3,412 matches
-
et la révolution roumaine de 1848", în Mélanges de l'École roumaine en France, Paris, 1929. Brătianu, Gheorghe I., O enigmă și un miracol istoric: poporul român, București, Fundația pentru literatură și artă, Regele Carol II, 1940; Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, București, Editura Eminescu, 1980. Breazu, Ion, Michelet și Românii. Studiu de literatură comparată, Cluj, 1935. Bucur, Marin, Jules Michelet și revoluționarii români, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982. Budai-Deleanu, Ion, De originibus populorum Transilvaniae, 2 voi., ediție de Ladislau Gyemant
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Capitolul l Căutarea unui înțeles . . . 9 Obsesia uitării . . . . . . 9 Nostalgii . . . . . . . 10 Între îndoială și nostalgie . . . . . 14 Miorița . Capitolul 2 O enigmă românească Problema originilor și a continuității . . . 18 Epoca romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Ajzen și de A.H. Eagly și S. Chaiken. În forul intern, subiectiv al individului, formarea atitudinii parcurge drumul de la nedeterminare la cristalizare în ceea ce privește toate cele componente ale sale. Astfel, în plan cognitiv, ideile și cunoștințele dobândesc grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente și preferințe axiologice; sub aspect comportamental, intențiile subiectului trec de la nehotărâre la decizie, indiferent dacă obiectul atitudinii este o realitate concretă sau o abstracție. Corelația și interdependența
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
introducerii mașinilor agricole, cererile pentru înființarea de ateliere de construcție și reparare a uneltelor agricole sunt tot mai numeroase. În aceste împrejurări se plasează și încercările de fondare a unor ateliere mari în orașe. Prima încercare mai serioasă a fost întemeierea atelierelor de unelte agricole din Păcurari, care, după cum se știe, a eșuat în cele din urmă. În 1857, Anton Schiler și comp. „a deschis” la Iași, „în mahalaua feredeului turcesc, de vale de curtea domnului Mihai Sturdza, o fabrică pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Departamentului din lăuntru al Moldovei, cerând un privilegiu pentru înființarea unei „tăietoare de vite” la Galați, după metoda lui, în condițiile următoare: guvernul Moldovei să-i cedeze gratuit cheiurile și vechea carantină pe toată vremea funcționării; guvernul să nu permită întemeierea unei alte fabrici în țară, la fel cu a sa; să poată importa vite, fără a plăti alte taxe decât cele ce sunt datorate pârcălăbiei; produsele ce le va exporta să fie scutite de vamă, iar vasele ce vor transporta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
șase luni”. Aceasta înseamnă că noua întreprindere mecanică a intrat în funcțiune în luna iunie 1855. M. Kogălniceanu a cerut imediata închidere a întreprinderii lui Bühl, invocând dreptul de exclusivă fabricare a postavului, drept care-i fusese acordat prin hrisovul de întemeiere a fabricii sale. Ca urmare a intervenției energice a lui Kogălniceanu, s-a instituit o comisie, care a primit însărcinarea să arbitreze acest diferend. Din procesul verbal întocmit de către membrii comisiei rezultă că Ed. Bühl a înființat o întreprindere industrială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
joace un rol preponderent. Producția mecanică de lumânări. O altă ramură economică în care se constată începuturile mașinismului este producția de lumânări de stearină. Inițiatorul introducerii mașinilor în acest domeniu este Torenburg, care a obținut în 1840 un hrisov de întemeiere a unei fabrici de lumânări de stearină cu următoarele condiții: exclusivitatea fabricării luminărilor de stearină pe timp de 10 ani, prețul de vânzare a lumânărilor să fie mai redus decât cel al lumânărilor importate și în nici un caz să nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instalații mecanice n-au putut face față greutăților ivite, în special concurenței interne și externe. Ele au decăzut. Excepția pe care o face fabrica lui Foulcquier se explică mai puțin prin situarea ei în portul Galați și mai mult prin întemeierea ei pe baze mai largi, prin fondarea ei ca o întreprindere mare cu peste 100 de lucrători, care s-a dovedit capabilă să reziste și să învingă atât concurența internă a atelierelor micii producții și a cooperației capitaliste simple, cât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost reluată de data aceasta însă într-o formă de producție superioară - de fabrică. În acea vreme a luat ființă pe moșia Grozești (Bacău) a cneazului D. Cantacuzino o instalație mecanică și nu o manufactură după cum se crede. Hrisovul de întemeiere a acelei mici fabrici a fost dat lui D. Cantacuzino la 4 februarie 1845. La 18 ianuarie 1848, D. Cantacuzino anunța că a clădit o fabrică de sticlă pe moșia Grozești, care producea geamuri și tot felul de sticlărie de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de economia-sătească, acordând un rol determinant meșteșugarilor. Ei au ajuns la această concluzie pornind de la factorul hotărâtor al procesului de apariție și dezvoltare a orașului: adâncirea diviziunii sociale a muncii, care a dus la desprinderea meșteșugarilor de economia sătească, la întemeierea de către aceștia din urmă a unui nucleu care a stat la baza constituirii orașului în care ei au jucat un rol important. Abordată în istoriografia veche românească numai sub aspect juridic sau politic, edilitar sau urbanistic, istoria orașului de pe teritoriul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pildă, domnitorului i se recunoaște o suveranitate internă, dar noțiunea trebuie înțeleasă în accepțiunea ei feudală, de vreme ce domnia sa era condiționată de fidelitatea față de țar și de păstrarea religiei ortodoxe. Totodată, diploma prevedea și prezența unor garnizoane rusești în Moldova până la „...întemeierea țării”, încât s-a și afirmat în termeni prezenteiști că actul nu numai că nu garanta independența, ci, dimpotrivă, o submina. După opinia noastră, problema este pusă greșit, căci nu poate fi vorba în epocă de o independență absolută și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căruia a ajuns la concluzii prețioase relative la anatomia și fiziologia economico-socială a acelei orânduiri, la căile menite să ducă la instaurarea unei noi societăți bazată pe „dreptate și frăție”. Firește, N. Bălcescu a greșit atunci când a considerat că înainte de întemeierea statelor feudale n-au existat relații de producție feudale, că în acea epocă și în timpul constituirii statelor feudale, românii au trăit în egalitate, că șerbia ar fi fost introdusă la noi prin coloni, dar contribuția pe care el a adus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe N. Bălcescu pe unul din cele mai mari piscuri ale istoriei patriei noastre. Opera lui N. Bălcescu s-a bucurat, chiar de la debut, de o largă audiență și aprecieri entuziaste. Referindu-se la Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până acum, Barițiu o califica drept o „lucrare unică în felul ei...” iar, în 1846, Vaillant a publicat-o tradusă în „Revue de l'Orient”, dar a și iscălit-o, de unde și protestul lui N. Bălcescu. Question économique
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să facem o distincție importantă între morala ca datorie și morala ca virtute. Această diferență a fost evidențiată de unii autori, care au distins între "morala ca aspirație și morala ca datorie"2 sau, altfel spus, între morala care urmărește "întemeierea sa în Ființa sa"3 și morala socială sau civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului 4, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
utile sunt rele113. Gânditorul francez Auguste Comte (1798-1857), considerat întemeietorul doctrinei pozitiviste, a exercitat o influență majoră asupra filosofiei dreptului pentru mai bine de un secol. El propune înlăturarea din știință a tot ce este speculație nesigură a rațiunii și întemeierea acesteia pe observarea faptelor concrete. În dezvoltarea teoriei sale, Auguste Comte pornește de la principiul că știința nu are dreptul să afirme decât ceea ce se constată în mod "pozitiv", adică ceea ce se constată prin simțuri ca realitate materială, externă. La baza
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în primul rând o atitudine a conștiinței ce implică ideea de alteritate, adică considerarea simultană a mai multor subiecte puse pe același plan și reprezentate unul în funcție de celălalt. Ideea de justiție este strâns legată de ideea morală, stând la baza întemeierii realțiilor interumane. "Justiția este un fel de echilibru între părți, de aceea ea poate juca rolul unui termen mediu care să aducă la același nivel orice manifestare excesivă. În societate, acolo unde ceea ce este just întâlnește foarte adesea injustul, acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
astfel trezirea din somnul spiritului. Iisus coboară în cel mai adînc iad pentru a împlini mîntuirea care "Din Veșnicie Încă început-a" (Vala, VIII, 242), arătînd că intrarea în timp este o înrobire a spiritelor, pentru a caror mîntuire de la Întemeierea lumii a fost jertfit Mielul Domnului, "Mielul cel Divin care murit-a pentru toți, / Și toți în el murit-au, și el a lepădat întreaga fire muritoare" (Vala, VIII, 478-79). După cum afirmă Pavel: "Noi deci, prin botezul în moartea Lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
232 (VII [b], 166) Luváh și răstignitu-l-au de arbor: Episod în care Luvah este identificat cu Iisus Hristos. 233 (VII [b], 168) Să moară-o moarte de Șase mii de ani: Altfel spus, Mielul lui Dumnezeu este sacrificat încă de la întemeierea lumii, 6000 de ani fiind durată lumii terestre conform doctrinei creaționiste. 234 (VII [b], 201) caii de aur ai lui Urizen: Vezi supra notă despre ai lui Urizen Căi Aprigi (V, 208) și cea despre ai Luminii Aprigi Căi (V
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității / 122 II.3.a. Unitate sufletească și finalitate în personalitatea mistică (anarhică) / 122 II.3.b. Locul "tipului" în evoluția personalizării energiei / 133 II.3.c. Personalitatea energetică și modalitățile sale / 144 II
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic, în primul rând rostul de a reconstrui locul omului în "structura" lumii. Al doilea tip de interpretare, cel filosofic, trebuie detaliat, pentru că deschiderea (dimensiunea) filosofică a personalismului energetic a fost gândită diferit. Astfel, unii interpreți au încercat să dovedească întemeierea sa antropologică. Spre sfârșitul deceniului IV, când lucrările ce încheagă personalismul energetic erau publicate, Tudor Vianu aprecia astfel această concepție: "întreaga filosofie a d-lui C. Rădulescu-Motru se reazemă pe o viziune a omului, pe un concept normativ al persoanei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofiei lui C. Rădulescu-Motru dovedește bogăția sa teoretică. Dar unele riscă să o socotească blocată în modelul unei discipline filosofice. Semnalăm însă un gând (implicit în sistem) al lui C. Rădulescu-Motru și o reconstrucție filosofică a sa amândouă sub rezerva întemeierii lor ulterioare, pe măsură ce interpretarea de față înaintează care pretind un act revalorizator general-filosofic, iar nu unul particular-disciplinar: ideea locului omului în ordinea universală: omul cumpănește așezarea condiționatului (natural) și a Necondiționatului (Absolutul); el este element de ordine în lume. Această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îl cuprinde. Apoi, pe temeiul analogiei dintre determinismul prin finalitate și structura formală a conceptului kantian al finalității, sunt dezvăluite: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (înfăptuită, în filosofia lui C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spune Kant) are un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființa este "refăcută", iar omul este așezat, cum ar spune Heidegger, în conul ei de ne-uitare. Discursul despre om nu ține numai de o formă de reflecție "deviată și deformată", cum pretinde Foucault, ci este legat de însăși condiția întemeierii metafizicii; de aceea el are puterea de a funda orice reconstrucție filosofică. Numai că nu în orice formă a sa; și, mai ales, nu prin orice "zicere" despre om. Tradiția filosofică a secolului trecut care acoperă cea mai mare parte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omenească) și o face să fie într-o lume. Prin urmare, putem pune la socoteala modelelor de reconstrucție a umanului și ontologia fundamentală. Aceste trei modele de reconstrucție a umanului coexistă în spațiul gândirii filosofice europene. Fiecare a primit o întemeiere teoretică și o justificare filosofică în secolul nostru, cu toate că aflăm "oglindiri" ale fiecăruia încă în filosofiile începuturilor, iar abordări ale problemei omului din unghiul modelelor ca atare, fără ca ele să dobândească o întemeiere teoretică, aflăm începând cu partea ultimă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]