la o masă, că soția lui pleacă anual În VÎlcea, unde au o livadă, să facă...țuica festivalului! Nu multă, cam la 500 de litri... Licoarea asta Înfrățește participanții (nu mulți, cam la 800), care...beau pe aceeași limbă... Montez o piesă la un teatru aproape de București. Cum nu am pe nimeni În oraș și cum condițiile de cazare oferite, În instituție, nu-s pe stilul meu, prefer
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Aiurea și pe vatră; Nu poți trăi fără să plângi Iubirea reprimată, Și nu poți altfel ca să frângi Durerea greu brumată. De spaimă multă și mult dor, Cu lacrimi mari sfințite, Tu plângi că lacrimile-n cor Cu jalea-s înfrățite. În viață omul e dator Cu plânsetul la vreme, Atunci când purul său fior E plin de diademe. 24 iulie 2004 IERTAȚI-MĂ! Am strâns și bani de-nmormântare; Scuzați că n-am putut mai mult, Dar nici nu vreau „piper
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
FRONTUL MORȚII Frigul ierni-ncetul cobora din zare, Guițau flămânde bombele pe-ntins Un scaiete firav, ca o lumânare, Lâng-o țeastă spartă, singur s-a aprins... Înfrățiți în vecii fără de speranțe Doi dușmani de moarte, înghețau uitați, De păreau sărmanii, perforați de gloanțe, Împăcați în fine și îmbrățișați... Unul din vestoane, sfârtecat de-o schijă, Lăsă să se vadă poza unei fete, Ce nevinovată și fără vreo
FRONTUL MOR?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83798_a_85123]
-
semn de întrebare și altul de mirare. Și nu știu deocamdată, care dintre ele atârnă mai greu. Introspecție Curge timpul ca ploile repezi de vară. Nu știu de ce, au devenit mai răcoroase... Tare mi-e teamă, iubitule, că ne vom înfrăți cu ele, de atâta stat și privit, fiecare, prin fereastra lui! Așteptare Sunt dimineți în care mă trezesc și spun că visul este-o poezie. Și-n altele, când simt că lâncezesc și spun că viața este-o erezie. Sunt
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
plutesc ca un fulg, mă transform într-un ciorchine de strugure, mă agăț de bolta dintre două clădiri, unde umbrele nu ajung niciodată. Promisiune O să renasc, nu voi muri chiar dacă aș fi sămânță pe-o lespede... Cu diminețile mă voi înfrăți, cu picături de rouă mă vor hrăni. Într-o floare răsăritul mă va transforma... Soarele cu mângâieri, la prânz mă vor înflori, seara stelele și luna mă vor logodi. În miez de noapte ielele mă vor prinde în hora lor
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ROMÂNIA, da! La vamă am completat obositoarele chestionare așa cum cerea Regulamentul Poliției Franceze din anul curent 1855. Când au aflat că vin din Brăila, m-au tratat ca pe un oaspete ales, bucurându-se nespus că le vizitez Capitala deja înfrățită cu Orașul Nostru de pe vremea lui Ilarie Voronca și Panait Istrati, care aveau să bântuie în viitor prin orașul-lumină, evaluând în operele lor omul ca posesor al măreței sale nimicnicii, exprimată prin fapte înălțătoare care conferă aure de Zei unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Îmi spui că Îl vei numi de-acum Înainte, ,,A doua Islandă,,, după numele țării Îndepărtate pe care au ,,colonizat-o,,cerșetorii noștri.... Au izbutit! O trudă lungă, nesfârșită, dar a meritat! Și uite, cum, cele două Islande se vor Înfrăți, vor deveni țări surori prin care va curge același sânge: sângele glorioșilor noștri cloșarzi. Iar tu, Sisif jerpelit, vei jeli gunoaiele, și Îți vei da seama că fără ele, viața ta nu reprezintă nimic. Te vei trezi Într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de putu răbda să-l lase să sfârșească de vorbit. A sărit turbat pe cal, deși era miezul nopții. - Renunță la ea, strigă el, sau mori ! Roland, văzând că păgânul se ridică și ne știind dacă sălbăticia lui nu se înfrățea cu înșelăciunea, încălecă tot atât de repede, punându-se în gardă. Niciodată, exclamă el. Înainte n-aș fi putut s-o părăsesc chiar dac-aș fi vrut, acum, n-aș vrea chiar dac-aș putea. Trebuie să cauți a o dobândi prin
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
apărarea acestei supreme realități înseamnă a trăi în onoare, în demnitate, și a înțelege că destinul poporului român nu este altul decât cel sugerat de turlele sfintelor noastre biserici creștine și de verticalitatea Coloanei fără de sfârșit a lui Brâncuși. Înfrățiți ne-am suit pe bac, înfrățiți am coborât la Constanța, mulțumind Providenței, sub protecția Căreia am ajuns teferi în România noastră îndurerată și care, doar peste câteva luni urma ea însăși să cunoască, din nefericire, noaptea comunistă pentru o lungă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mai diabolice metode, mijloace, scopuri conform ideii: oderint dum metuant („lat. să mă urască dar să se teamă de mine”). Și câmpul minunii s-a acoperit cu trupurile inocenților copii, tineri și tinere, bărbați și femei, eroi de multe naționalități, înfrățiți în suferință, crez, jertfire. Când după zile de încleștări pe viață și pe moarte focurile au încetat, a început să ningă abundent cu fulgi crizantematici, cu aripi albe de îngeri peste întreaga Țară, prezentă acum pe toate lungimile de undă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
reputat centru religios de rugăciune și înălțare sufletească, binecuvântat de bunul Dumnezeu pentru întărirea poporului nostru și a altor popoare pe drumul dreptei credinței. Într-un peisaj binecuvântat unde cea mai mică particulă a materiei Universului ne face să fim înfrățiți cu stâncile și să ne simțim prieteni ai norilor de pe cer, ne simțim adevărate creații cu răspunsuri certe ai Bunului Dumnezeu creator al întregului Univers. Așa cum spunea Immanuel Kant, deasupra mea este „cerul înstelat” iar în mine este „lumina conștiinței
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și stricații! Nu sunt aștrii-n bolta toată câți oameni titrați ca voi Și nici larve în cadavre și în groapa de gunoi ! În istoriile lumii, scris de-o mână tremurândă Răsăritul Europei fuse parcă să se vândă. Erudiții se-nfrățiră și formară un imperiu - Pentru astă nedreptate te reneg, mare Galeriu, C-ai permis ca peste veacuri să perpetue barbarii, Ce-au vandalizat popoare și-au dat iama ca avarii În pământul vechii Dacii de-au făcut-o corcitură - Ei
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
-mi va pluti peste copaci, iar îngerii îmi vor cânta ultimul cântec, eu vă las scris că vreau să dorm în câmp de maci, să mi se piardă sufletul în roșul lor descântec Rămână scris! Pe nicovala timpului să ne-nfrățim cu timpul, ne fie clipa liberă pe nori, să ne răsară gândurile-n gând cu anotimpul, ne fie gândul veșnic lângă sori. Pe orologiul timpului rămână scris, că am răsărit cu primăvara-n gând și am trecut prin clipe,iar
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dus iubirea, Prinsă-n vântul serii lunecă aiurea Și pe vâsla veche ce găsea limanul, Mai plutește numai sufletul, sărmanul. Muți, cocori pe apă scuturând aripa Gata de plecare își așteaptă clipa Ca să se înalțe părăsind pământul, Către alte lumi, înfrățiți cu vântul. Numai eu jelesc și cu frunza udă, Prinși în vântul toamnei, cine să ne-audă? Dragostea mi-e dusă, altul să o poarte Uite, moare frunza, peste altă moarte... Un singur trup... Iubește-mă și nu ai teamă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sunt fie în oraș la o altă școală fie s-au mutat în alte locuri, fie pașii i-au purtat la alte școli înalte. Nutresc speranța că și ei își reamintesc de vremurile copilăriei noastre, de teiul care ne-a înfrățit pe toți, și punctele noastre de întâlnire de la “ora trei”. Atunci când căldura ne sufoca ne retrăgeam în casele noastre și fiecare își închipuia în felul lui cum va evolua joaca noastră. De pildă, într-o seară ne-am închipuit că
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
se păruseră că le aud, erau adevărate, sala în care ne aflam s-a pornit să țopăie ca un armăsar, să se zvârcolească ca o reptilă și să se zgmiaune ca o pisică!!! Pârâiașe de pulbere, coborâte din tavan, se înfrățeau pretutindeni cu pungile de gaze. Formate prin toate punctele strategice ale unei clădiri. Împăcată deja, în sinele ei, ca, prin explozie sau prin miracol, să se înalțe până la ceruri. Jocurile distrugerilor, care toate îi priveau și pe subsemnații, păreau făcute
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe care punea o jumătate de prepeliță, și să bea din pahare dintre cele mai fine, gulerate cu cercuri de aur subțire și înălțate pe tija câte unui picior de cristal, precum cupele de garoafă. Căpătase obiceiuri străine și se înfrățise cu ele, încât ajunseseră să îi placă: bea vin roșu și aspru, totdeauna mai vechi de cinci ani, însă niciodată o lacrimă mai mult peste un pahar, pe care îl sorbea parcă în transă, măsurându-i țesătura taninurilor puse ca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în șir, așa că le aduse o noutate, chiar atunci când mâncau, o veste menită să-i înveselească: la ce bun să mănânci, după ce ai în față atâtea delicatese, dacă gura nu îți e aranjată? Noutatea era că el și Max-Dinte își înfrățiseră banii, cu ceva timp în urmă, iar lanțul de clinici stomatologice era gata. Izbucniră în aplauze, lăsând furculițele să le cadă în devălmășie, printre farfurii și pahare. Așadar ei, care se socotiseră totdeauna că ar fi șapte, precum zilele săptămânii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
viitorul rege Eduard VII. Republicanii și partidele de opoziție profită însă de indignarea maselor, pentru a-și înteți campania împotriva regimului. Ziarul Os Debates scrie cu litere mari: "Portughezi! Jos monarhia! Jos învîrtiții! Jos infamia!". Strigătele antiengleze - "Jos pirații!" - se înfrățeau cu amenințările antimonarhice, Statuia lui Camoens din Lisabona e îndoliată de studenți, iar inscripția pe care o atârnă vorbește de "ultimul dintre lașii vânduți Angliei". Pentru că, așa cum scria Basilio Telles în 1905, datoria portughezilor era să reziste; "am fi satisfăcut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
uimire, misterul acelei grădini revenindu-și din noapte, trezindu-se cu sclipiri încifrate, mesaje trimise spre mine dintr-un tărâm tainic, de nepătruns. În astfel de dimineți înțelegeam, prindeam a pricepe că rostul meu pe Lume, totuși, nu e întâmplător. Înfrățit mă simțeam cu lumea acelei grădini, cu buruienile, cu aerul, cu pala luminii, cu aburul pământului, cu roua, cu tot ce se afla în deschiderea privirii mele. Simțeam cum sevele Lumii cu sevele mele se contopeau, revărsându-se într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
puțin pe dragul meu Ucu, prietenul care, din depravat de top ce eram, m-a transformat în pușlamaua cea mai periculoasă a cartierului, în licheaua care a fraternizat cu bandiții din munți, după cum îi plăcea să spună civilului care-și înfrățise cândva mâna cu urechea mea, deși eu tare târziu am priceput de ce striga disperată mama lui Ucu "Nenorociților, mi-ați omorât copilul, și-acum jucați teatru, îl îngropați cu onoruri! Nenorociților!..." 6 Îți mulțumesc, Z, pentru că nu mi-ai răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]