755 matches
-
ne sunau mulți, dar buimaci. Aveam deci cititori. Însă mai Întâi, până să ne sune cineva, emoția era legată de apariția publicațiilor. Spunea Cătă că parcă nici după ce-i apăruse cartea și trimisese exemplare pentru cronici nu aștepta cu atâta Înfrigurare să vadă revistele pe tarabă. Oare scrisese cineva despre el? La fel și noi. Ne cumpăram fiecare un exemplar, Îl răsfoiam repede. Ne căutam anunțurile la rubricile de matrimoniale, oferte de servicii, artă și instrumente, diverse, mă rog, unde le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
altă iubită ? N-am știut să împlinesc suava înlănțuire, turmentarea posesivă, am pierdut iarăși, prea repede, cifrul dialogurilor păsărești. Mă îndrept, prin urmare, eliberat, spre vreo nouă captivitate, demență la fel de infantilă, în brațele partenerelor, unde îmi regăsesc, pentru scurt timp, înfrigurarea, simțurile, ferocitatea de puber întârziat și casant. Le împărtășesc jocurile, tristețea, cruzimea, indulgent cu sârguința lor caritabilă, dezvălui din când în când nesăbuințele nerealizate, eroismul virtual, amânat, accept să-mi admire cicatricea vârstelor și percep, din nou, clipa, conturele. Le
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
lui septembrie, Sabina s-a întors în București. Era slabă ca un țâr. N-a vrut să-mi spună nimic. În schimb era flămândă de dragoste. Era straniu să posed o femeie ca un șiret. Se încolăcea în jurul meu cu înfrigurare. Îi simțeam coastele, oasele umerilor, claviculele. La un moment dat a făcut podul și am pătruns-o de deasupra. Cu o mână o susțineam de spate. Parcă aveam în pat o fetiță de clasa a cincea. Abia la sfârșit mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o gambă de Paraschiv pe un genunchi de Goian, altul schimba o ureche de-a lui Rădoi pe ambele degete mari de la picioarele lui Bănel. În fața blocului, adunați ciorchine pe banca de la intrarea în scară, femeile și copiii așteptau cu înfrigurare rezultatele tranzacțiilor. Mahării afacerilor cu acțiuni Noua Generație erau doi vecini de-ai lui, Safta și Fănel, care dețineau acțiuni la cluburi italiene. Ăștia se lăudau că stăpâneau un sfert de sfârc de-al lui Mutu - autentic pentru că era tatuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
liric, a cărui tristețe îi pare copleșitoare, pentru că atunci când scriu / se umple aerul cu visuri // când plâng / cad din ramuri / pădurile virgine... Trăiri regresive, ca și drumul înapoi, spre obârșie, străbat peisajul sufletesc al lui Victor Sterom, poetul susținând că înfrigurarea / întoarcerii acasă / se scrie doar cu / rădăcina subțire / a țipătului... Între realitate și reflectarea ei în oglindă, amintirea se înfiripă transfigurată: oricum aș spune / tot oglinda îmi redă / amintirea..., iar nostalgia este sentimentul dominant din poeziile care compun volumul, determinată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
comandanți Legionari și numeroși legionari. Medicii legiști ai „Institutului medico-legal” jude-instructori, etc. Săpatul merge foarte încet, deoarece prima pătură de pământ fiind înlăturată, se așteaptă din moment în moment să se dea de trupurile martirilor. Se lucrează cu râvnă și înfrigurare. Nimeni nu vorbește. E o liniște de biserică. Se pare că într-o catedrală a cărei boltă o formează cerul și a cărei icoane le-au adus figurile încercate și aureolate ale legionarilor, se face ruga cea mare, unica. Din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
haină. Cine-o fi?... Cine-o fi?... E întrebarea care circulă. D-na Codreanu și familiile Nicadorlor și Decemvirilor, stau la capătul dinspre miază-zi al gropii. Se pare că aici se găsește Căpitanul. E Căpitanul? Nu se poate ști încă. Înfrigurarea a cuprins pe toți. E o înmărmurire întreagă. Până și copacii au început să-și mai miște brațele pe cari frunzele rare și vestejite apar ca niște răni sângerii... Iată acum, s-a ridicat tot pământul de pe primul cadavru. Au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mâini ajutând-o să i se urce cu picioarele pe umeri; la început fata se suia cu îngrijorare, pulpele ei îl mângâiau continuu și îi strângeau apăsat grumazul... atingerile, îi intrau în creier, mâinile au început să se caute cu-nfrigurare în alt sens; marea era agitată și se dezechilibrau, totuși, când simțea că este în siguranță o îndemna să se ridice în picioare pe umerii săi. A sărit de nenumărate ori, până au început să-l usture umerii. Atunci a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
asemenea eveniment pentru cognoscentii londonezi nu va aduna atâta lume încât doi necunoscuți să nu se poată recunoaște în mulțime. Voi fi acolo la șapte jumătate. Mă bucur anticipat de plăcerea de a te întâlni și, cu și mai multă înfrigurare, de începutul unei rodnice și cordiale asocieri profesionale, după cum sunt încredințat că va fi relația noastră. Scrisoarea se încheia cu un simplu, „cu toată sinceritatea“ și era semnată, cu înflorituri: (detectiv) Roddy 1 Phoebe stătea într-un colț al galeriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
soluție decât să suporte mai departe situația. Dar mai erau desigur și animalele. Deși poate părea penibil, el nu simțea că își irosește cu totul viața atâta timp cât reușea să aducă oarece alinare vietăților supuse maltratărilor soției lui. Deja aștepta cu înfrigurare să le revadă, să se ducă în staulul de vaci și să bea în sănătatea lor din sticla pe care o ascunsese în dosul unor cărămizi desprinse ușor din perete. După-amiaza era pe sfârșite când a ajuns acasă. Mașina lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ea, poate și datorită unei optici proprii celui plecat spre „vârsta înțelepciunii”, ceea ce ea însăși nu poate sau nu are timp să descopere „la rece”: și mama fericită să se regăsească în ființa propriului copil, și femeia căutându-se cu înfrigurare în brațele bărbatului iubit, pentru a-și împlini „vocația dăruirii” (preiau expresiile lui P.H.L.). Din trupul ei dăruiește trup de carne; din sufletul ei naște un cer de iubire; din gând trimite gând de bucurie într-o lume ce se
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dintre ei chiar își îndeplinesc visele și mor satisfăcuți. Posibil ca într-un viitor imprevizibil nepoții noștri săși vadă visele cu ochii. Nepoții... Generația mea însă mai are un singur vis: să aibă bani de înmormântare! Și se întreabă cu înfrigurare dacă de pe ogoarele pârloagă ce se întind pe moșiile părăsite ale satelor, vor putea scoate un bănuț pentru ultimele cheltuieli... Cu ce o fi greșit generația mea, de i s-a hărăzit o asemenea soartă de cobai? - Generația mea, generație
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
a oprit și ea, adulmecând aerul... Poate ai dreptate, Toadere. Și mie mi se pare... Au pornit mai departe înotând prin cenușa încă caldă. Cu ultimele puteri, au ajuns la răzlogul care încă mai ardea. Au privit în jur cu înfrigurare. Toaibă s-a apucat să scormonească în mormanul de cenușă rămasă din coliba arsă. A aruncat bastonul, s-a așezat în genunchi răscolind cenușa. La început, Maranda a privit aproape absentă la Toaibă. Apoi s-a lăsat să cadă în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Era un miros de colaci și de vin. Era sărbătoarea lor, sub cerul de smochin. Și totuși au trecut de marginea ferestrei: peste poduri peste punți fără să știe ce este dincolo au acceptat fără temeri și speranțe, poate cu înfrigurare, căutând cheia ascunsă sub pământ. Cred că au găsit-o, poarta s-a deschis, spre intrare în alt vis. Năluca celor ce au fost pe pământ, fața s-a destins, ochii au rămas deschiși, s-au încleștat liniștile vechi, cântecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Gând de toamnă Elena Marin Alexe Când cerul tace-nrourat Cuprins de întristare Scăldat în haina ploii reci Aștept cu-nfrigurare O rază unică de-o vrea Inima să-mi atingă Pe calea gândului fugar O clipă să prelingă Și-nvăluind tristeți și dor Să-mi mai aduc aminte Aroma toamnelor cuminți Trăite înainte
G?nd de toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83232_a_84557]
-
măr În floare. Naveta pe care-o reluasem de curînd, gîndul reconfortant al sinuciderii, coperta primei mele cărți, iepurele personal de la dispensar, silueta superbă a Mașei, ochii, părul, seringa cu care dormea sub pernă, cronicile pe care le-așteptam cu Înfrigurare prin reviste, năpîrlirea, rostul vieții. Greu de spus dac-am căutat o noimă acestei lumi pentru a mă salva, cred că n-am făcut decît s-o descriu ca să-ncerc să mă salvez. Știți cum e, fragile cititoare, abia aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe negrul genericului final: Bunicii mele. BÎLCIUL PRESEI 1 Abia acum a apărut primul număr al revistei Noi, sub direcția lui Dinu Săraru care nu putea să n-apară. De la-nceput, totuși, o mică deziluzie: publicația-i săptămînală. Așteptată cu-atîta Înfrigurare de toți cei ce simțeam că lipsește ceva din peisajul publicistic, ar fi trebuit să iasă din tipografie mai des, de cel puțin două ori pe zi. Nu există nici casetă redacțională. Se-nțelege că domnul Săraru face totul singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se mai deschide, mai Întîi zîmbești, apoi te cuprinde o ușoară Îngrijorare, ai apăsat pe tot ce era vizibil și putea fi apăsat și nu se-ntîmplă nimic cu excepția faptului că la un moment dat reușești să stingi lumina, cauți cu Înfrigurare o crăpătură, un buton, un comutator, un mîner, o manivelă, te apleci, pipăi scaunul, pereții, pe sub chiuvetă, nimic, neliniștea crește, cabina e etanșă, urmează Înjurături, lovituri cu piciorul, brusc ai sentimentul c-ai rămas acolo pentru totdeauna, singur Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la vedere. Și, ca un făcut, dau peste un pasaj în care Ferdinand Hiller spune: “Legătura dintre vin și muzică e cel mai nobil mariaj din câte au fost încheiate vreodată”. Pe nesimțite pun stăpânire pe carte și caut cu înfrigurare și spusele altor spirite înalte despre vin și muzică. Și am ce citi... De pildă: “Muzica și vinul sânt literatura simțurilor și a inimii” - cum spunea Leibnitz. Apoi Mahler, afirmă că: “Muzica și vinul sânt pârâul cristalin în care mă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
stăvili o campanie de presă împotriva deputatului. Prin aceasta se dezvăluiau afacerile necinstite privind fabrica de muniții din Ardeal și recepția unor avioane, din care cauză fusese remaniat din funcția de minstru. Tânărul director s-a ocupat cu pasiune și înfrigurare de organizarea gazetei, pe care o scria aproape singur și timp de două săptămâni, "Veacul" a dezlănțuit o campanie furibundă "aproape sălbatică" împotriva celui care îl atacase pe Gheorghidiu pentru "afaceri nervoase". Îl face să apară în fața opiniei publice "un
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
oprită. Când profesorul și-a Încheiat povestirea, a remarcat: ― Bine gândit, domnule profesor! Nu ne-ar rămâne decât să avem răbdare... ... ― Ce dorești de la mine? - au fost primele cuvinte răstite ale doctorului Cuc adresate pirandei, care l-a așteptat cu Înfrigurare În cămăruța de la poartă... ― Apâi, domnu’ doctoru’, parcî Dumnezău te-o scos În calea noastrî, cî pânî amu’ nu puteam agiungi la domnu’ profisoru’. Ave tari multî treabî. ȘÎ amu’ mi-o zâs cî barbatu’ meu Îi În grija matali
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
spune un evreu creștinat, respectând cu strictețe adevărul. E un fapt concludent mai ales că afirmația vine de la o personalitate, ca cel citat anterior. La terminarea războiului au început să apară ici colo câte un norocos și lumea aștepta cu înfrigurare, cu teamă, cu îndoieli și frământări. Autoarea, copil încă mărturisește: „Eu, cel mai des mă retrăgeam la capătul coridorului... și parcă așteptam un tren cu care să vină bunica și bunicul să nu mai plângă mama... Dar bunica nu a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
emanând pregnant acel spirit de solidaritate care i-a făcut să dăinuiască în țările unde au fost alungați și primiți omenește. E impresionant acest sentiment tonifiant de a aparține unei anumite familii, model de urmat. La Homorod sunt așteptați cu înfrigurare, cu speranță 23 de membri ai familiei și în vederea acestui eveniment tatăl autoarei, cinstea și altruismul personificat, cumpără produse necesare celor așteptați și dintre “toți cei ce trebuiau să se întoarcă s-au întors doar trei. Sora mamei și cei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sufletul trecând În alte sfere ale existenței, mai presus decât În vis. Și privirea mea dureroasă de atâta plăcere când a Întâlnit pe a sa, și cuvintele acelea „ești Încă copil“ mă distrăgeau și mă fermecau peste măsură. Așteptam cu Înfrigurare seara aceasta Îngrozitoare. Toată după-masa am visat, am hotărât să mă las sărutată așa cum vrea el. Inima Îmi tremura de plăcere, când mă gândeam că-l voi simți din nou lângă mine, din nou voi fi În brațele lui. Așteptarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trei pași până în antreu, unde se și ivise factorul. Era o scrisoare de acasă. Salută pe doamna Alexandrescu și intră în odaia lui, cuprins subit de emoție. Prima scrisoare de când s-a așezat în București... Rupse plicul și sorbi cu înfrigurare cele șase pagini de scris mărunt în care doamna Herdelea, în stilul ei evanghelic, presărat cu maxime morale și povețe înțelepte pentru "dragul mamei înstrăinat", îi spunea toate câte s-au petrecut prin Amaradia după plecarea lui, de la moartea lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]