190,431 matches
-
de specialitate, ale articolelor-manifest din revistele informatice etc.). Formația lingvistică, finețea stilisticianului și experiența în judecarea evoluțiilor limbii se vădesc mai ales în felul în care autorul reușește să păstreze măsura înțeleaptă a specialistului veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său, să evite profețiile (" Nu putem prezice schimbarea lingvistică, putem doar să o recunoaștem odată ce s-a produs", p. 22) și mai ales prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs - dar e deja o judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va permite integrarea a tot mai multe dintre trăsăturile normale și diverse ale comunicării umane, cu întreaga lor varietate de texte și stiluri: de la cele intens familiar-argotice pînă la cele solemne și formale. Evident, prudența e mai necesară ca oriunde într-un domeniu în care rapiditatea inovațiilor tehnologice poate schimba totul: creșterea vitezei de transmitere a datelor
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Sacha Guitry, Jean Cocteau, Céline, Paul Morand, Georges Braque, Picasso, Henri de Montherlant, ca să pomenim doar unele din pleiada de nume celebre ale vremii, alcătuiesc în paginile sale un adevărat whoîs who al intelectualității de la jumătatea secolului trecut. Din jurnalul întreg publicat sub titlul Radiații, doar Grădini și drumuri și însemnări caucaziene sunt pagini concrete de reflectare a participării la război (ceea ce, în haina filozofiei asupra raportului învinși-învingători, le-a asigurat marea popularitate și numeroasele reeditări). Simbolurile grădinii (concentrarea paradisului pe
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
la margine, avem șansa de a fi tineri." împătimiții în studiul postmodernismului (căci nu toți sîntem azi preocupați de această problemă teoretică și nu toți ne trăim viața în funcție de bisericuțele create în interiorul acestui cîmp de studiu) vor putea înșira biblioteci întregi în dosul a ceea ce Alexandru Mușina numește ideea dumnealui. Dar nu asta e important: marginalii care pot fi tineri și proaspeți e cheia sistemului mușinian. Există o întreagă retorică a provinciei și a capitalei în tot ce atinge acest scriitor
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
în funcție de bisericuțele create în interiorul acestui cîmp de studiu) vor putea înșira biblioteci întregi în dosul a ceea ce Alexandru Mușina numește ideea dumnealui. Dar nu asta e important: marginalii care pot fi tineri și proaspeți e cheia sistemului mușinian. Există o întreagă retorică a provinciei și a capitalei în tot ce atinge acest scriitor de la Brașov. într-o discuție tema devine grotescă, pentru că poeții pe care autorul spune că a mizat, deși sînt din București (în ideea de a-și dovedi nevinovăția
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
vers al lui Mallarmé. L-am găsit extrem de potrivit pentru povestea mea. Am renunțat la context și am păstrat doar substantivul și adjectivul. Aceste două cuvinte alăturate rezumă, explică frumoasa mea poveste. De fapt o pasiune nu poate dura ani întregi. Ea trebuie să se desfășoare într-un timp limitat, măsurat. Înainte de a muri, bărbatul meu a pronunțat un cuvânt important, pe care eu l-am pus în gura unui erou dintr-un roman, dar a trebuit să treacă mulți ani
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
chiar dacă vor fi nevoiți, și ei, să-l pună pe urmă-ntr-un colț al casei, fiindcă nu au loc. 1 Din 1930, ziua de 23 aprilie, Sfântul Gheorghe (și ziua morții lui Cervantes), este sărbătorită ca Ziua Cărții în întreaga Spanie. Din 1995 UNESCO a adoptat 23 aprilie ca Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor. în Catalunya (al cărei patron este Sfântul Gheorghe) se sărbătorește cu mare fast această zi, în care se oferă celor dragi trandafiri
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
de a-i băga în aceeași oală și pe călugări și pe păcătoși, toți pradă acelorași slăbiciuni lumești. De altfel Cătălin Mihuleac descinde din Creangă, cu umorul hâtru și culoarea locală a toponimelor, încât s-ar zice că inventează un întreg epos moldav de bețivi sentimentali, studenți căminiști din complexul Tudor Vladimirescu, jupâni de bloc de Dorohoi etc. Aceiași inși autentici, rămași cu gura căscată în fața reclamelor luminoase. Cinstiți călugări care stropesc cu aghiazmă către ele. La această inventivitate epică extraordinară
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
emite astfel de propoziții de pe-o înaltă poziție de neutralitate. Ca și cum n-ar purta nici o vină pentru eșecul lametabil al "naționalei" de fotbal, "Nașul" s-a transformat în analist al dezastrului la care a pus nu un umăr, ci întreg corpul. Lacrimile d-lui Sandu sunt, în fond, sincere: cum să nu fie trist când a ratat o deplasare mănoasă în exotica țară extrem-asiatică? Cine n-ar regreta pierderea unor diurne grase, plăcerea de-a hălădui pe coridoarele hotelurilor sofisticate
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
în urmă decât frustrări, dispreț și resentimente. Chiar dacă știe c-a devenit girantul unor interese murdare, d-na Andronescu nu se va clinti nici un milimetru de pe poziția întărită unde a fost proptită în virtutea "entereselor" superioare ale partidului. Nu știu dacă întreaga mascaradă al cărei protagonist a devenit strania ministresă se desfășoară, în total dispreț al logicii și cu cinică batjocorire a bunului simț, doar pentru ca P.S.D.-ul să-și plătească datoriile față de dl. Peneș. în câteva luni vom ști dacă presa
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
americane (netradus la noi deocamdată), nu reprezintă decît o parte a efortului consacrat de dna Accad lămuririi oribilei tradiții. Excizia nu e doar o circumcizie aplicată femeilor, ci o formă de castrare. Într-o variantă severă, numită infibulare se înlătură întregul aparat genital extern și se coase vulva. Cronicarul își amintește că, în 1982, cînd romanul a fost tipărit la Paris, el a stîrnit două feluri de reacții, reflectate în presă: un mare număr de tinere de origine arabă ori africană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
două torpile cu care a stîrnit și presa și partidele parlamentare și pe șeful său direct, dl Năstase. Prima și cea mai grea a fost că el nu exclude organizarea de alegeri în 2003, pentru a se evita un an întreg de bălăcăreală politică. Presa, partidele parlamentare și premierul în persoană s-au grăbit să-i dea replici dlui Șerban Mihăilescu. (Pentru cititorii mai puțin informați, reamintim că dl Mihăilescu e autorul faimoasei sintagme adresate opoziției: "Ciocu' mic!" atunci cînd opoziția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
elaboreze rolurile în doar trei zile de repetiții. Mona Erhan (Ivona), la prima ei apariție de substanță pe scena orădeană, simte cel mai acut absența îndrumării regizorale, așa încât personajul său aproape că nu se vede, punând astfel sub semnul întrebării întregul angrenaj. E cert că lipsa concepției integratoare care, după cum bine se știe, înseamnă însăși misiunea regizorului grevează asupra spectacolului. De aceea, în pofida tuturor eforturilor actorilor, Ivona, principesa Burgundiei, în versiunea sa orădeană, nu emoționează, dar nici nu interesează pe măsura
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
artei, a unei istorii asimilate organic, pînă la așezarea ei în ordinea naturală. Un amestec de gravitate înaltă, de contemplație plină de melancolie, și de bucurie irepresibilă a jocului, de relativism epicureic, străbate prin fiecare lucrare în parte și prin întregul discurs expozițional. Preluînd tematici consacrate, cum ar fi cunoscutele peisaje venețiene, dar și toate celelalte repere ale spațiului natural și construit, el pare a se înscrie în parametrii legitimi și previzibili ai genului. Apar, astfel, imagini acvatice, peisaje cretoase scăldate
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
toate celelalte repere ale spațiului natural și construit, el pare a se înscrie în parametrii legitimi și previzibili ai genului. Apar, astfel, imagini acvatice, peisaje cretoase scăldate în lumini sudice, alături de repere arhitecturale intrate demult în patrimoniul de imagini al întregii lumi. Dar adevărata preocupare a lui Boca se manifestă dincolo de toate locurile comune și de nenumăratele imagini șablon instituite și, în același timp, erodate prin uz. Pictorul se apropie de modelul său peisagistic într-o dublă ipostază, aparent inoperantă din pricina
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
atributele fertilității și pînă la impresionantele portrete-efigie, pe care și Florin Mitroi le-a analizat cu un interes inepuizabil, și de aici înapoi la lumea zoologiei, repertoriul de semne și de forme al lui Boca tinde să se identifice cu întreaga realitate. Libertatea ca formă de captivitate Dacă aceasta ar fi, în mare, imaginea artistului așa cum se detașează ea din cele două expoziții, un potret de ansamblu al lui Ilie Boca am încercat să-l schițez cu un alt prilej. El
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
Marina Constantinescu Cititorul de ziare Deși accept foarte greu și rar să nu conduc eu mașina, descopăr cu voluptate cîte minunății poți vedea de pe locul "mortului", cum se spune. O lume întreagă, cinematografică, fragmentară se lasă privită și furată. Repede, în goana mașinii, înregistrezi case, ferestre, flori, copii aproape goi și murdari, bețivi, fîntîni, culori, voci, cai, căpițe de fîn, multă liniște pe ulițe la ceas de duminică, fete frumoase, deal, vale
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
în vîrful dealului, o panoramă grozavă a orașului se lăbărțează la picioarele mele. Într-o după amiază m-am luat după o actriță (importantă) care căuta un loc să-și repete textul. Urma să aibă spectacol. Știam că are un întreg ritual, că pașii ei și acel du-te-vino (mai amplu decît cel desenat de capul cu ziare) pot săpa un șanț, în cele din urmă. Vroiam să o văd din nou. Cu paginile în mînă, ridicîndu-și din cînd în cînd ochii
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
avut în bătălia cu cenzura, singurul monopol pe care îl poate avea un mare scriitor e monopolul asupra propriei formule auctoriale. Nu voi intra aici în detalii, dar subversivitatea romanelor sale înseamnă cu totul altceva decât similitudini aleatorii, înseamnă o întreagă cazuistică a "morții psihice", a reducerii omului la nucleotidă. Adică tocmai critica șopârlei, în niște structuri de roman analitic care vor trebui discutate pe larg. Aluzia literară Trecerea de la semnificarea diadică la semnificarea triadică mi se pare a fi adevărul
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
o trimitere la un episod recognoscibil din realitate, ci schema ei comentată, cu descompunerea ironică - fantezistă și nu prea - a mecanismului suspiciunii, bazat pe asemănarea dintre a avea un iepure și a adăposti un fugar. Angoasele asemănării se propagă pe întreaga desfășurare a piesei, luând forma unei științe totalitare despre calmul obligatoriu, care dă buzna în casa omului și îi cenzurează toate aspirațiile, oricât de banale. Aluzia literară funcționează așadar ca o "metaasemănare", ca o "metașopârlă", ca o critică a similitudinilor
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
a criticii estetice, adevărurile lor ar fi reușit vreodată să iasă de sub controlul direct al propagandei. Reportajul lui Tudor nu ar fi putut să fie "salvat" sub o nouă etichetă generică, dacă nu s-ar fi constituit (sau reconstituit) un întreg vocabular de întâmpinare, un vocabular altfel croit decât cel de dinainte. Și va trebui să îl reconstituim noi înșine (cu inovațiile de rigoare bineînțeles), pentru că iarăși l-am pierdut... Conflictul tânărului jurnalist cu activiștii era imposibil de arbitrat pe lista
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Iulia Popovici Bucureștiul a făcut obiectul, mai ales după 1989, unor serii întregi de studii de arhitectură, istorie, literatură comparată, sociologie, pe lîngă reeditarea Bucureștilor de altădată de Bacalbașa sau a multor altor cărți cu și despre Capitală, într-un justificat efort recuperator. S-ar putea spune astfel că volumul lui Zoltán Rostás
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
a cunoscut personal pe protagoniștii denunțului dnei Lavastine, vine cu observații psihologice nuanțate, atrăgînd autoarei luarea aminte asupra felului cum evoluează oamenii (mari sau mici) și raporturile dintre ei. Nu e cu putință, altfel spus, să crezi că o viață întreagă niște personalități precum cele numite mai sus puteau rămîne atașate de ideile primei tinereți și puteau conserva relațiile de inamiciție ideologică de pe atunci. Tot dl Vianu observă erori de citare din Cioran (a cărui operă a studiat-o), scurtcircuitări ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
reorientarea lui către cele două spații care nu se exclud, universal și românesc. Într-o țesătură de argumente critice, Ileana Mihăilă insistă asupra inovației ediției revăzute, considerînd ca "marea valoare" "împărțirea capitolelor în subcapitole, ale căror titluri schițează astfel planul întregii lucrări." Atentă la lecția de editor a lui Andrei Rusu (să nu pierdem din vedere că Ileana Mihăilă realizează prima sa ediție critică), este mereu pe urmele variantelor, date de G. Călinescu și acele inițiate de Perpessicius. Este atentă la
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
urmă, că în ciuda condamnării sale de către instanțele normative, împărtășite de mulți vorbitori culți (care îl percep ca vulgar, non-elegant etc.), uzul politicos al pronumelui dînsul e departe de a-și pierde vitalitatea și funcționalitatea. De fapt, în română este complicat întregul sistem specific al politeții la persoana a III-a, în care mulțimea formelor paralele permite oscilații, specializări, pierderi. Gramatica Academiei - care are totuși aproape 40 de ani, nu puțini cînd este vorba de acțiunea tendințelor limbii moderne - enumera pur și
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]