25,460 matches
-
se da jos de pe cal" - ceea ce oferă dicționarele noastre este destul de limitat și monoton: în DEX, a descăleca, cu paranteza explicativă "(Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești)", este definit ca "A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară". În NDU (2006), apare o separare în sensuri, dar variația e minimă: (intranzitiv) "a se așeza într-un loc
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
paranteza explicativă "(Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești)", este definit ca "A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară". În NDU (2006), apare o separare în sensuri, dar variația e minimă: (intranzitiv) "a se așeza într-un loc (înemeind o țară)" și (tranzitiv) "a întemeia, a înființa, a funda". În Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), definiția se
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară". În NDU (2006), apare o separare în sensuri, dar variația e minimă: (intranzitiv) "a se așeza într-un loc (înemeind o țară)" și (tranzitiv) "a întemeia, a înființa, a funda". În Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), definiția se reduce la: "a se așeza într-un loc" "a întemeia o țară". În marele dicționar academic (DLR, serie nouă, tomul I, partea a 4-a, 2006) sînt numeroase
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
sensuri, dar variația e minimă: (intranzitiv) "a se așeza într-un loc (înemeind o țară)" și (tranzitiv) "a întemeia, a înființa, a funda". În Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), definiția se reduce la: "a se așeza într-un loc" "a întemeia o țară". În marele dicționar academic (DLR, serie nouă, tomul I, partea a 4-a, 2006) sînt numeroase citate care vorbesc de la sine, dar definițiile rămîn foarte generale și prudente "a ajunge (și a se așeza) într-un loc pentru
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
I, partea a 4-a, 2006) sînt numeroase citate care vorbesc de la sine, dar definițiile rămîn foarte generale și prudente "a ajunge (și a se așeza) într-un loc pentru un timp limitat sau pentru totdeauna", "a statornici și a întemeia o țară nouă, o așezare etc.; p. ext. a coloniza". Citatul cu descălecarea turcilor nu prea își găsește locul nici aici... Evident, toată familia de cuvinte împărtășește aceeași soartă, astfel încît descălecătorul e "întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din 1931, I. -A.Candrea formula mai multe sensuri, în care era cuprins și cuvîntul care va speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a coloniza, întemeind un Stat statornic (cei dintîi întemeietori ai Munteniei și Moldovei fiind veniți călări de peste munți)"; "a se așeza într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a coloniza, întemeind un Stat statornic (cei dintîi întemeietori ai Munteniei și Moldovei fiind veniți călări de peste munți)"; "a se așeza într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
se simt stupefiați. Un sondaj de opinie făcut în Marea Britanie în 2004 arăta că 60% dintre musulmanii britanici doresc ca viața lor să fie ghidată de normele Shariei, și nu de regulile codului civil. Cum Sharia, dreptul canonic al Islamului, întemeiat pe cuvîntul Coranului și pe tradiția profetică, conține niște norme de conduită care, potrivit mentalității europene, reprezintă o dovadă crasă de înapoiere umană, și cum, de cealaltă parte, musulmanii nu înțeleg să renunțe la normele lor divine de dragul unor prescripții
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
ca autor de basme, "Moș Nae"), dar și a unui xilogravor din München, Victor Schöbel, "devenit, de dragul fiicei protopopului din Râciul de Cîmpie, cetățean român", a avut probabil în genă dragostea pentru literatura copilăriei. Tot ce imagina ea s-a întemeiat tocmai pe această "joacă serioasă", pe bucuria de a pătrunde dincolo de oglindă. Ar fi dovadă de narcisism să spun că Dana mi-a ilustrat cărțile; de fapt a fost un dialog pe picior de egalitate, ca în sonatele pentru vioară
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
nu de valoarea literaturii pe care o scrie (cu un curs neglijabil la bursa valorilor sociale), ci de abilitatea manevrării resorturilor mecanismului social. Pe scena unde se joacă drama puterii funcționează alte legi decît cele ale "moralei" pe care se întemeiază lumea cărților, împărțirea personajelor în "pozitive" și "negative" nu spune nimic, valoarea e o noțiune cu care nu se poate opera, reputația și meritul real fiind realități paralele, biruința sau înfrîngerea ținînd de calculul probabilităților, de știința adaptării la regula
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
Patraș își ocupă meritoriu poziția între aceștia. Cu ce riscuri și în ce chip ? Să începem chiar din miezul similiteoretic al acestor note preliminare. În cel mai consistent și deopotrivă mai pasionant capitol al studiului, dedicat romanului Adela, demonstrația se întemeiază, absolut normal, pe receptarea cât se poate de favorabilă a cărții acesteia în epocă. Să nu uităm, e vorba de formidabilul an 1933, în care au apărut simultan Creanga de aur, Patul lui Procust, Rusoaica, Drumul ascuns. Lăsând rivalitățile la
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
la proxima aniversare - din 2017, de pildă. Desigur, până atunci mulți din cei de astăzi nu vor mai fi, și acest lucru mă întristează. - Numele Cioculescu devenind un plural literar, te invit să ne spui cum te plasezi în seria întemeiată de Șerban cel Rău? - Ca un urmaș demn, care n-am adus ruina casei și nici amuzamentul răutăcioșilor din târg nu l-am făcut. Circumspect, cum despre mine s-a spus. Destinul a vrut ca și fiul meu, Șerban Filip
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
Sorin Lavric Ca să întemeiezi o religie nu e îndeajuns să vii cu un mesaj pe care să-l decretezi de origine divină, sperînd că astfel, hipnotizați de autoritatea lui celestă, toți se vor grăbi să te urmeze. Dacă răspîndirea religiilor ar fi depins exclusiv
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
al căror conținut biografia întemeietorului să fie ștearsă cu buretele. Cine ar încerca să procedeze astfel, ar pluti imponderabil în spațiul unei doctrine lipsite de miză omenească. Căci ceea ce dă pondere unei religii este afinitatea psihologică dintre cei care au întemeiat-o și cei care, respirînd-o astăzi, se regăsesc în modelul întemeietorilor. Iar un model uman nu stă într-o predică teoretică, ci într-un traseu biografic. Nu ce spune un om contează, ci ce face el ca să-i convingă pe
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
pe comentatorul atent, drastic uneori, al actualității sociale și culturale. În necrologul închinat lui Gheorghe Bogdan-Duică, critică nepotismul universitar, practica întemeierii di-nastiilor universitare din Cimitirul Buna-Ves-tire, "Gheorghe Bogdan-Duică - scrie Pavel Dan - nu și-a lăsat catedra moștenire copiilor. Nu a întemeiat o dinastie universitară. Nu și-a numit fetele asistente, nepoții și nepoatele preparatori. În atmosfera viciată de la universitățile noastre, unde la darea notelor "se ține socoteală de neam, de rudenie și confesiune și unde studentul sărac și fără protecție, dacă
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
foarte reticent în privința folosirii de către Stahl și, ulterior, de către mulți alți autori, inclusiv în cadrul acestui volum, a conceptului de drepturi - ale țăranilor, ale gospodăriilor sau ale obștilor (ori ale unui ocol). Susținerea că relațiile sociale din societatea românească tradițională se întemeiau pe drepturi cred că este prea tare și nu are la bază o analiză adecvată a ceea ce înseamnă un „drept”. Este prea tare deoarece atât acest concept, cât și conceptele care se află în proximitatea lui, precum conceptul de contract
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a regulii unanimității poate fi interpretată, desigur, în sensul că obștile sunt egalitare și, de asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne doar că obștea încearcă să țină toate conflictele
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
urmașii lui. Provenind din mediul universitar, era firesc să continui cu predilecție relațiile cu instituțiile de învățământ superior. Tot firești mi se par simpatiile pentru oamenii valoroși ai României. Aici remarc pe academicianul prof. dr. Constantin Romanescu, cu care am întemeiat o prietenie bazată pe aceleași înclinații umanitariste. Selecția scrisorilor din acest capitol a avut la bază, evident, criterii sentimentale. Din liceu am avut relații excelente cu colegii mei evrei și m-am bucurat de modul cum s-au solidarizat părinții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
septembrie 1895 este numit director al acestui gimnaziu și rămâne în această funcție până în septembrie 1905 . S-a integrat foarte repede în viața social economică, politica și culturală a Târgu Jiului dar și a Gorjului și împreună cu intelectualii Gorjului a întemeiat Muzeul Județean Gorjean iar pentru îmbogățirea acestuia cu mărturii și documente a colaborat cu diferiți profesori pe care i-a atras de partea sa iar în 1894 a editat revista literar-istorica “Jiul” , alături de Al.Stefulescu, avocatul Gh.Pârvulescu, dr.I.Urbeanu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
crearea acelui Imperiu Latin de Răsărit, aflat sub incidența papei și a catolicismului a dus la creșterea puterii otomane. Tentativa lui Alexios al III-lea Anghelos de a se refugia în Niceea și apoi a lui Alexis Comnenul de a întemeia un alt imperiu bizantin, la Trapezunt n-a dat roade și au divizat în continuare pe creștini. Încercând să stabilesc originea turcilor otomani, nu pot să nu-mi pun două întrebări fundamentale în acest sens: de unde au venit ei? când
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
padișah (mare sultan), întinzându-se cu cuceririle în Tracia Orientală. A fost o vreme emirul turcilor otomani, între 1324 și 1360. A fost un ceceritor ca și tatăl său. Printre orașele cucerite de Orchan se numără Brusa, din Asia Mică, întemeiată de marele comandant militar din antichitate, Hannibal. Prima capitală a statului otoman a fost Brusa (Bursa). Din 1331, Orchan pune stăpânire pe Niceea, pentru ca în 1337 să cucerească Nicomedia. Iată, ce spunea un cronicar otoman, pe nume Sükrüllah despre Orchan
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
produs diferențieri de avere, cu drepturi inegalitare, expresie a unei populații scindate în cete multiple și categorii sociale diverse, cei bogați încercând să-i domine pe ceilalți membri, cu interese antagonice, puternic invadată de nebăștinași și acaparatori locali, care își întemeiau drepturile nu pe băștinășie, ci pe contracte, ducând o aprigă luptă pentru acapararea „veniturilor” și a fondului de teren vălmaș, pe baza unei economii de schimb și a unor tehnici de lucru permițând exploatarea an de an a acelorași terenuri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Varadia, Surduc- Banat, Berzovia, Jupa, Zavoi, Lăpușnicel etc., dar și prin mărturiile epigrafice și numismatice descoperite aici se dovedește că teritoriul județului a făcut parte din provincia Dacia romană. În apropierea vechilor așezări geto-dacice- Gornea, Pojejena, Jupa, Berzovia au fost întemeiate noi așezări romane de tip rural și urban, au fost ridicate clădiri impunătoare din piatră și cărămidă, au fost așezate monumente cioplite din piatră și marmură. O mulțime de inscripții în limba Latină dovedesc o relativă răspândire a scrisului. S-
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
manifestă în prelungirea lumii ca existență fără lume. În sine, omul nu poartă necesitatea realității, a societății și a tuturor lucrurilor prin care încearcă să creeze, în interiorul lumii, o lume a omului distinctă de lumea ca atare. Energia obiectivă care întemeiază lumea și energia subiectivă în care se transfigurează omul nu poartă în ele același principiu, fiindcă omul, în sine, este o existență fără lume. Replica socială a lumii, pe care omul o va crea ca lume dis tinctă în interiorul lumii
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
lumii. Miza este morală, pentru că orientează lumea către un înțeles pe care lumea nu îl are. Omul se proiectează în simulacrul absolut al stării de per fecțiune obiectivă a lumii ca moment ideal al absurdului. Principiul moral pe care se întemeiază manifestarea spirituală a omului evocă necesitatea stării de existență fără lume, în prelungirea lumii, pe care omul transfigurat în energie subiectivă o înzestrează cu sens. Lumea se dizolvă astfel în simulacrul moral al stării de existență prin care i se
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]