5,364 matches
-
însă totuși o imagine a adevărului. Maică-sa și soțul ei o omorâră... înțelegeți acuma? Cam în astfeli urma nenorocitul de-a vorbi mai multe zile. Eu rămăsei acolo, căci speram că va fi mai bine. Chemasem un medic. El întrebuință mai multe mijloace, fără ca să fi ajutat vreunul. Contele era și rămase nebun și nu dormea nici un moment. în fine căzu la pat, atunci mă chemară iarăși. Cât de mult se schimbase: ochii săi întunecoși erau înfundați tare și ardeau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la Neapol ea se căi de multe ori de nebuneasca mișcare ce a făcut, căci, deși fără cercare de lucrurile lumii, simțea însă că purtarea sa a fost mai mult decât ușoară și că oricine altul fără de Pergoleze ar fi întrebuințat rău poziția în care se aruncase ea... Vai! dar ceea ce îi zicea conștiința, acel glas din năuntru pe care îl făcem să tacă câteodată, fără a putea vreodată să-l înecăm, un glas mai tare, mai puternic se gătea să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a estermina pe ereticii din țara lui și de-a ridica și răspândi catolicismul. Neizbutite încercări de uniune în Bulgaria și Macedonia. Înfrățirea politică a românilor cu bulgarii. În acest chip, puind în cumpănă toată autoritatea regală și bisericească și întrebuințînd fără cruțare focul și sabia, scaunul papal izbuti într-adevăr să facă intrare legei și primatului catolic în Slavonia, Sirmia și Bosnia, intrare deși nu esclusivă dar durabilă, căci a înstrăinat de la biserica răsăriteană atât majoritatea populației, în mare parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să-l învingă-n lupte, parte să-l facă a fugi de bunăvoie sub impresia propriei sale slăbiciuni. Protostratorul trebui pîn-în sfârșit să deșerte și tarea cetate Stanos în care se retrăsese ca-ntr-o tărie neînvinsă. Printr-un vicleșug, întrebuințat contra lui Chrysos, căzu si Strumizza în mâinile romeilor și Ioannes Spyriodionakis, pierzîndu-și cauza, încheie asemenea pace. În strălucirea unor asemenea fapte glorioase, împăratul putui să se-ntoarcă-n capitală c-o mare sumețire de sine, de vreme ce de un timp
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații călăreți cumani întrebuințau necontenit tactica că-o rupeau de fugă îndată după începutul luptei și-naintea unei ciocniri serioase, lăsîndu-se urmăriți cu și mai mare necumpătare de cătră aprinzăcioșii latini; dar după o fugă de vro două mile, se-ntoarseră repede, se reculeseră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amândoi stăpânitorii hotărăsc ca să se întîlnească. Vatatzes purcede pentru acest a scop din Niccea, ocupă Lampsacus, trece cu o parte a oștirii Elespontul, încunjură Kalliupolis, oraș apărat de venețian, îi da asalt și-l ia în puțină vreme, după ce a întrebuințat cu energie mari mașine de asediu. În orașul Kalliupolis, cucerit în acest chip, Vatatzes primește curând după asta pe Ioan Asan, ce sosi cu soția și fiica sa acolo, și la această întîlnire amândoi domnitorii dezbat, lămuresc și întăresc verbal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dăduseră cea din urmă răsuflare. Recunoscând în această lovire a casei sale mâna răsplătitoare a lui Dumnezeu pentru că jurase strâmb și despărțise fără cale pe doi soți, înspăimîntat de aceasta, ridică numaidecât asediul, dă foc mașinelor-praștii, berbecilor pe care-i întrebuințase, și apucă repede drumul spre Tîrnova. Latinii, avizați la ei înșii, deci insuficienți, se văd asemenea siliți să întrerupă asediul, pleacă la Constantinopol și despresură de nevoie cetatea Tzurulos de cingătoarea ce-o înconjurase. Asan, zdrobit de căință și convertindu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru meritele sale, uneltea în gândul său trădare, strânse oști pe sama sa, câștigă pe mulți luptători dintre cei ce erau cu simbrie la-mpăratul, încunjură orașul întărit Melenik și, pentru a-l lua, puse-n cumpănă toate puterile sale, întrebuințînd bine toate înlesnirile și foloasele poziției sale. Garnizoana cetății Melenik, comandată de doi oameni cunoscători întru ale războiului și viteji totodată, anume Teodor Nestongos și Ioan Angelos, suferi vederat atât prin năvala imediată cât și prin chinuitoarea lipsă de apă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dorința-i de-a înrîuri asupra hotărârilor sinodului în acelaș grad în care înrîurise altădată împăratul asupra lui. Pentru a intimida și a stăpâni sinodul, izbucni o răscoală și atunci episcopul Teoctist de Adrianopole observă următoarele: "Rebelii vor iestimp să întrebuințeze pe episcopi ca pe niște frigări de lemn, pentru a frige în ele pe Bekkus, au însă totodată gândirea nemărturisită de a-i arunca pe urmă și pe ei în foc". Esperiența confirmă curând după asta adevărul acestei aserțiuni. Intrând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îi dădea locul cel mai apropiat de părinții săi. Cu toate astea viitorul copilului îi părea primejduit prin despotul Sfentislav, pe care fără cuvânt îl bănuia c-ar tinde să moștenească tronul și c-ar avea de gând a-și întrebuința puterea lui de despot pentru a sprijini pretențiile sale. Hotărî dar să-l înlăture prin vicleșug și ca pretext și ocazie se folosi de îmbolnăvirea soțului ei, Constantin Tichus. Prin soli anume îl înduplecă la anul 1277 pe Sfentislav la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu Terteres, deci unchi lui Sfentislav despre tată, să deie ajutor războinic {EminescuOpXIV 148} acestui nepot al său și pentru a-l atrage din contra pe cel dentîi împrotiva celui din urmă, împăratul recurse la toate mijloacele câte se puteau întrebuința cu oarecare cuviință, precum: daruri bogate, un prezent anual în bani și înrîurirea prin înrudire ce avea să se exercite prin persoane mijlocitoare anume poftite, între cari anume soția lui Smiltzus chiar, care era cumnată cu Eltimeres și nepoată împăratului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cărora liberă chibzuință nici avea vro margine, nici era însemnată printr-un anume îndreptariu. Cestiunile importante a raportului dintre succesiunea ereditară și alegere, dacă asta din urmă e exclusă prin cea dentăi, sau daca modul din urmă cată a se-ntrebuința numai în cazul stingerii descendenței directe, apoi cestiunea daca amândouă modurile de așezare în scaun se exercitau în aceeași vreme și în ce legătură stăteau ele întreolaltă, toate acestea n-au fost dezlegate definitiv nici teoretic, nici practic, nici prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
schismaticilor și păgânilor ce vor năvăli dușmănește asupră-i. Daca Wenceslaus V are însă drepturi reale asupra Poloniei, atunci să le dovedească în persoană dinaintea papei, din mâna căruia va primi hotărârea. Mijloacele morale nefiind suficiente, convertirea ereticilor se făcea întrebuințînd fățiș puterea fizică. Astfel papa Ioan al XXII-lea porunci în anul 1327 ordinului predicanților (dominicanilor) din Ungaria ca să stârpească din rădăcină toți vlăstarii ereziei din via Domnului. În urmarea acestei porunci ordinul dominicanilor era dator să propovăduiască o cruciată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întru creștinarea dorită a rutenilor schismatici din Galiția și a altor populațiuni renegate de pe lângă marginile regatului său și fiindcă pentru aceasta avea mari cheltuieli, papa Ioan al XXII-lea îi încuviință cererea și-i dete voie ca să perceapă și să întrebuințeze în curs de trei ani a treia parte din venitul ce-l dau prebendele bisericești vacante, pentru ca să aibă cu ce-și apăra regatul contra atacurilor dușmane provocate prin această operă de convertire. În același spirit de prozelitism papa Clement VI
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât și cetatea Silistriei (Tristrum). Drept care, în anul 1390, el adaose pe lângă titlurile sale de pîn-atunci pe cel de despot al Dobrogei și domn al Silistriei; adaose pe cari cu câțiva ani în urmă e drept că nu le mai întrebuințează, căci în hrisoavele din anul 1395 bunăoară îl vedem numindu-se iarăși numai voievod al Valachiei, duce de Făgăraș și Omlaș, {EminescuOpXIV 171} comite de Severin. El putea prin urmare cu tot dreptul să pună afară de orice îndoială aserțiunea, adeverită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părtinitor al turcilor posesiunea acestei cetăți sultanului Baiazid, care lepădă în ea o garnizoană tare. În partea regelui luptau cinci până la șase sute de viteji călăreți franceji sub comanda contelui d'Eu, conetabil al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de încunjur, să ia orașul, să măcelărească parte din garnizoană, iar parte s-o prindă și să-și asigure posesiunea tăriei, puind în ea o garnizoană a lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin [care] ea produce efectele sale, căci printr-asta abia cunoaștem o arte în preciziunea și putința ei (Bestimmtheit und Vermogenheit). Materialul muzicei e tonul, a poeziei cuvântul (vorba). Aceasta, materia în sine cea mai spirituală, pe care ea-l întrebuințează pentru dezvelirea fantaziei poetice, face din ea cea mai înaltă și cea [mai] coprinzătoare (copioasă) din arți. Artea înfățișări dramatice, ca realizatoarea (Verwirklicherin) celei mai nalte specii de poezie, are întreagă personalitatea omului de material al ei. Prin mijlocul aceleia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coloare, sculptura prin metal or marmură, poezia prin nemijlocitul product al spiritului: cuvântul. În ea dar apare personalitatea individuală a omului ca materialul (cel mai) necesar, pe care nu are de-a-l forma și spiritualiza (begeistigen) mai puțin, de-a-l întrebuința adică la (înfățișarea) reprezintarea ideei, decât sculptorul greutatea materiei or componistul tonurile. La (pe, în) și prin personalitatea omenească (realiză) manifestă așadar artea dramatică (Schauspielkunst) ideile sale; de ea e tot așa de puțin separabilă ca și coloarea de pictor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cine și-a adus la conștiința de sine ființa acestei activități artistice nu va recunoaște așadar în ea decât o formă deosebită a toată crearea (Schaffen) artistică. Numai modul și maniera formărei constituie distincțiunea, căci în artea noastră artistul singur întrebuințează propria sa individualitate ca material întru manifestarea ideei. Însă el esprimă această particularitate a sa în privirea unei mulțimi curioase. Daca mulțimea nu e decât curioasă și s-a adunat numai din cauza unei plăceri simțuale, atunci e rău și de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că și el își are greutățile și misteriile sale. Tieck are așadar dreptul de a spune că: "Trebuie să iertăm actorului că nu mai vrea să audă neci de-o critică mai mult, pentru că în specia asta de scriitorie se întrebuințează în genere penele mai tâmpite, de unde apoi nu izvorăște dezaprobarea din invidență, ci numai spre a sacrifica unui idol". Foi dramaturgice, II, pag. 29. {EminescuOpXIV 251} {EminescuOpXIV 252} O activitate căzută în opiniunea publică (înspăimîntă) respinge de sine naturi talentate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
idealitate. Ce cerc mic de figuri îi va rămânea actorului a cărui fizionomie [e] (inacce[sibilă]) neprimitoare pentru espresiunea spirituală și cât [de] rar îl mână un talent specific tocmai la reprezintarea unor astfel de tipuri, la cari să poată întrebuința (artistice) ca artist o structură de obraz în care prevalează espresiunea simțuală. Fizionomia ordinară, în privința arhitectonică, va fi dar tocmai ca și un corp stăpânit de-o infirmitate văzută, o bară (piedică) naturală pentru reprezintator. E clar că noi nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă viața ce are s-o reprezinte i se pare ca ființa lui proprie, neseparabilă de el, el nu se dă decât pe sine în această dispozițiune potențială (gesteigert). Cu cât sunt mai puternice forțele pe cari simțamîntul acesta le poate întrebuința pentru sine, cu atât va fi mai liber cursul fluviului aceleia. Însă, trecând forma poetului cu totul în simțământul reprezintatorului și fiind simțită de el ca o dispozițiune proprie a sa, nedezlipită de el, reprezintatorul nu poate să ne dea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doua, a lumei conștiute, el balansează între puterea naturei și puterea spiritului. Numai forma vieței a rămas, fondul vieței însă (junețea) a fugit, și denăuntru el nu s-a renăscut. Actorul astfel a devenit rutinier, care se mai poate încă întrebuința ca utilitate; în arte, categoria cea mai săracă. Este aceasta soartea tuturor reprezentatorilor cari n-au trecut neciodată peste treapta simțirea nemijlocite, ci au rămas pe ea. Din multa mișcare pe scenă, din schimbul rolurilor cel felurit s-a născut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
armele față până și cu cel mai subordonat caracter a lui Shakespeare; pentru că, propriu luat, aicea nu e de-ajuns neciodata simpla abilitate scenică. Numai o direcțiune foarte circumspectă și plină de un zel adevărat pentru arte îl va putea întrebuința pe rutinier după calificațiunea sa deosebită și-n opere însemuate înțelegînd adică acel punct din el unde încă nu s-a tâmpit viociunea internă și care se poate întrebuința încă cu succes. Fizionomia cea mai respingătoare însă își apropriază numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și plină de un zel adevărat pentru arte îl va putea întrebuința pe rutinier după calificațiunea sa deosebită și-n opere însemuate înțelegînd adică acel punct din el unde încă nu s-a tâmpit viociunea internă și care se poate întrebuința încă cu succes. Fizionomia cea mai respingătoare însă își apropriază numai rutina simplă, când se crede genialitate și-și ia spre obicei de strănut, fără respect de însemnătatea artei, imperiul tipurilor poetice, ș-apoi își alege cu mâna ei de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]