1,425 matches
-
duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica Ortodoxă Română a arătat semnul iubirii sale pentru românii ortodocși basarabeni Încă Înainte de 1989. Mii de cărți de slujbă sau de zidire sufletească trimise În condiții grele din Țară au mârgâiat sufletele Însetate de hrană duhovnicească de dincolo de Prut, În limba română. În vremea din urmă - și mai ales după reactivarea Mitropoliei Basarabiei - ajutorul frățesc trimis de biserica mamă din țară a luat și alte forme: au fost sprijinite restaurările unor biserici și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tendință spre pluralism cultural, spre sinteză, spre recunoașterea "regionalismelor" creatoare, dincolo de pretenția unor centre privilegiate. Spiritul critic românesc trebuie să fie pregătit să facă față noului tip de universalism, să arunce peste bord vechile complexe, în chip lucid, obiectiv, deschis, însetat de cunoaștere atotcuprinzătoare, asumându-și, astfel, sarcina "redescoperirii" literaturii române" (p. 34). Modernitatea lui Eminescu nu este probată... asertoric, ci în temeiul unor argumente dintre cele mai solide: "Aparent, el se-ntoarce la romantici, dar, în fapt, se-ntoarce peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arătând lumea privită din ne-lume? (p. 170). Apariția, în 1988, a Doctrinei substanței a lui Camil Petrescu reprezintă în opinia criticului un eveniment esențial pentru cultura românească. Redescoperim deci "pe omul care a văzut idei, de un optimism îngrijorat, însetat de absolut și făcând dovada unei mari conștiințe a veacului" (p. 192). Ritos-aforistic, Theodor Codreanu dedică lui Constantin Noica o frază ce poate revolta tagma dogmatică a literaților: "Constantin Noica este unul dintre cei mai mari scriitori români iviți în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ambele maluri ale Prutului. Volumul Basarabia sau drama sfâșierii e stringent necesar să ajungă în cât mai multe mâini, paginile să-i fie parcurse de cât mai mulți ochi, iar textul să-i fie sorbit de cât mai multe suflete însetate de lumină tămăduitoare, mai ales că autorul precizează într-o notă din primele pagini, că de fapt, cartea e pentru toți conaționalii. După captivanta acțiune cu efect de iluminare și de tămăduire a unor conștiințe afectate, ceea ce este de fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de contorsiunile gândirii adversarilor naționalității. Sunt, propriu-zis, cele două fețe ale lui Ianus, care dau și titlul uneia dintre importantele cărți ale savantului". (În această ordine, însă, deja Mihail Diaconescu scria, în Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), acestea: "Suntem însetați de realizările culturale de valoare din lumea întreagă, așa cum alții sunt însetați de propriile noastre realizări. Suntem în permanent și în egală măsură receptori și difuzori de cultură". Mihail Diaconescu și-a recunoscut, cum se știe, de timpuriu, fără rest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ianus, care dau și titlul uneia dintre importantele cărți ale savantului". (În această ordine, însă, deja Mihail Diaconescu scria, în Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), acestea: "Suntem însetați de realizările culturale de valoare din lumea întreagă, așa cum alții sunt însetați de propriile noastre realizări. Suntem în permanent și în egală măsură receptori și difuzori de cultură". Mihail Diaconescu și-a recunoscut, cum se știe, de timpuriu, fără rest, tradiționalismul ("Sunt un scriitor tradiționalist. Romanul este pentru mine o specie narativă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu drag de moșie. Este vorba de Huși, localitate situată într-o zonă încărcată de amintiri istorice, în imediata vecinătate a orheienilor și a codrenilor Basarabiei, de unde porneau, pe vremuri, spre malurile Nistrului trupele înarmate ale autohtonilor, împotriva năvălitorilor asiatici însetați de teritorii și de sânge. Ieri ca și astăzi. Am motive temeinice să cred că orașul Huși a devenit, astăzi, un puternic centru de rezistență, aureolat grație unui benefic semn episcopal și slujit de cărturari și profesori vrednici, asemenea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Ion Barbu, cu accente preluate din sistemul epistemologic al lui Gaston Bachelard, din psihanaliza jungiană, filosofie, mituri străvechi, din alchimie și din ezoterism. De asemenea, sunt evidențiate afinitățile de gândire ale poetului cu dogmatismul lui Blaga, un alt poet însetat de mister, concept care devine ținta supremă către care tinde cunoașterea poetică, precum și afinitățile de stil și de imagine poetică cu geniul eminescian. De pildă, într-o extraordinară analiză comparativă între poezia Timbru și poemul Memento mori, criticul identifică o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căreia delegați nici ridicolul ce li se aruncă-n față, nici dușmănia guvernului nu-i va opri de-a vorbi deocamdată poate defectuos, dar totuși numai românește, de-a simți însă cu atâta mai bine și etern românește. Dumnezeul mulțimilor însetate de dreptate a început să adieze cu sufletul său de foc și prin flamurele noastre. Sus flamura, jos masca! Dacă acuzațiunea ce li s-a făcut prin rândurile de mai sus e nedreaptă, e treaba dumnealor ca prin fapte, nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strapontinică. Era îndeajuns de radios încât să exprime o nelimitată solidaritate cu toți tinerii din lume, dar mai cu seamă cu această reprezentantă locală, ardentă și sinceră, căreia îi fusese prezentată probabil de formă, dacă îi fusese măcar prezentată. — Muiere însetată de sânge! a răsunat o voce bărbătească glumeață, chicotitoare. Și doamna Silsburn și eu ne-am răsucit din nou. Vorbise soțul doamnei de onoare. Era așezat chiar în spatele meu, la stânga soției sale. Am schimbat cu el acea privire albă, necamaraderească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
parfumate erau florile ! Ba chiar și cerul era altfel, puteai gusta lumina , lumina care curge ca apa, te puteai sătura cu lumina și, cu cât te săturai, cu atâta ți-era mai sete de lumină, așa cum te poate sătura și înseta numai bucuria... lumina aceea care strălucește ca bucuria... poate chiar e bucuria de adevărat, fiindcă, uite, acolo e El, prietenul nostru ! Până la urmă chiar așa e ! El e Fiul Lui Dumnezeu, altfel ce ar căuta aici, în atâta frumusețe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
țărm fără cunoștință, cu capul plin de sânge... Așa că eu nu-L vedeam, dar Îl auzeam vorbind... Îți aduci aminte cum te mângâia mama când erai mic? Așa era glasul Lui: fiecare cuvânt te mângâia, îți dădea apă când erai însetat și-ți ținea de foame când erai flămând... eu plângeam toată vremea... tata mă ducea de mână... nu știam încotro mergeam, dar simțeam o mulțime de oameni în jur... când mi-a spus să stau jos, el începuse deja să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
la teatru. A lucrat prost, fără igienă, medicamentele erau rare, scumpe..., două săptămîni am crezut că mor, doi ani n-am mai fost bună de nimic... De aceea le vînez cu înverșunare pe cele care fac provocări în afara oricărei igiene, însetate de bani... Ți-am povestit asta spune ea pe un ton ironic -, pentru că, în viața de toate zilele, tu folosești și întrebarea: de ce? Care, utilizată în literatură, în nici un caz în piesele tale pe care le cunosc, duce la reușite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la mănăstirea rechiziționată a călugărițelor catolice „Notre Dame”, au lovit În evreii din convoaie, i-au Înjurat și i-au scuipat. Lor li s-au alăturat soldați și chiar ofițeri care au adus răniți de pe front, furioși de pierderi și Însetați de răzbunare: „Am fost loviți de trecători și În fața Institutului Notre Dame de un ofițer român care supraveghea coborârea răniților din mașina militară la spital... ne-a lovit și insultat fără ca să știm pentru ce”43. „Micii ucigași” „Micii ucigași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
margini brodate în mătase colorată. Rex se gudură la picioarele mele. - „Rex, vorbii, lumea asta e croită strâmb, poate de aceea, noi oamenii, ne uităm uneori spre cer: s-ar putea să fie acolo un adevăr ignorat, de care suntem însetați. Aici toate sunt așa cum sunt și pe deasupra o mie de oameni, o mie de păreri. Cele mai multe nici nu sunt păreri. Așa se numesc, așa ne-am obișnuit să le spunem, dar sunt altceva” - „Ce?” păru să întrebe Rex, după felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pot să rabd. Ne-am vorbit câțiva oameni de nădejde să-i măsurăm nițel spinarea și să-i pocim cumva nasu-ăla, că prea Îl ține pe sus și nici măcar nu răspunde la bună ziua... ». L-am sfătuit, desigur, pe cetățeanul cel Însetat de dreptate să nu recurgă la asemenea metode radicale și să aibă Încredere În cursul firesc al democrației. Omul a fost de părere că, atunci când lucrurile vor Începe să se miște cum trebuie, el va fi prea bătrân ori chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cumva spiritul, așa cum a scris un critic român inteligent, "cu cât este mai elevat, cu atât mai tare duce dorul vieții"? Spiritul, ca să nu mai lungim vorba, ni se înfățișează, și nu numai în admirabila poezie a lui Eminescu, mereu însetat de real și fermecat de pricăjitele noastre avuții. Da, atracția gravitațională e dublă și perfect cumpănită: concretețea jinduiește după gândire, iar duhul e nesățios de cuprinsul multiform al materiei... Interpretarea Luceafărului se cade să fie făcută mai cu nepărtinire și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
un accident al ființei, nici imaginea de ansamblu, reductibilă la câteva ipotetice „teze”, ci spectacolul unei ființe care explorează sagace, lucid, inclement, propriul labirint, plasat în miezul unei ciudate logici interioare, iată ce contează cu adevărat. Astfel, descoperi o ființă însetată de viață și de Dumnezeu, care se scaldă în dezamăgire și se salvează prin cultivarea neputinței. Un erou negativ. Laș, violent, înfricoșat de moarte. Prin urmare, cui să-i fie frică de Emil Cioran? Oricum, nu celui care se recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
trimit, deopotrivă, atât spre întunericul năpădit de spaime, cât și spre lumina începuturilor, spre bucuria nașterii fiorului ancestral.” (Traian Mocanu critic de artă ) Sandală Năforniță Sfânta familie Ulei pe sticlă „Icoanele ei transmit o astfel de candoare, cea a sufletului însetat de puritate. Desenul, de o eleganță discreție, și culorile estompate creează o atmosferă de calm și împăcare. Icoanele Sandei Năforniță vorbesc evlavios în șoaptă. Sfinții ei vin dintr-un tărâm de vis cucernic, înnobilați de credința unui popor ce se
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
vitale ale comerțului mondial și de ideile utopice ale panarabismului ori oscilând între tradiție și modernitate, lumea arabă merită o cunoaștere mai profundă, care să relativizeze prejudecățile euro nord-americane și să tempereze analizele superficiale ori pătimașe ale mass-mediei mult prea însetată de senzațional. Parcurgerea acestei cărți oferă cititorului o analiză limpede a structurilor spațiului arabofon și a dinamicilor și proceselor care îl caracterizează, la diferitele scări geografice, însă nu acesta este singurul interes al lecturii. Importanța acestei cărți poate fi urmărită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
râsul devine treptat unul silit pe măsură ce înaintăm în lectură... Acestui creștin nu-i place clerul, el manifestă chiar un anume anticlericalism... Preoții? Foarte adesea ei nu sunt decât niște complici ai mizeriei celor săraci. Călugării? Niște destrăbălați. Papii? Niște războinici însetați de cuceriri, de bani, de putere, de dominație militară și politică... Râsul lui Erasmus demolează o bună parte a edificiului creștin... Ironic și insolent, dar creștin... Ce salvează totuși acest insolent în cursul dezlănțuirilor lui de ironie? Pe Hristos. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la față încât ai fi zis că-s niște funduri de bogătani, nemaiîncăpându-și în piele de-atâta belșug. Darămite vinul, fraților-fârtaților, vinul curgea la masă așa cum curge apa pe Sena. Un adevărat puhoi, ca atunci când plouă și pământul e-nsetat. Coupeau turna de sus, să poată vedea spumegând șuvoiul roșu; și când sticla se golea, glumea, întorcând-o cu gâtul în jos și apucându-se s-o strângă așa cum fac dintotdeauna femeile când mulg vacile 208. Fragmentul în italice ridică
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
consideră ca fiind inutile automatisme ale egoismului. Cea mai radicală experiență a autenticității, Eliade o descoperă în spațiul indian, mai exact în filosofia yoga, care îi demonstrează tendințele către concret, către experiența reală, imediată. A fi autentic înseamnă a fi însetat de absolut. Spre deosebire de Camil Petrescu, care, ca și Proust, împingea experiența autenticității în zona retoricii, Mircea Eliade o subordonează trăirii autentice. Eliade este cel care vorbește despre o spiritualizarea a conflictelor, deplasând aceasta spre metafizic. Tocmai de aceea romanele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ambalat, ci un fir al Ariadnei care-l poartă prin labirintul născut din imaginația scriitorului și abilitatea detectivului. Mai mult decât oricare alta din scrierile anterioare, The High Window este cartea lui Marlowe, cronica detaliată a trăirilor și aventurilor detectivului însetat de adevăr. Plasat în mijlocul intrigii, Marlowe induce tensiunea pornind de la o situație banală. Ceea ce l-a dezamăgit, probabil, pe Chandler în raport cu aventurile narate este spațiul îngust pe care și l-a îngăduit: vocea, gândirea, acțiunea aparțin în întregime eroului, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
componenta etnică, interes pe care îl va extinde și în paginile revistei „Convorbiri literare” din perioada când a condus-o. Atitudinile sale se afiliază doar aparent doctrinei sămănătoriste și mișcării de la „Sămănătorul”. M. este - în opțiunile lui literare - un neoclasic, însetat de armonie și echilibru. Nu respinge civilizația modernă, dar o consideră prost preluată, sursă de dezacorduri cu civilizația și cultura națională. După opinia sa, introducerea mecanică a formelor străine alterează fondul național pe care vor să îl influențeze, denaturându-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]