2,732 matches
-
punga talentului Divorțul de mare mai face valuri sus pe Vârful Supraomul Adio America dar rămân cu tine Fie ce-o fi numai poezie să nu fie Ne cățărăm unii pe alții ca iedera în duminica or bului De când visez întruna ochii mă dor și mâinile au obosit rugându-se Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: CĂUTÂND GĂURILE NEGRE CU LUMÂNAREA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor
CĂUTÂND GĂURILE NEGRE CU LUMÂNAREA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367947_a_369276]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂCIUNI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Rugăciune pentru păzirea datoriilor creștinești Dator sunt Doamne Dumnezeul meu ca să-Ți cunosc întruna voia sfântă să Te slujesc cu dragoste mereu, să nu-mi las viața de păcate-nfrântă. Dator sunt să-i iubesc pe cei din jur, să lupt tot timpul pentru-a lor dreptate, să nu îi necinstesc,să nu îi fur
RUGĂCIUNI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367458_a_368787]
-
ajungând, uneori, până la măiestria calofilă. Într-un alt text e proclamată vocația pentru libertatea pentru esențial, pentru cazza primă, închipuită ca un exorcism terifiant,(Libertatea mea va fi despuiată de toate veșmintele inutiule!...Urlă lupoaica și cositoarea cea strălucitoare și întruna flămândămerge înainte, mereu înainte ... ), ca un paroxism sensorial. Ecroșeul e o imagine a exploziei numenale. E multă imaginație în aceste proze, îndulcită adesea prin inflexiuni psalmice, multă secreție patetică trasă prin filtrul romanticului. Metafora și incantația sunt procedee predilecte prin
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
pe Vâlceanu lui nea Mitică), Nick Florescu, Ion Țăranu și alții. Tomescu, la acea dată făcea parte din staff-ul diasporei române din Montreal. Relatându-mi episodul acesta, nea Mitică și-a amintit un pasaj din „istoria” lui Costică Vâlceanu: întruna din zilele în care Vâlceanu se afla la Nichita Tomescu acasă pentru a-i medita copiii, acesta l-a întrebat: „Dar nea Costică, de ce îmi ceri așa mult?”. Aici nea Mitică a făcut o scurtă pauză și zâmbind cu subînțeles
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
mult bine oamenilor, decât însinguratul Acesta, Care este însuși Fiul lui Dumnezeu, făcut om. Să învățăm la școala Lui datoriile însingurării. Am aflat în scrisul unui om de rugăciune această apostrofă a evlaviei luminate: M-am săturat, Doamne, vorbindu-Ți întruna de mine, ca și cum numai eu aș fi vrednic de luat în seamă, ca și când eu aș fi, și nu Tu, Alfa și Omega. Grăiește-mi, Doamne, de Tine, căci asta-mi dă odihnă. Arată-mi ce simți Tu, ce plănuiești Tu
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
a ta regină... Petale să-mi deschid în ora... ce se frânge. De floare tu ai fi, m-aș transforma în flutur In tine-aș adormi cu sete de... nectar. Copil tu de mi-ai fi, eu te-aș veghea întruna Din visul tău, coșmarul, ca pe praf să-l scutur. De mă voi stinge-odată, te rog, iubirea mea Să nu verși lacrimi grele, când eu nu voi mai fi! In catifeaua nopții te voi veghea de Sus De vei privi
O LACRIMĂ DE-AI FI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367589_a_368918]
-
de o tristețe niciodată mărturisită, trecea lent ca o fantomă deghizată, aproape plutind, ca o flacără albă la miezul nopții, descriind cu părul ei cascade de fum și linii nesfârșite . Nimeni n-o mai văzuse până acum și toți vorbeau întruna despre necunoscuta misterioasă, despre misterioasa ei biografie, despre obiceiurile ei de a-i ocoli pe ceilalți și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
de o tristețe niciodată mărturisită, trecea lent ca o fantomă deghizată, aproape plutind, ca o flacără albă la miezul nopții, descriind cu părul ei cascade de fum și linii nesfârșite . Nimeni n-o mai văzuse până acum și toți vorbeau întruna despre necunoscuta misterioasă, despre misterioasa ei biografie, despre obiceiurile ei de a-i ocoli pe ceilalți și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
Articolele Autorului Rugă Dă-mi, Doamne Sfinte, încă o viață, fă-mă iar tânăr și îți promit să-i scriu cu totul altă prefață și să îți placă al ei sfârșit. N-am să mai umblu printre derute, voi fi întruna un rug aprins, a mea credință va ști să mute munții sub care azi sunt învins. Dar lasă-mi, Doamne, mintea de-acuma și Te asigur că iarba mea n-o să mai știe ce este bruma, doar sfânta rouă va
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
de o tristețe niciodată mărturisită, trecea lent ca o fantomă deghizată, aproape plutind, ca o flacără albă la miezul nopții, descriind cu părul ei cascade de fum și linii nesfârșite . Nimeni n-o mai văzuse până acum și toți vorbeau întruna despre necunoscuta misterioasă, despre misterioasa ei biografie, despre obiceiurile ei de a-i ocoli pe ceilalți și despre darul ei (scrisul) care o vindeca de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
îmi săruți inima anilor pierduți în neguri de uitare, ai să pricepi pentru ce cânt cu petele iubirii-n vânt pe stei de așteptare. Poate atunci ai să-nțelegi de ce în anii mei pribegi am stat mereu de veghe, sperând întruna să primesc în dar un strai împărătesc în loc de-o tristă zeghe. Și, chiar dacă va fi târziu, plin de-ncântare o să fiu când îți voi pune-n brațe sufletul meu neliniștit ce-a fost de-atâtea ori cârpit cu-ale
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
a fost de-atâtea ori cârpit cu-ale speranței ațe. De mult nu mai e cum a fost, căci în coliba-mi de nerost și pierdere de vreme, vis după vis s-au gârbovit s-au resemnat și-au obosit întruna să te cheme. Dar de va fi cândva s-apari cu-ai dragostei nebuni zlătari urlând ca niște hoarde, mă voi preface-n limbi de foc ca-n ele pătimaș să joc până de tot voi arde. Anatol Covali Referință
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
iubească un bărbat, să fiu din nou îndrăgostită și să tresar, când sunt dorită. M-am săturat de toți acei ce vor să fie iubiți ei. Să tot ascult la nesfârșit ce-au fost, pe cine au iubit. S-ascult întruna lamentări, să mi se pună întrebări; nu-i sunt nimănui datoare, este locul meu sub Soare! Ce a fost, s-a terminat! să-mplinim ce ne-o fi dat... Avem dreptul să trăim, să sperăm și să iubim. De ce să
VREAU! de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367079_a_368408]
-
De cînd lumea stai la pîndă, / Nu-nghiți piatră, nice pom / Nu-ma suflețel de om... / Nu-ți ajunse pîn-amu / Cîtă lume mîncași, nu? / Usca-ți-s-ar gîtlejú / Și-nghiți-te-ar pămîntú / Și-ar da Domnul Dumnezeu / Să-nvii cînd oi zice eu!...), o ține întruna, cu plecăciune, în ton de blam (Caut, de cînd sînt, mereu / Urme de-a lui Dumnezeu... Un' mă uit, în orice parte, / Urme doar, de-a tale, Moarte...; De-acum zeea asta rea / Mă ține tot lîngă ea, / Tot în
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
mâinile peste ei.” (Marcu 10:14-16) Fiecare copil dăruit nouă de către Dumnezeu este frumos, este curat sufletește, cere protecția și dragostea părinților; fiecare copil venit pe lume ne aduce fericirea. Sufletul unui copil este ca o grădină în care cresc întruna flori divers colorare și parfumate. Purtat în brațele părintelui el se simte ca într-un Paradis; legănat de brațele mamei are parte de cele mai frumoase vise. Mângâiat apoi, îmbrățișat, sărutat, sfătuit, încurajat, copilul crește frumos. Și parcă văzându-i
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
bănuit în veci că brunețica aceea făcuse așa un copil blond, cu pielea alb-sidefie. Doar dacă te uitai cu atenție, ochii erau ai ei. Dar câți ochi nu seamănă...ca formă și culoare! „La aniversarea lui, de 3 ani, plânsese întruna...asta se vedea și în poze. Apoi a dispărut. Și-a făcut un mic bagaj, că pleacă cu niște colegi într-o excursie de studii, și n-a mai venit. După două săptămâni, a apărut fostul locatar, compatriotul căsătorit aici
UNDE MI-E COPILUL? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367256_a_368585]
-
îngenuncheat, Tu, care chiar și după moarte te-ai arătat biruitor celor ce-au vrut să le ții partea sărindu-le în ajutor, Tu ești speranța mea deplină ca să înfrângi cu brațul tău balaurul ce mă domìnă și-mi face-ntruna-atâta rău, Tu, sfânt cu suflet de zăpadă, care urăști tot ce e hâd, înfrânge cu sfințita-ți spadă dèmonii cruzi ce-n mine râd. Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugăciune către Sfântul și marele mucenic Gheorghe / Anatol Covali : Confluențe Literare
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL ŞI MARELE MUCENIC GHEORGHE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368594_a_369923]
-
exemple. Citez pe domnitorul Țării Românești Vlad Țepeș care a domnit în anii 1448, 1456-1462 și 1476 și care, făcea dreptate supușilor prin aplicare de pedepse severe celor care încălcau legile, sau celor care furau, sau dușmanilor țării care cereau întruna tribut, pedeapsa preferată a lui fiind „trasul în țeapă”. De aici se poate trage concluzia că fiecare timp al istoriei necesită, poate, o luptă mai blândă sau mai dură pentru dreptate, mai umană sau mai puțin umană. Filozoful grec Socrate
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
iar și iar mi le oferi, anii mi-ar fi banali și austeri, târâți prin renunțări și prin amaruri. Tu lumea mi-ai umplut-o cu lumină, m-ai învățat cum să m-avânt în zbor și cum să fiu întruna-nvingător chiar dacă viața-i crudă sau meschină. Iubirea ta mereu plină-i de haruri: îmi dai orice și-n schimb nimic nu-mi ceri, când eu renunț, în locul meu tu speri și visele le cureți de coșmaruri. Avându-te pe
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
dacă toate televiziunile pro opoziție dezbat același subiect. Nici televiziunea de stat nu se abținea de la comentarii, dar era mai moderată față de celelalte televiziuni particulare. Ea nu aflase încă mare lucru de la soț despre tot ce i se imputa. Susținea întruna că este nevinovat și că a devenit o victimă, fiind aruncat ca momeală presei, pentru a distrage atenția de la probleme mult mai grave ce se întâmpla la nivel economic, cărora guvernul nu le mai putea face față. Îi promitea că
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
ta, crede ce vrei. Când mustața mi-o fila Și barba mi-o potrivea, A spus Bimbi cu mult haz. - Un tambur, roșu-n obraz, Cunoscut ca om zgârcit... Când să-l rad, apa-am oprit, Iar el mă grăbea întruna: „Fă ceva, uscată-i spuma!” Să-l rad pe uscat voiam Și-n palmă atunci scuipam Să facă spumă săpunul... Fiindcă se grăbea nebunul. Așa l-am ras cu-un scuipat, Și pe el m-am răzbunat, Că atunci, când
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
a criticii literare - asupra „îngemănării“ volumelor publicate în anul 1969. În acest poem, autorul mărturisește - prin poematicul erou - că, în materie de cuvânt / necuvânt, are la porțile visului «acel laser lingvistic / care să taie realitatea de dinainte, / care să smulgă întruna luminii / partea ei de apă cu pești, // [...] / ...și s-o lase / tot mai pură și mai singură și mai pură, / până când se face din nou / întuneric», genune renăscătoare de „superior“ univers. Ne mai încredințează că este obsedat până și în
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
șterge oglinda până devii transparent Aleargă, aleargă până îți pierzi greutatea și începi să zbori Sus, tot mai sus până dai de Dumnezeu! x x x În fiecare piept se ascunde o pasăre măiastră care visează la libertate, se zbate întruna să scape iar noi ne opunem Referință Bibliografică: Îndemn / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNDEMN de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364600_a_365929]
-
din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului frigul s-a cuibărit în mine ca-ntr-o peșteră lumea intra și ieșea prin ochii mei fără să mă întrebe bătrânii începuseră să uite din cuvinte iar copiii le reinventau stalactitele plângeau întruna lacrimile lunii săraseră marea tu alerga cu picioarele goale prin iarbă tălpile străluceau de roua dimineîii începeai să cânți, să dansezi și apoi te desprindeai de pământ ca o zână noaptea îmi vorbeai în vis starețul din vârful muntelui se
FRIG de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364602_a_365931]
-
fie „eliberate”, iar oamenii din țările ocupate nici nu-și dădeau seama cât de „liberi” deveniseră ei dintr-odată! „Eliberare” care ucide oamenii nu cu miile sau cu zecile de mii, ci cu sutele de mii... Și sângele acestora strigă întruna către cer pentru dreptate. Evenimentele din '89, schimbarea stăpânilor, bucuria noastră, ne-au luat prin surprindere, cu garda jos, țara a dus lipsă de o generație de oameni politici în stare să o scoată la liman. Semn că pentru îndepărtarea
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]