1,698 matches
-
pentru o mentalitate ca și sistemul percepție-conștiință pentru un individ? Accesul la raționament verbal este fără îndoială corelat cu faptele, cu descoperirile logice, cu noile raporturi între lucrurile deja cunoscute pe care noi le aflăm prin intermediul lecturilor noastre, și este întrucîtva asemănător cu "accesul la conștiință legat înainte de toate de percepțiile pe care organele noastre le primesc din exterior" (Freud). Dar putem reduce conștiința politică a unui colectiv, a unei epoci la expresiile deliberate, la proiecțiile strategice sau la dezbaterile ei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se pune un semn de egalitate între semn și cultură. Apoi a venit ceara fonogramei care arhivează sunetele, fotografia care stochează fețele dispăruților. Magnetoscopul care poate depozita prezentul, cu secvențele sale de timp diferite. Laserul optic promite acumulări uluitoare, chiar dacă întrucîtva costisitoare. Aici sînt instrumentele culturii, dacă ea, cultura, înseamnă totdeauna să pierzi partida morților împotriva, și în final în favoarea, celor vii. Paradoxul videosferei noastre este că avem acces la cele mai bune instrumente de resurecție și de călătorit în timp
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
His activity, like his life, is perfect and self-subsisting.” În lumina interpretării lui Ghaz"l, se desprind că semnificații de bază: subzistent prin sine și cel ce face să subziste orice creatură. Observăm că numai traducerea lui George Grigore sugerează întrucâtva și cea de-a doua semnificație, grație sufixului -tor care îi permite acest lucru. 2.1.2.4. al-Ð"hir, al-B"”în: SOI „din afara și din lăuntru”; ASM „Cel situat deasupra tuturor și Cel ascuns”; GG „Cel din afara și Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
n" YHWH ȚiyÄn nir’" bi-ke>Ä:Ä: „Și se vor teme neamurile de Numele Domnului și toți regii pământului, de slavă ta, căci Domnul va zidi Sionul, se va arăta în slavă să.” (t.n.) Prin fonetismul sau, „slavă” sugerează întrucâtva conținutul semantic. Acesta nu vedem însă cum ar putea fi comunicat altfel decât printr-o notă, mai ales având în vedere că termenul „slavă” este foarte mult folosit în aclamațiile liturgice. Latinizanții preferă sinonimul „mărire”, nesugestiv și riscând să conoteze
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în care femeile sunt comune, copiii sunt comuni și comune sunt toate bunurile, fiind eliminat prin orice mijloace și de pretutindeni orice lucru numit „propriu” și făcându-se astfel încât, după putință, și lucrurile care din fire sunt proprii să devină întrucâtva comune, precum ochii, urechile și mâinile care ar trebui să pară că văd și aud și lucrează în comun, oriunde oamenii laudă și condamnă, pe cât posibil la unison toate lucrurile bucurându-se și întristându-se din aceleași cauze, lăudând după
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
său: trecut îndepărtat pozitiv, trecut apropiat negativ, prezent și viitor revoluționare, deopotrivă pozitive și restauratoare, fie și pe o altă treaptă, ale trecutului îndepărtat. Milenarism? într-un sens - da, chiar dacă structura axiologică, și ea ternară, a timpului propriu-zis milenarist este întrucâtva diferită: spre pildă, la Gioacchino da Fiore, erele succesive ale Tatălui, Fiului și Sfântului Duh sunt trepte ascendente ale unei scări și nu se supun formulei „negării negației”. b) Cele două trecuturi nu sunt însă deosebite doar prin depărtarea lor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
eugenic. Unele studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții ideilor lui Moldovan, Francisc Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva poziția eugenistă asupra acestui aspect important, dar neexplicitat, al criticii pe care autorul o aduce reformei agrare 48. Ca și În cazul altor măsuri de redistribuire a resurselor economice naționale, Moldovan urmează În acest sens propriile principii de definire a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
preoțești, părăsește orașul. În 1836, trecând munții, primește postul de profesor la școala din Cerneți. Căsătorit cu Maria Popasu, M. este numit din 1837 inspector școlar și profesor de istorie și de „stilul național” la Școala Centrală din Craiova. Fire întrucâtva rigidă, greu adaptabilă, M. se distinge prin sinceritatea și promptitudinea opiniilor, dar stârnește și multe antipatii. În 1838 tipărește în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” o violentă critică a vieții culturale din Țara Românească și își atrage cu acest
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
află în fundalul acțiunii din intenția autorului de a realiza o frescă a unui târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu boieri minunați, cafenele, baluri, politică, dispute electorale, mișcări sociale etc. Unele secvențe atinse de superficialitate, unele clișee întrucâtva sămănătoriste, stilul tern, lipsit de personalitate fac din romanul lui M. o scriere depășită chiar la vremea apariției. Câteva modeste traduceri din Balzac, Daudet, Maupassant întregesc o activitate îndelungată, animată nu atât de talent și har creator, cât de o
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
exotism” al juxtapunerilor neașteptate. Asemănarea cu avangarda rezidă mai ales într-o relativă truculență caleidoscopică, în ebuliția imaginației, în culoare, în zeflemeaua cumpătată, blândă, de fapt în recursul la bizarerii, la alăturări ciudate. Cu trecerea anilor poetul își mai temperează întrucâtva avangardismul, abandonează îndrăznelile prea căutate, adoptând treptat o perspectivă melancolică, cu toate că dă expresie în continuare exasperării existențiale și nu renunță la starea de căutare febrilă. Caracterizat de o mobilitate uimitoare, el are capacitatea de a recurge ocazional la gestul pastișei
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
criticii și a publicului. Subiectul, pierderea identității, se preta unor dezvoltări pirandelliene, dar autorul preferă satira mecanicității la care ajung instituții și categorii sociale, în al căror angrenaj absurd individul e cât pe ce să sucombe. Demonstrației i se sacrifică întrucâtva verosimilitatea și concizia, dar multe scene relevă o vervă aparte, iar unele tipuri (medicul psihiatru și polițistul) sunt bine conturate, chiar cu mijloace din expresionism. Concesiile făcute gustului comun sunt mai mari în actul Haidem la teatru, pe care nu
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
poezie (1927), B.P. Hasdeu și M. Eminescu (1927), Bogdan Petriceicu Hasdeu (1928), I. Creangă (1930), Alexandru Hasdeu și Academia Română (1932), Activitatea publicistică a lui B.P. Hasdeu (1932). „Sufletele stinghere” din nuvelele și schițele adunate în cartea de debut se disting întrucâtva de inadaptabilii din proza sămănătoristă, în parte și datorită unei influențe venite de la scriitori germani și ruși. Personajele nu au însă un relief pregnant, prozatorului lipsindu-i atât puterea imaginativă, cât și acuitatea observației. Cu totul rar, câte o notație
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
salariul urban obișnuit făcea obiectul unor practici populare adânc Înrădăcinate. Kula descrie foarte detaliat cum brutarii, care se temeau să nu provoace o revoltă atingându-se direct de „prețul just”, reușeau totuși să manipuleze mărimea și greutatea pâinii pentru ca să atenueze Întrucâtva creșterea prețului făinii de grâu și de secară. Statul și hieroglifica măsurătorilor Deoarece unitățile de măsură locale erau stabilite În funcție de nevoi practice, ele reflectau anumite particularități legate de culturile zonei și tehnologia agricolă folosită, variau În funcție de climat și de mediu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asupra inegalităților ce caracterizează deseori sistemul de proprietate local; femeile nemăritate, bărbații minori și toate celelalte persoane care nu sunt considerate ca aparținând nucleului comunității sunt vădit dezavantajate. Această descriere ar putea fi continuată. Deși este o simplificare, ea reflectă Întrucâtva complexitatea relațiilor de proprietate acolo unde cutuma locală tinde să fie dominantă. Prezentarea practicilor curente În acest mod, ca și cum ar fi vorba de legi, reprezintă o distorsiune. Obiceiurile trebuie Înțelese ca un țesut viu, format din practici și negocieri care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
-se construi Încăperi Înghesuite și neaerisite, ceea ce se și Întâmpla adeseori. După cum observa T.J. Clark, noul Paris era extrem de vizual: „Scopul lui Haussmann era parțial acela de a da modernității o formă și, la acea vreme, părea că Îi reușise Întrucâtva acest lucru. A construit o serie de forme care dădeau impresia unui oraș vizibil, inteligibil chiar. Parisul, ca să repet formula, devenea un spectacol”. În acest caz, lizibilitatea se datora unei segregări mult mai pronunțate a populației pe criterii de clasă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pădure, și urbanistul trebuie să facă față gusturilor și mijloacelor financiare ale celor care Îl angajează, precum și rezistenței opuse de constructori, lucrători și locuitori. Cu toate acestea, Brasília este orașul care se apropie cel mai mult de idealul extrem-modernist, fiind Întrucâtva construit În conformitate cu principiile stabilite de Le Corbusier și CIAM. Grație unei excelente lucrări a lui James Holston, The Modernist City: An Anthropological Critique of Brasília, putem analiza atât logica proiectului elaborat, cât și măsura În care el a fost realizat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de limbă engleză - părintele conservatorismului modern, n. red.) și să susțină mersul absolut natural al istoriei este accentul pe care Îl pune pe schimbare, reînnoire și inventare. A te strădui să pui capăt schimbării (deși poți Încerca să o influențezi Întrucâtva) nu este doar lipsit de Înțelepciune, ci și inutil. Cartierele puternice - asemenea orașelor puternice - sunt rodul unor procese complexe, ce nu pot fi reproduse de sus. Jacobs Îl citează aprobator pe Stanley Tankel, un urbanist care protesta - lucru rar auzit
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cartierele sărace (din care mulți ardeau de nerăbdare să scape) și trecea cu vederea În ce măsură orașul fusese deja „planificat”, nu de inițiativa populară sau de stat, ci de către oameni de afaceri și bancheri cu relații politice. Aceste opinii sunt Îndreptățite Întrucâtva. Totuși, având În vedere scopurile lucrării de față, autoarea are meritul de a fi scos În evidență principalele fisuri ale ambiției urbanismului extrem-modernist. Prima dintre acestea este premisa că urbaniștii pot face fără nici un risc majoritatea predicțiilor necesare planurile lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mulțumită lui Jacobs, știm acum mult mai bine ce Înseamnă un cartier bun pentru locuitorii săi, Însă foarte puțin despre cum pot fi Încurajate și menținute asemenea comunități. Folosirea formulelor pentru densitate, spațiile verzi și transporturi se poate dovedi eficientă Întrucâtva, Însă este puțin probabil să aibă drept rezultat crearea unui loc plăcut. Cel puțin asta demonstrează cazul Brasíliei și al Chandigarhului. Faptul că multe orașe extrem-moderniste care au ajuns să fie construite - Brasília, Canberra, Sankt Petersburg, Islamabad, Chandigarh, Abuja, Dodoma
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o perioadă predominant „pedagogică”, În care existau numeroase cercuri de lectură pentru muncitori și școli pentru militanții socialiști, mai ales În Germania, unde Rosa Luxemburg a predat la școala Partidului Socialist din Berlin. Însă, chiar dacă imaginea sălii de clasă este Întrucâtva banalizată, modul particular În care o folosește Lenin pentru a caracteriza educația socialistă merită atenție. O mare parte a gândirii și scrierilor sale este dedicată „instruirii socialiste” În sensul cel mai larg al termenului, el fiind preocupat de modul În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
gradată ce reflectă funcția și statutul fac ca aceste orașe să lase, de asemenea, o impresie de hegemonie și dominație care este puțin probabil să subziste dincolo de porțile lor. Nyerere a proiectat o nouă capitală, Dodoma, care avea să fie Întrucâtva diferită. Angajamentele ideologice ale regimului aveau să fie exprimate printr-o arhitectură voit nemonumentală. Câteva așezări Învecinate aveau să alterneze cu peisajul natural, iar Înălțimea mică a clădirilor avea să elimine necesitatea de a instala ascensoare și aparate de aer
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
baza planificarea s-a dovedit ineficient ca set de instrucțiuni menite să creeze o ordine socială funcțională. Singure, regulile simplificate nu pot niciodată să creeze o comunitate, un oraș sau o economie funcțională. Cu alte cuvinte, ordinea formală este Întotdeauna Întrucâtva parazitară pentru procesele informale, fără de care nu ar putea exista și pe care, singură, nu le-ar putea crea sau Întreține. Această observație simplă a avut o deosebită valoare tactică pentru generații Întregi de sindicaliști, care au folosit-o drept
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să le transmiți cuiva ca pe niște discipline rigide. Natura În mod necesar experimentală și implicită a mētis-ului pare să joace un rol central. Un simplu experiment de Învățare implicită desfășurat de filosoful Charles Peirce ne poate ajuta să explicăm Întrucâtva acest proces. Peirce i-a rugat pe subiecți să ridice două obiecte și să spună care este mai greu. La Început, aceștia sesizau greu diferența, Însă, după ce au exersat perioade mai lungi, au ajuns să perceapă și diferențe minore de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că până și cei pregătiți funcționari codifică diferit până la 20% din categoriile ocupaționale (Trust in Numbers, p. 41). Scopul biroului statistic este acela de a asigura un maxim de armonizare Între codificatori, chiar dacă acele convenții aplicate pentru uniformizarea rezultatelor sacrifică Întrucâtva corespondența cu adevărata stare de lucruri. Cea de-a doua problemă, la care vom reveni mai târziu, implică modul În care categoriile, și mai ales puterea statului care se află În spatele acestora, modelează datele. De exemplu, În timpul recesiunii din anii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spontană”, ci a fost mai degrabă impusă de către un stat coercitiv În secolul al XIX-lea, după cum demonstrează convingător Karl Polanyi. Modul În care descrie Hayek dezvoltarea sistemului de drept cutumiar anglo-saxon, common law, este, după părerea mea, mai corect Întrucâtva. Oricum, orașul, piața și dreptul cutumiar sunt toate surse ale relațiilor de putere istorice ce nu sunt nici „naturale”, nici creatoare de „ordine socială spontană”. Jacobs este adesea tentată, În critica ei convingătoare la adresa urbanismului, să naturalizeze orașul neamenajat, tot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]