1,882 matches
-
Iată, vine ... -Salut Florine! Salut Cocoșel! Cum o mai duceți? -Bine. I-am răspuns.Dar tu...?! - Mă lupt cu veșnicia... -E bine de tine, nu mai ai necazurile noastre. Ne amenință expropierile făcute de comuniști, spuse cu glas șoptit Cocoșel. Înserarea se lașase peste urbea de la poalele Dealurilor Oltului, Marcului și Verdi. -Poftiți, intrați domni mei, luindu-ne de dupa gât Ștefănescu. Am intrat în Grădina de Vară și ne-am așezat la o masă asupra căruia se aplecau crengile unui nuc bătrân
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
și eu în sala Teatrului Național, în anul 1927. A fost un succes. Am citit-o și în volum, apărut la „Scrisul românesc” din Craiova. Am tăcut. Tăcea și el. Sorbeam în liniște din vinul rubiniu de Drăgășani. Se lașase înserarea și eu, încă, priveam gânditor de la fereastra hotelului trecătorii orașului meu natal de pe bulevardul Gib Mihăescu.” *** -Bună dimineață, Florin! O auzi din bucătărie pe Țină. -Bună iubita! M-am ridicat din pat, am făcut câteva exerciții ușoare de gimnastică și-
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
cu fața înspre moarte. Nu curgea apă în țevi! Guguștiucii izgoniți din teii cimitirului, cei doborâți și prefăcuți scânduri, întindeau ciocurile la cer. În așa vremuri numai de boală nu mai aveam nevoie, dar avea ea nevoie de mine. Venise înserarea. Avea să cânte Maria Șalaru pe scena buhușeană. Avea să aducă o pală de răcoare și o gură de mângâiere! Avea să aducă așa de frumosul ei cântec și așa de albaștrii ei ochi! Era să ne omoare cântecele aduse
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
să-i prind în păr o salbă de vise și chemări, dar, printre-atâtea stele ce-și despletesc cununa, îmi ninge al tău suflet ascuns în depărtări. Rămân la cap de lume albit de-atâte vise, om de zăpadă singur cuprins de înserări că, printre-atâtea stele pe ceruri albe scrise, îmi ninge al tău suflet ascuns în depărtări. Leonid IACOB Poezie din volumul meu: „Imaginarele iubiri” Referință Bibliografică: îmi ninge al tău suflet / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul
ÎMI NINGE AL TĂU SUFLET de LEONID IACOB în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357318_a_358647]
-
trecere-n revistă- Spre el priviri uimite să se-aplece. O iarnă mângâiem caloriferul Cu amintiri de vara viitoare - Cuptor când își încinge cartierul, Iar dorul de plecăr fremătătoare Spre unde este mai albastru cerul Și liniști mai profunde spre-nserare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plecări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PLECĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357359_a_358688]
-
ecou. Acea eternă, amplă sărbătoare Ne îndemna să rătăcim din nou De mână, printre creste de uimire, Pe valuri deznodate dintr-un ghem De mare cu răspunsuri în privire Pentru atâtea țărmuri ce se tem. Tu îți mai amintești cum înserarea Ne aducea în visul nostru,frânți Dar fericiți și ne-nvelea cu zarea? Suntem la fel și azi... Doar mai cărunți... Referință Bibliografică: Doi, sub geana unui vis / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27
DOI, SUB GEANA UNUI VIS de AURA POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357497_a_358826]
-
a fost mereu o zi de sărbătoare. Cu respect, cu nostalgică prietenie, pentru tot ce a dăruit culturii române, un pios omagiu la ceas aniversar. ,, Și-n timp ce tot mereu cad frunze, pe aripe de vânt lăsate,/Iar umbrele-nserării triste, acopăr firea ca un nor,/ Acum dintru a mea simțire, o parte mică se desprinde,/Un gând, încet se naște iarăși, și se redeapănă ușor”...(din poemul Nostalgie, scris de A. M .Ciobanu în anul 1941) O viață de om
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
mă mai satur de lumina lui”, În ochii tăi e-o bucurie-augustă! Cuvântul, cel din care sunt acum, E plin de o tăcere ne-nțeleasă, Ca peregrinul nesfârșit de drum Când se întoarce obosit Acasă... Vederea e din ce în ce mai slabă Și cade înserarea peste văi, Citește-mă, silabă cu silabă, Până se face ziuă-n ochii tăi! Citește-mă întreg dintre coperți, Cât încă între ele e devreme, Tu singură învață-mă să ierți Pentru tăcerea scrisă în poeme... Precum cuvântul nicio hrană
N-AM CERŞIT VIAŢA ... (POEMEI) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357966_a_359295]
-
de aer strâns cu esență de iubire. aș mai vrea să-ți dărui mirosul de verde spart din carnea naturii, și-a algelor întinse spre somnul întârziat. de ziua ta, aș vrea să-ți dărui cuvinte doar atinse de amurgul înserării, pe muzică crepusculară: dorul ochiului să-ți poarte taina păsării în zbor peste sânii mărilor. dimineți ce balansează prinsa-n spații agale frunza ierbii ce visează lumini de cristale. dor din ochii soarelui prins în anii care-i porți, roadele
DE ZIUA TA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358357_a_359686]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ÎNSERARE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului Secunde agățate-ntr-un colț de asfințit În care vise-albastre de ieri s-ar fi topit, În roșu-ascuns în verde și galben-auriu Se duc pe
ÎNSERARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358400_a_359729]
-
cu un albastru rest Din ziua ce mai trece, cu trena-i de regret; Pictat în ape-adânci...un singur interpret Alunecă pe gene, cu notele-i suspin; A mai trecut o viață, a mai murit un chin... Și-mi fură înserarea amiezi dogoritoare Și lacrima petalei din neatinsa floare Se-așează printre gene, născând melancolii Din asfințitul tainic, iubire, tu să-mi vii! Referință Bibliografică: Înserare / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508, Anul II, 22 mai 2012. Drepturi
ÎNSERARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358400_a_359729]
-
-i suspin; A mai trecut o viață, a mai murit un chin... Și-mi fură înserarea amiezi dogoritoare Și lacrima petalei din neatinsa floare Se-așează printre gene, născând melancolii Din asfințitul tainic, iubire, tu să-mi vii! Referință Bibliografică: Înserare / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508, Anul II, 22 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNSERARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358400_a_359729]
-
ziua de 18 aprilie a ars biserica din comuna Costești împreună cu 118 suflete dintre care 100 erau copii. În acea zi, Vinerea Mare, peste sat se lăsase amurgul calm, fără să prevestească nimic rău. Viața pulsa în liniștea acestui senin al înserării de primavara. Suflarea satului, cu mic cu mare, după obiceiul străbun, cu haine noi, se pregătea să meargă la biserică, n-aveau cum să-si închipuie că în curând vor fi zguduiți din temelii. Copiii, în mână cu o lumânare
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
iubire! Pentru că mi-s rude dragi miresmele Sale Și noaptea beau lumină de stele-n petale Luceferii-mi zâmbesc, iar eu extazu-l chem Să revină! Doamne! Semenul audă îndemn: -Implică-te cât încă nu este prea târziu! Și nu se lasă înserarea peste omenire Nu seară zilnică, ci veșnică, ce sună a pustiu Azi trebuie salvat! Pământul nostru vrea Iubire! Referință Bibliografica: Pământul vrea iubire / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul ÎI, 16 mai 2012. Drepturi de Autor
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
sonoritate că, deși sunau la fel de înfundat toate aceste trei cuvinte, numai ultimul i se adresa ei cu familiaritate, dar timpul, gîndea Mancuse, care se arcuiește elastic asemenea unui sunet, este de fapt liniștea aia siderală care cade peste pămînt odată cu înserarea, cînd vîntul își ține răsuflarea, păsările s-au ascuns în cuiburi, copiii cască amețiți de oboseală, babele încremenesc o clipă înaintea icoanelor și dau mărunt din buze a rugăciune, bărbații își aprind o țigară și se uită uimiți la praful
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
cuvintele tale să aleg. ce să aleg. nu pleca. spune-mi o singură dată jumătatea adevărului tău poate la noapte voi visa umbra gândului pe zidul alb și îmbrățișarea unei iubiri visate demult de copila cu ochii cărbunelui neatins de înserări spune-mi să rămân sau lasă-mi umbra ta sub pas să-i urmez conturul prelung până când roua îmi va furișa surâsul ei într-o lacrimă de durere podeaua o va primi și iarbă se va naște când vor crește
CU ÎNCĂ O TĂCERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358529_a_359858]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎN AMURG Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 325 din 21 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului În amurg Se-așterne înserarea peste lac, Lumina zilei ștearsă se destramă Iar depărtările întinse tac, Cu străluciri aprinse de aramă. Tristețe-aduc și pescăruși în zbor - Planare peste apa arămie, Lăsând tristețe și în urma lor Pe zarea mai tăcută și pustie... Dar în adânc răsună
ÎN AMURG de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358012_a_359341]
-
aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsam pe rană Și un păcat spre ele m-ar împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi Și tremură păienjenii pe grinzi Și cade înserarea peste urbe Și-atunci femei frumoase de hașiș Se estompeză în baia de lumină Și se grăbesc să moară pe retină Ca apele molatecului Criș Referință Bibliografică: Femei frumoase / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 669, Anul II
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358070_a_359399]
-
De nimbul cântecelor ambroziene Palida stea am zărit, Pe blânda mea Eumene. D. Stelaru vociferează, declamă, blesteamă, într-o simbolică deprimantă și teatrală în terminologia teribilistă a moderniștilor: Peste cerurile negre, peste mări, Șarpele lunii prin zodia morților, Dezvălui marile înserări Îngândurând îngerii porților.( Noaptea geniului) ÎnNoaptea geniului cultivă un fantastic și halucinant univers nocturn, de raclă, cu ceruri negre prin care vagabondează un înger. În Îngerul vagabont : Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea Noi n-am avut alt
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
Claugia. De ce, nu deodată, la amândouă să gândesc!? Oh! Venus protectoare la tine mă împărtășesc, Tu, înțeleapto, zeiță frumoasă, 6 De ce nu faci să fim deodată și aici și-acasă? SABINUS A ... ! Ca o nălucă s-a strecurat alături cu înserarea ... M-a îmbrățișat sălbatică precum stânca marea. CASIUS Mă rog, cine!? LILIANUS Poate o sălbăticiune? Ia seamă! Ha...ha....! Nu ți-a fost teamă? Sau ești sub protecția unui zeu? Am înțeles. Îți văd timiditatea, dragul meu. PROPELIUS Te-a
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului SFÂRȘIT DE MAI Ești pe sfârșite lună de Mai, înmiresmată Și iată-acum pădurea, e plină de splendori! Se-ascunde ciocârlia în iarba înmiresmată Și-auzi privighetoarea cântând adeseori. Cât farmec înserarea revarsă peste lume, Și câtă poezie e-n susur de izvor! Simt inima cum bate și-atâtea gânduri bune Se-amestecă, cu cel mai imens fior de dor!. . Iubita mea, suntem din nou aproape, Cu gânduri și speranțe mii și
SFÂRŞIT DE MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358119_a_359448]
-
Și câtă poezie e-n susur de izvor! Simt inima cum bate și-atâtea gânduri bune Se-amestecă, cu cel mai imens fior de dor!. . Iubita mea, suntem din nou aproape, Cu gânduri și speranțe mii și mii, Tot calmul înserărilor pe ape, Îl tulbură, doar dorul de copii Și dorul de măicuța mea bătrână, De școală și de oamenii din sat, Șopronul, care cred că stă-ntr-o rână, Pădurea, ce mereu m-a fascinat!. . . =30 Mai 2001= Referință Bibliografică
SFÂRŞIT DE MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358119_a_359448]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > PE GÂNDURI . . . Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului P E G Â N D U R I Stau pe gânduri azi afară, Înserarea s-a lăsat, Gândurile-mi zboară iară Când la școală, când prin sat. Scârțâie sub pași zăpada, Gerul s-a mai oțelit, Doarme somnul ei livada, Luna s-a mai împietrit . Mă privește maiestoasă, Ei, nu-i pasă de nimic
PE GÂNDURI . . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358156_a_359485]
-
cele întâmplate. Atunci mă repezisem și eu pe urma lor afară. Trecând însă pragul ușii, simțisem că picioarele mi se taie de spaimă. Înaintea mea nu se zărea altceva decât un câmp înzăpezit, peste care coborâse de-a binelea umbra înserării. Pornind din dreptul ușii, de care nu găseam tăria să mă desprind, un șir de urme adânci, însoțite de picături mari de sânge, se pierdeau în depărtare. Sub ochii mei, spulberată de vânt, zăpada începea deja să le acopere. Dan
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
să-l privesc, chiar și după dispariția acelor grauri, se vedea fuselajul unui avion, în care se reflecta soarele după-amiezii, lăsând în urma lui o dâră lăptoasă, ce urma a se suprapune peste alta mai lată, aflată în destrămare. Se apropia înserarea. Îmi aduc aminte că ultimele raze cădeau pe pământ ca o robă de cardinal din picturile flamande. Atunci apăru și tatăl meu cu un strugure mare, pe care mi-l puse-n brațe, îndemnându-mă să-l mănânc. O, musă
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]