2,110 matches
-
se zărea o alcătuire nelămurită, un amestec de cheaguri negre de sânge, de țărână și de paie. Deși mirosea a băutură, bărbatul nu era beat și Îi fusese destul de ușor să se stăpânească și să nu izbucnească În urlete și Înjurături. Îl lămurise pe Director cum că fiu-său, prefăcut În alte alea, Îi speriase noaptea trecută iapa care o luase la goană peste șleauri și șanțuri până rupsese o roată a căruței, iar pe el Îl azvârlise În țărână - spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fi avut În ele vreun dram de adevăr sau ar fi fost adevărate Întru totul. Câte unul mai răutăcios Îl Întreba pe geamănul rămas În sat: „Bă, ești tu sau ești frate-tău?”. Și răutăciosul pleca fără să mai aștepte Înjurătura pe care știa c-o merita din plin. Inspectorul Albu de la Pionieri, cel care fusese coleg de bancă În liceu cu profesorul Foiște, era un om de treabă, căruia nu-i plăcea să facă rău atunci când Își dădea seama din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
oameni nu mai erau demult oameni. Rareori se întâmpla să-și respecte ordinea de venire la magazin. Se îmbulzeau pur și simplu spre intrarea în magazin punând o presiune de turmă dezorganizată și înfometată asupra vitrinelor. Se auzeau țipete și înjurături. Singurul lor gând era acela că trebuie să mai ,,prindă" și ei ceva. Timpul până la descărcarea mărfii dura secole. Admirau bucățile de salam cu jind, dar și speriați că datorită hoților de vânzători s-ar putea ca marfa să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
carierei sale, cu o bună pregătire de specialitate, dar lipsit de aptitudini didactice, nu se bucură de autoritate în fața elevilor, fumează împreună cu ei, iar la partidele de fotbal din curtea școlii, ucenicii îi adresează cuvinte și expresii dezonorante și chiar înjurături. Este ușor de imaginat ce fel de maniere pot dobândi elevii de la un asemenea educator! Cei ce răspund de destinele învățământului și au abilități de control și de decizie trebuie să ia măsuri drastice în asemenea cazuri nefericite. LICEENII Satul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cum li s-a spus în câteva cazuri, erau amenințați că „nu vor mai vedea soarele”, că „acolo le vor putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas”. S-a pedalat, de asemenea, pe înjurături și jigniri, într-o formă intenționată de „viol” lingvistic. Un muncitor a fost amenințat cu smulgerea bărbii (acesta purta barbă ca semn de doliu din pricina unui deces în familie). Alții au fost amenințați cu smulgerea părului de pe cap. Cele câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt ei, am stat două zile fără apă, fără mâncare și fără posibilitatea de a ne rezolva necesitățile fiziologice, sub o teroare cumplită. La etaj erau camerele de anchetă și timp de două zile n-au încetat urletele, țipetele, gemetele, înjurăturile, insultele și loviturile. Pentru mine, cele două zile au fost hotărâtoare pentru tot restul vieții. Atunci, sub presiunea aceea teribilă, gândurile mele s-au limpezit și s-au conturat foarte clar: țara noastră se află în primejdie de moarte, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ordin scurt: „Afară, afară!”. Noi ieșeam pe culoar, unde ei, așezați pe două rânduri, formau un culoar viu prin care noi trebuia să trecem și ne loveau cu bâtele și bastoanele de cauciuc, la întâmplare, fiecare lovitură fiind însoțită de înjurături și insulte. A.N.: Era un fel de formație profesională... N.I.: Da, așa s-au format și multe dintre aceste brute au ajuns ofițeri de miliție, ofițeri de Securitate, generali și comandanți de închisori și de lagăre... A.N.: Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pornografic, același pentru întreg ansamblul de practici semiotice pornografice, și scriitura pornografică, rezervată reprezentării prin semne verbale ce alcătuiesc texte. În plus, trebuie să distingem între genurile scriiturii pornografice și alte practici verbale care investighează sexualitatea: "povestirile deocheate", cântecele licențioase, înjurăturile, manualele de educație sexuală... Aceste practici depind de locuri și epoci: nu toate societățile au o literatură pornografică sau manuale de educație sexuală. Chiar în cadrul literaturii pornografice, se impune o separație între secvențele pornografice și operele pornografice. Această distincție permite
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pentru că povestea este spusă de către victimă, deci din punctul ei de vedere. Examinarea textului arată că lucrurile sunt mai puțin simple. Să analizăm următorul pasaj: "Antonin mă înhăță cu o mână aspră și nervoasă, împletindu-și vorbele și faptele cu înjurături cumplite, îmi smulge hainele în două minute, lăsându-mă goală în fața acelei adunări. "Iată o creatură frumoasă, făcu Jérôme, să cadă mănăstirea pe mine dacă de 30 de ani am mai văzut așa ceva." "O clipă, zise starețul, să facem puțină
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ar fi răzbunat Marlowe pe o femeie care, în mod esențial, nu însemna pentru el absolut nimic? Motivul e, în aparență, șocant: pentru că violase un spațiu la care avea acces doar el. Marlowe nu reacționează nici la agresivitatea corporală, la înjurături, nu devine violent când Carmen, ieșindu-și din minți, îl înjură în mod vulgar. Dar devine de o maximă intoleranță la ideea că zona zero a intimității sale a fost profanată: Mă înjură grosolan. Nu mi-a păsat. Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cititorului în timpul celor cinci zile ploioase. Nu e un roman al inițierii, al maturizării senine, ci consemnarea acomodării resemnate la trista morală a lumii descompuse. Marlowe repetă frecvent că „nu-i pasă” de părerea celorlalți, că nu este intimidat de înjurături și agresiuni fizice. Insistența asupra invulnerabilității e, însă, o marcă a vulnerabilității. Dar este și o marcă a acelui „Los Angeles gotic” descris de Edward Margolies (cf. Which Way Did He Go?, Holmes and Meier, New York, 1982), a nevrozei care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a discursului, și etice, prin natura justițiabilă a actului în sine. Plasarea în imaginar echivalează cu un abandon premeditat al cadrului polemic și, evident, cu o ascensiune către subiectivitatea extremă. Aici "totul este permis", sentimentele se dezlănțuie, iar insulta, calomnia, înjurătura, anatema, blestemul etc. se sustrag sancționabilului pentru a deveni figuri predilecte ale unui scandal ritualic. Cicero, în De republica, îl numea printr-un termen arhaic occentatio, referindu-se la respingerea ritualică a unui individ pe temeiuri incerte, prin ofensă și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
înscrie într-o configurație elastic-încăpătoare, traversând grade diferite ale înverșunării: de la imaginarea unor corecții infantile, aplicate punctual (urecheatul, nuiaua, bastonul etc.), ca măsuri punitive hilare, trecând prin insultă, jignire și umilință publică, până la scenarii apocaliptice, în care agresivitatea verbală dezlănțuită (înjurătura, imprecația, anatema, afurisenia etc.) ia proporții apocaliptice. Indiferent de ipostaziere, violența argheziană este justificată de talent și artisticitate, pentru că, în viziunea poetului și pamfletarului, "cine lovește cu bulgări de aur are dreptul, în afară de orice considerații și legi fabricate într-un
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
barba albă a siluit-o pe fie-sa, rămasă de la o preoteasă și a făcut-o moașă. Porcul celălalt trăiește cu nevestele fraților lui, popa Cârnu și popa Blegu". În această secvență, totul (lexicul trivial, sintaxa, procedeele satirice și pamfletare înjurătura, porecla aluziv peiorativă, tema lumii descentrate) trimite la un stil paradigmatic pentru Icoane de lemn și Poarta neagră, dar identificabil și în extensiile ficționale din proza publicistică. Tocmai din acest motiv am acordat un spațiu mai amplu anecdotei ficționale, ca
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu situează, nu fixează, ci numește"258. E important de subliniat această observație, dacă avem în vedere modalitățile de expresie ale sarcasmului arghezian, pentru că palierul este cât se poate de generos. Invectiva "căcănar universitar", "industriaș de fecale", "căcăcioșii de otrăvuri", înjurătura neaoșă, batjocura apar ca modalități predilecte de stilizare a obscenității în pamflet. Un model de text polemic, antologic pentru violența limbajului, este "Pârțotina boșoroagă", semnat cu pseudonimul Danfil Fleicaru, pe care, de data aceasta îl vom re-invoca pentru a-i
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un învins, încă dinaintea luptei. Apoi, acumularea de performative ale agresiunii fizice extreme (să mă răpăd, îl mușc, îl scuip, să-l sfâșii etc.) sau de calificative injurioase ("porcii", "gheșeftarii", "pungașii", "fleoarțele financiare", "șantajiștii", "teroriștii", "bestiile" ), deformarea onomastică ("Chichifor Trainic"), înjurătura, amenințarea, precum și re-semnificarea polemică a funcției dialogice, prin dinamitarea pasivității lectorului ("Ai priceput, cititorule, blegule, care rabzi toate?"), sunt, deopotrivă, mărci ale unui comic anatemizant. 2. Comicul aluziv denotă o plăcere ascunsă a pamfletarului de a detecta legături subterane între
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sfârșitul mesei, acesta își ia revanșa în momentul când trebuie să aducă desertul "panetone". În loc să scoată dintr-o cutie gigantică desertul care trebuie să încoroneze masa, el flutură o serie de articole de papetărie, provocând stupefacția și mânia comesenilor. După înjurături, este dat afară de stăpânul casei. Injuria a fost dublă: din partea gazdei să-i strivească pe ceilalți cu proaspăta lui opulență, din partea musafirului că nu s-a conformat codurilor de ospitalitate și nu a consonat cu autosatisfacția gazdei. Un "joc" cu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
te arăți gol în fața fantomelor; ele așteaptă acest moment cu aviditate. Săruturile scrise nu ajung la destinație, fantomele le beau pe drum", (scrisoare către Milena, 1922, OC, IV, pp. 1112-1113). 610 Poziția cinică a scriitorului reamintește că "Câine" este o înjurătură tradițională la adresa evreilor. Ne gândim de asemenea la ce spunea tatăl său referitor la Lowy: "Cine doarme cu câinii se umple de purici", altfel spus cine doarme cu câinii este el însuși câine. Expresia "a muri precum un câine" termină
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
comunități, asupra a „ceea ce este permis“ și a „ceea ce nu este permis“. Alte petiții pun în lumină conflictele colective izbucnite în parohie din cauza neînțelegerilordintre membrii aceleiași comunități. Bârfa și zvonul purtate prin sat sau mahala îi pot nemulțumi pe unii. Înjurăturile și calomniile devin subiect pentru o jalbă. Suspiciunile se concretizează uneori în rumoare, apoi în păruială în uliță și chiar în bătăi în toată regula. Problemele economice nasc deseori conflicte între părinți și copii, frați și surori, iar ele depășesc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
transpusă în scris și stilizată ici și colo de către scrib. În ce măsură cuvintele jeluitorului trec în jalba scrisă? În ce măsură limbajul popular rămâne ? Unde începe și unde se oprește intervenția diacului ? Fidelitatea între declarația orală și transcrierea acesteia este greu de controlat. Înjurăturile sunt deseori eliminate și înlocuite cu termenii „cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și proaste“, descrierea unui comportament este redusă la „umblete și fapte diavolești sau netrebnice“. Și totuși oralitatea are câștig de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
da lul devine spectacol la care cei din jur sunt invitați să participe. Vecinii se anun ță între ei, notabilitățile locale sunt și ele puse la curent cu o repeziciune uimitoare, ajutorul lor este cerut cu insistență. țipetele, bătăile și înjurăturile se petrec sub ochii lor, în curte, în uliță sau la cârciumă, cerând insistent intervenția celorlalți. Stri gă te le femeii în nopate pot fi considerate ca un apel la solidaritate, iar semnalul este dat de cuvinte le „hoții, hoții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Primul care dă jalbă este soțul, Ispas, cizmar din Potlogi, județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ. faptele sunt următoarele: sătulă de bătăile și înjurăturile soțului (care au început la trei săptămâni după nuntă), Păuna părăsește domiciliul conjugal și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scap de el că sare cu toporul asupra mea“. Strigarea în gura mare și în auzul vecinilor constituie o mare necinste adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același tip de înjurături. bărbatul apare ca un sprijin, ca un apărător al cinstei și reputației femeii în comunitate, dar când el neasgă legăturile conjugale stabilite între ei, recunoașterea statutului femeii măritate din partea comunității devine îndoielnică. Violența verbală însoțește violența fizică, ambele fiind mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aceștia din urmă reclamând cu violență partici pa rea fetei „la lucrul al viii, al casii și la sécere“. Mama nu vrea cu nici un chip să-și lase fiica să muncească, provocând nemulțumirea celorlalți, de aici cer turi, păruieli și înjurături. Iana așteaptă ca Prea Sfinția Sa să-i facă dreptate, dar aces ta o sfătuiește să-și trimită fiica „la un lucru de pliveală al viii, la grădină la pliveală și la lucru casii“. Astfel, mama se angajează prin zapis că va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cău, își blesteamă soțul, urându-i „să nu se aleagă ca praful de dânsul“. Toate aceste fapte urâte au determinat-o pe baba Sanda să-i alunge din casă. Limbuția femeii semanifestă printr-o colorată violență verbală. O sumedenie de înjurături și ocări sunt aruncate asupra bărbaților și depășesc cu mult imaginarul masculin. Iată-le pe cele mai des folosite: pa cia u ră, bon doc, sfrânțit, hoț, bețiv, curvar, pe ze venghi, sodomit, foarță, mojic, varvar, prăpăditor agoniselii, de neam
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]