8,846 matches
-
la adăpostul relativei mele ignoranțe, și doar o vagă neliniște Începuse să roadă ușor la marginile minții mele. Mergeam grăbiți În șir indian, cît de aproape de clădire puteam ; am luat-o În sus pe Cornhill și apoi În josul unei alei Înguste. Eu eram ultimul din coadă. Aleea era Întunecoasă și avea același miros precum cel ce venea dinspre TOALETĂ, doar că mai puternic. Probabil că exista vreun soi de mîncare aici, pentru că le-am auzit pe mama și pe Luweena ronțăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
aveau rădăcini adînci și nu voiau să se dea duse. Așa că primarul și consiliul municipal au pornit să caute omul potrivit, cineva care Înțelege problemele legate de utilizarea unor mașini și utilaje grele asupra unor clădiri vechi, aflate pe străzi Înguste, și l-au găsit pe Edward Logue. Era poreclit Bombardierul, pentru că asta fusese În timpul Celui de-al doilea Război Mondial. Într-un B-24. Așa că avea experiență directă În cel mai de anvergură proiect de reconstrucție din istoria lumii. Le trimisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
sălii de bal”, nu văd niciodată un șobolan subnutrit și fără bărbie În pragul unei săli de bal. Ar fi o cu totul altă poveste. Nu, de fiecare dată văd un tip care aduce destul de bine cu Fred Astaire : talie Îngustă, picioare lungi și o bărbie ca bombeul unei cizme. CÎteodată, sînt chiar și Îmbrăcat ca Fred Astaire. În această scenă anume, sînt În frac, În picioare am ghetre, iar pe cap joben. Cu picioarele Încrucișate la glezne, mă aplec cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Fred Astaire, nu contează - Își pierduse un picior luptînd pentru Comuna din Paris. Ani de durere și de absint Îl/mă/ne smintiseră. În scena din visul meu, care se petrecea Într-o noapte ploioasă, Îl vedem pe o străduță Îngustă din Paris bătînd cu pumnul În ușa din față a unei case ce-i aparținea marii actrițe Sarah Bernhardt. În cealaltă mînă ține strîns, Înfășurate În mușama ca să le ferească de ploaie, fragmente din superbul lui poem dement „Ode à
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
erau Întinse pe covor, Însă nu era la fel ca În filme. La Început am crezut că nu există nici o ieșire alternativă din cameră și că sînt destul de puține șanse să pot scăpa de aici. Crăpătura de sub ușă era prea Îngustă și, deși aș fi putut probabil să ies pe scara de incendiu, n-aș fi putut niciodată să urc Înapoi pe ea și nu doream să părăsesc acest loc definitiv. Sigur că aș fi putut foarte bine să năvălesc afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
burghez, așa că, În ciuda aversiunii mele curente față de persoana sa, cuvintele lui mi-au captat imediat interesul. Un lucru era sigur, lui Norman Shine nu-i era frică de nimeni. M-am gîndit la baricade, la mașini incendiate răsturnate pe străzile Înguste, la cocteiluri Molotov. Sau, poate, la o uriașă luptă morală precum cea a negrilor din Sud, despre care citisem În ziarul Globe, un miting pașnic de prostest În fața prăvăliei - Shine, Sweat, Vahradyan așezați În mijlocul străzii, fătuci cu fuste și jachete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
În ultimele săptămîni, nu am visat absolut nimic. După masa tîrziu, am fost trezit de o zduguitură puternică, urmată de o rafală de praf și tencuială căzută. Am deschis iar ochii. În peretele de deasupra mea se deschisese o fisură Îngustă. Mi-am băgat capul pe ea și m-am uitat la ce mai rămăsese din strada noastră. Aproape toate clădirile de vizavi dispăruseră și, În locul lor, se ridicau acum munți de moloz. O mașină galbenă uriașă, murdară de noroi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
surghiunit care s-a Întors după mulți ani acasă și nu e fi sigur de primirea ce-l așteaptă. Era un bărbat Înalt și deșirat, ușor adus din spate, cu un păr negru Înspicat de fire cărunte, Încadrînd o față Îngustă dar expresivă, cu un nas nu tocmai drept și o gură foarte senzuală. Purta un costum de bună calitate, dar care părea cam neîngrijit. Ai fi zis că-i burlac, și totuși ceva În felul lui de-a fi Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vă-ncercați norocul, domnule, Îl Îmbie pastorul, cu o voce de bariton, călită În atîtea predici. Nu prea am mărunțiș... — Vă dăm treisprezece pence pentru un șiling. Arthur Rowe Își lăsă banii să se rostogolească unul cîte unul prin jgheabul Îngust, urmărindu-i pînă se opreau pe eșichier. — Mă tem, domnule, că astăzi nu-i ziua dumneavoastră norocoasă. Ce-ar fi să mai puneți la bătaie un șiling... pentru o cauză nobilă? — Prefer să Încerc În altă parte. Își aminti că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vrei să vorbești cu fratele dumitale? — L-ar face, dimpotrivă, să vrea să mai stea. În această privință, fata avea dreptate. Rowe se Întrebă cît de subțiri erau pereții acestei Încăperi ticsite cu mobilă de duzină. Într-un asemenea spațiu Îngust abia te puteai mișca, iar În cazul unui atac n-aveai cum să te aperi (vocea avea inflexiuni alarmante, din ce În ce mai convingătoare). — Jones, detectivul, e Încă afară? Întrebă el. După un interval destul de lung (pesemne că fata se dusese la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
epoca victoriană se putea Îndrăgosti de un invalid. Îi venea ușor lui Tolstoi să propovăduiască neîmpotrivirea la rău, după ce el Însuși Își trăise, la Sevastopol, momentul eroic. Digby se dădu jos din pat și-și zări În oglinda lungă și Îngustă din perete trupul sfrijit, părul cărunt și barba... Deodată, ușa se deschise. Era doctorul Forester; În urma lui venea Johns, cu ochii plecați, spăsit ca un om prins cu mîța-n sac. Nu mai merge așa, Digby, nu mai merge! Începu doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-ți fie frică - doctorul Forester e un gentleman. — Trebuie să ajung la Scotland Yard, spuse Rowe, făcînd un efort suprem. SÎnt așteptat acolo. Dacă mă Împiedici, o faci pe răspunderea dumitale. La stația următoare - o simplă haltă, cu un peron Îngust și cu o gheretă de scînduri pierdută printre cîmpurile negre - Rowe Îl zări pe Johns. Pesemne că intrase În odaia lui și, găsind-o goală, pornise cu mașina pe urmele lui. Johns Îl văzu numaidecît și se apropie, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
erau aproape goale. — Cu ce vă putem servi, domnule? Îl Întîmpină un individ În redingotă, cu o față obosită, plină de riduri și parcă speriată. — Mi-am dat Întîlnire cu un prieten, Îi răspunse Rowe, aruncînd o privire În lungul Îngustului coridor dintre cabinele cu oglinzi. Cred că e la probă acum, adăugă el. — Luați loc, vă rog, zise individul. Domnule Ford! Domnule Ford! Dintr-una din cabine apăru, cu un centimetru În jurul gîtului și cu o perniță de ace la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
scenă cu farurile aprinse. Tânăra femeie fu ajutată să iasă din mașină. Picioarele-i diforme și mișcările smucite ale capului păreau să imite caroseriile distorsionate ale celor două vehicule. Capota dreptunghiulară a mașinii mele fusese smulsă din strânsori și unghiul îngust format de ea și aripile laterale părea, în mintea mea golită de orice gând, să se repete în tot ceea ce mă înconjura: în expresiile și pozițiile spectatorilor, în rampa ascendentă a podului, în direcțiile de zbor ale aeronavelor ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
machiajul în oglinda parasolarului ei. Începuserăm brusc: la fel de brusc, acum, ea se distanțase de propria-i sexualitate avidă. Era evident, totuși, că Helen Remington nu se simțea afectată de aceste acțiuni ieșite din comun, de aceste acte sexuale în habitaclul îngust al mașinii mele parcate când pe diverse drumuri de serviciu, când în fundături sau alei în toiul nopții. Când mergeam s-o iau în cursul săptămânilor următoare de la casa pe care o închiriase în Northolt sau când o așteptam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-o purtă în fața unui taxi care era deja înscris în sens. Apăsând pedala de accelerație până la podea, Vaughan viră în fața lui, scrâșnetul cauciucurilor acoperind claxonul puternic al taxiului. Strigă prin geamul deschis la șofer și continuă cu viteză către canionul îngust al drumului nordic de racord. Odată ce se potoli agitația, Vaughan duse mâna îndărăt și ridică o servietă de pe bancheta din spate. - Cu chestionarele astea i-am testat pe oameni pentru programul meu. Spune-mi dacă lipsește ceva. Capitolul 14 În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
conducă? - Sigur; nimic nu face o mașină să meargă mai bine ca niște păhărele de băutură. Manevrând sticlele de vin ca pe niște haltere, Vaughan le făcu semn femeilor să urce în mașină. Când a doua (păr negru scurt, șolduri înguste de băiat) deschise portiera pasagerului, Vaughan îi dădu o sticlă. Ridicându-i bărbia, îi vârî un deget în gură. Scoase gogoloiul de gumă și-l aruncă în întuneric. - Să scăpăm de asta; nu vreau să-mi înfrunzi uretra cu baloane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
unui vehicul negru masiv care accelera spre mine venind din umbra pasajului superior unde eu și Vaughan ne acuplaserăm. Cauciucurile lui cu exteriorul alb rulară printre sticlele de bere sparte și pachetele de țigări din rigolă, se urcară pe bordura îngustă și se avântară spre mine. Știind acum că Vaughan nu s-ar fi oprit pentru mine, m-am lipit de zidul din ciment al zonei de staționare. După ce trecu de mine, Lincolnul viră, lovind cu partea stângă a barei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ca pretenția că FSN nu avea nici o legătură cu partidul care fusese forța conducătoare în societatea românească pâna în decembrie trecut. Totuși, cei mai mulți dintre români, din cauza izolării la care fuseseră supuși timp de 45 de ani, aveau orizonturi mult mai înguste. Ei comparau performanța lui Iliescu nu cu cea a disidentului ajuns președinte cehoslovac Vaclav Havel sau cu a lui Gorbaciov, ci cu a lui Ceaușescu, a cărui conducere devenise din ce în ce mai brutală pentru ei în anii ’70 și ’80. Pe 14
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru că nu puteau vedea o alternativă mai bună și eficientă la nazism. Iată de ce nu este surprinzător că mulți antifasciști convinși s-au simțit trădați datorită colaborării cu Stalin cu Hitler și și-au revizuit vechile convingeri. Nu ar fi îngust să afirmăm că ascensiunea lui Hitler la putere a servit perfect intereselor lui Stalin. În acea stare de urgență, era evident că orice opoziție față de Stalin echivala cu un sprijin obiectiv pentru Germania nazistă. Oamenii erau constrânși să păstreze tăcerea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vrei...? - Da. Cred că da. Sau, adică, nu știu. Sunt cumva confuz. Decide tu. Delia dă din cap că da (da, ce?) și se ridică. Coboară pe plajă cu sticla de vin în mână. O urmez. Se oprește în spațiul îngust dintre corturi și apă. - N-ai un cort, zice. - N-am. Ne întindem pe nisip. Este rece, dar plăcut. Cu dezinvoltura unui cuplu care este împreună de mult, ne îmbrățișăm, ne sărutăm, ne mângâiem. Frumos. Mă simt liber. Dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
fie grozav să povestim toate astea după ce vom ieși cu bine din încurcătură - îi spuneam lui Bernadette, urcând cu ascensorul, cu Jojo în sacul de plastic. Planul nostru era să-l aruncăm de pe terasa ultimului etaj într-o curte interioară îngustă, unde, a doua zi, cine avea să-l găsească avea să creadă că e o sinucidere, sau un pas greșit în timpul unei încercări de furt. Dar dacă cineva avea să se urce în ascensor de la un etaj intermediar și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
riscante sporea, am început să colecționez caleidoscoape. Istoria acestui obiect, relativ recent (caleidoscopul a fost brevetat în 1817 de fizicianul scoțian Sir David Brewster, autor, între altele, al unui Treatise on New Philosophical Instruments), îmi încorseta colecția între limite cronologice înguste. Curând, însă, mi-am îndreptat cercetările spre obiecte mult mai ilustre și sugestive: mașinile catoptrice din secolul al XVII-lea, mici teatre de forme variate, în care o figură e văzută multiplicată prin modificarea unghiurilor dintre oglinzi. Intenția mea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
a beneficia de protecția maximă oferită de paravanul trunchiat al frunzișului gri-verzui. Ușa era încuiată, dar fu deschisă cu amabilitate când domnul J.L.B. Matekoni acționă soneria. În magazin, în spatele tejghelei, se afla un bărbat slab, îmbrăcat în kaki. Avea țeasta îngustă, iar ochii ușor înclinați, precum și nuanța gălbuie a pielii, sugerau că are ceva sânge de nomad - sângele boșimanilor din Kalahari. Dar dacă era pe-așa, cum de lucra într-un magazin de bijuterii? Evident, nu exista nici un motiv plauzibil pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și un garaj rudimentar. Era greu de găsit un loc potrivit pentru pândă, dar, în cele din urmă, Mma Makutsi ajunse la concluzia că, dacă parcau chiar după colț, pe jumătate ascunși de ghereta unde se vindeau porumb copt, fâșii înguste de carne uscată bâzâite de muște și, pentru cei care vroiau o delicatesă, pungi cu viermi de mopani gustoși. Nu vedea de ce n-ar parca o mașină acolo; era un loc bun pentru întâlniri amoroase sau pentru cineva care așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]