2,225 matches
-
Dumnezeu și timp de trei zile m-am rugat cu multe lacrimi, zicând: - Stăpâne Hristoase, Dumnezeul nostru, care pentru nespusa și nemăsurata ta iubire de oameni ai înclinat cerurile și Te-ai pogorât pentru mântuirea noastră, Cel care Te-ai întrupat din Stăpâna Sfântă Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, descopera-mi cine crede bine și drept, noi cei ai Bisericii sau severienii. În a treia zi am auzit o voce nevăzuta care mi-a spus: - Du-te Teodule și
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
se întâmplă miracolul: “acesta este până la urmă infinitul, floarea aceasta care are rădăcinile în cosmos și se lasă privită de mine.” („Sentiment al vastității”) „Acesta este până la urmă infinitul”, afirmă prozatoarea, iar între plus și minus infinit, trăiesc cuvintele sale, întrupate în „puterea pe care i-o dă Dumnezeu de a merge înainte, orice ar fi.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona octombrie 2010 Referință Bibliografică: Despre formele cerului și imaginea conștiinței - „Ilinca”, proză scurtă de Victoriția Duțu / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
căutarea omului de către Dumnezeu. Această căutare e lungă, ea are origini în creație, când omula fost creat după „chipul” și asemănarea lui Dumnezeu și până la cuvintele Evangheliei: „și cuvântul trup s-a făcut”. Prin icoană, ca reprezentare a lui Dumnezeu întrupa, Biserica Ortodoxă mărturisește despre asumarea firii omenești în ipostasul Cuvântului lui Dumnezeu și deci despre mântuirea firii noastre. Icoana „izvorăște astfel din învățătura despre mântuire”. Argumentul principal al cinstirii icoanelor este, deci, întruparea lui Iisus Hristos: „Odinioară Dumnezeu, cel netrupesc
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
a fost un om împlinit, un om fericit. Nevăzător, dar luminat, om al rugăciunii, Părintele Teofil și-a întemeiat viață pe credință și cultură. Totodată, Părintele Teofil a fost și rămâne un reper luminos și sigur, o persoană care a întrupat concret bucuria și certitudinea credinței, un propovăduitor al credinței lucrătoare prin iubire. A fost un ziditor de suflete și a renăscut pe mulți la viața duhovnicească în Iisus Hristos și în Biserică prin predicile, conferințele sau îndrumările sfinției sale. A plecat
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
Hristos îl va primii în Împărăția Sa alături de Maica Domnului și de toți sfinții, pentru că toată viața și-a închinat-o slujirii lui Dumnezeu și a oamenilor. Prin mutarea la cele veșnice, Părintele Teofil ne lasă aici o moștenire impresionantă întrupată în viața sa, în cuvintele sfinției sale, în cărțile, în înregistrările cu predicile, conferințele sau interviurile realizate în ultimii 20 de ani în toată țara. Am vorbit, acum și aici, de acești părinți mari ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
Hristos, pentru a le comunica acestora Viața Sa care este Înviere, victorie asupra morții. Ea reprezintă comunitatea și comuniunea oamenilor cu Dumnezeu prin Fiul în Duhul Sfânt, precum și forma văzută a unei raportări suprafirești la Iisus Hristos - Cuvântul lui Dumnezeu Întrupat în istorie. Cunoaștem faptul că Biserica are o alcătuire, o constituție teandrică, ea unind timpul cu veșnicia, istoria cu supraistoria ori cu metaistoria. „Ea este locul unei „mișcări” veșnice a Înălțării și a Cincizecimii care unește Cerul și pământul prin
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
cu realitățile istoriei pentru că ea are propria misiune, nu trăiește în afara lor. Deși Biserica este din cer, misiunea ei este una pământească. Biserica este supraistorică, metaistorică dar în același timp se află în istorie pentru că Iisus Hristos Domnul S-a întrupat în istorie, iar Biserica pe care a întemeiat-o cu “însuși scump sângele Său” a rămas în istorie pentru a-l răscumpăra pe om pentru supraistorie. Biserica nu ignoră, nu refuză și nu respinge istoria, ci și-o asumă, fiindcă
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
său supranatural și suprafiresc către care trebuie să conveargă întreaga sa existență personală și comunitară. În aceste împrejurări Biserica nu a trecut cu vederea și nici nu a tratat superficial realitatea existențială ce conduce social și politic istoria care se întrupează în Stat. Statul nu este de sorginte ori de esență divină, dar corespunde rânduielii dorite de Dumnezeu, el are o demnitate eminentă care învocă și impune supunere și ascultare din partea tuturor. De aceea, Biserica a avut intotdeauna simțul istoric, întrucât
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
ȘTIA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului DUMNEZEU ȘTIA S-a fost hărăzit de Cel-de-Sus, dintr-o sămânță, pe un loc mănos, undeva, pe Olteț mai în jos, să se-ntrupeze, între alte ființe, o ființă nobilă, destinată, fără nici o vină, să risipească vacuumul violet, de multă vreme, în acest teritoriu, impotent. La asemenea creatură Soarele i-a întins umbra, fără secret, pe măsură; lăsându-i să cadă la margini știute
DUMNEZEU ŞTIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350608_a_351937]
-
Dee, Comenius, J.V. Andreae, Fludd sau Newton - vedeau în alchimie modelul unei întreprinderi nu mai puțin ambițioase, anume desăvârșirea omului printr-o nouă metodă de a cunoaște” [3] Trebuie să subliniem că Logosul divin - Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a întrupat pentru a-l restaura pe om în ființa sa, dar și pentru a-l repune în acea relație dintru început cu natura care-l înconjoară. Dacă entropia cosmosului reprezintă această „supunere pentru deșertăciune” a naturii (Romani 8, 20), din cauza căderii
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
incomparabil superior lumii pe care a creat-o, atunci, acela care preferă sufletului trupul și lui Dumnezeu lumea creată de El, nu se deosebește cu nimic de idolatri!” Trebuie să subliniem că Logosul divin - Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a întrupat pentru a-l restaura pe om în ființa sa, dar și pentru a-l repune în acea relație dintru început cu natura care-l înconjoară. Dacă entropia cosmosului reprezintă această „supunere pentru deșertăciune” a naturii (Romani 8, 20), din cauza căderii
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
de pereții fântânii./ Argintul din lacrima lor/ a sporit curcubeul/ pe care, orbi/ și bezmetici,/ nu apucaseră măcar să-l zărească./ Pentru că erau muți/ și năuciți/ de dangătul stelelor,/ cineva,/ poate chiar Dumnezeu/ i-a transformat în lebede.// Astfel s-a întrupat/ Cântărețul.” („Și a fost ziua a șaptea”) Sub „dangătul stelelor”, succesiunea imaginilor încântătoare, pe alocuri de-a dreptul surprinzătoare, conduce la materializarea poetică a revelației, a enigmei. O stare afectivă dominantă dă și acea „originalitate în coloratura parodică”, ce situează
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
fiindă Dumnezeu este cel care consfințește totul pe această lume. Totul fiind Datul Divin. Am aprins o lumânare pentru familia mea care se află în cabina acestui vas, pentru Eminescu, poetul neamului meu. El este Cuvântul prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală. Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. Am aprins o lumânare pentru Poezie , ea nu și-a luat asupra ei menirea filozofiei, fiindcă este deasupra aceseia. Mă gândesc Doamne că în momentul când ar
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
Dar cine să-l audă! Pământenii, cu antifoane în urechi, gângănii, în virtutea inerției, sfâșie clipe în perechi și-nalță ode bucuriei. In lumea lui tot stând de veghe, la zborul scund al clipei lor, El, demiurgul tot mai crede că întrupându-se în DOR își va găsi la ei, pereche. Și dând cuiva nemărginirea, din ochii-albaști-ai vieții sale, să facă pact cu omenirea și s-o îmbrace-n lucii zale, armuri care păzesc iubirea. Se coborî la ei, ferice cu-alai
CÂNTA POETUL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351478_a_352807]
-
ca fiind ordonat de principii și constante numerice: „Numerele sunt elementele tuturor lucrurilor” [4] , spunea Pitagora. Pitagora, căci de el este vorba, susținea, de asemenea, că armonia structurează atât lumea fizică cât și sufletul omului. Numarul, raportul și proporția se întrupează în tehnicile tuturor meșteșugurilor, dar și în viața morală. Virtutea este rezultatul educației, iar componenta principală a acesteia este muzica. Pitagora considera muzica drept capabilă să purifice sufletele, să domine pasiunile, să vindece durerile. Pitagorismul a creat o teorie mai
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
imprimă personajelor sale: lui Ilie Moromete, lui Nicolae, celorlalți de după aceștia, astfel încât, în unele situații, autorul se confundă cu eroii. Nimic spectaculos. Fiecare carte are ceva din personalitatea creatorului ei. La Marin Preda situația e ușor schimbată: el se poate întrupa în toate personajele sale, rămânând unic în conștiința de sine. Își va păstra integritatea, individualitatea, se va detașa, revenid din aceste aventuri livrești, omul Marin Preda, țăranul și citadinul în același timp, neatins de vicleșugurile ficționarismului în care s-ar
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
face din cuvânt un instrument al comuniunii cu Dumnezeu și cu semenii. Iar cuvintele nu-și pot împlini menirea lor în asumarea și exprimarea acestei comuniuni numai dacă formulează clar și limpede gândirea celui care le rostește și dacă se întrupează în experiențe concrete și autentice de viață. „Se știe că în toate culturile premoderne, relația dintre om și adevăr a fost exprimată prin ideea că sufletul s-ar fi îmbolnăvit grav dacă limbajul ar fi fost folosit pentru a face
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
și cu ochii plini îți respir aerul de femeie mistuită de bucurie și durere cu pruncul sfânt în brațe. S-a oprit steaua luminoasă, craii privesc minunea, i se închină cu daruri și pleacă mulțumiți la răsărit. Dumnezeirea s-a întrupat în om. Referință Bibliografică: Nașterea Domnului / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NAŞTEREA DOMNULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350971_a_352300]
-
străluciri / de sărbătoare / în Sabat. / Poemul - / încă un păcat iertat. / 2 decembrie 2011”. Cuvântul - ca și criteriu de referință -temeiul vieții și element esențial de construcție a edificiului de sine, este acel ceva în care Poetul ar vrea să se întrupeze în altă viață, mai precis, în veșnicie. Acest lucru reiese din poemul care dă numele volumului, “Cincizeci și cinci”: “Eu vin dintr-o altă țară, / în care n-ai s-ajungi, / în care nu e nicio scară, / nu urci, / nu
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
un creștin rămas aici, în țară, Să fiu cu Țara răstignit pe cruce, Vândut pe-un colț de pâine dulce, Cu cât mai neagră-i și amară. Sunt din Cuvânt născut și din Cuvânt Iubirii jertfa de cuvânt i-o întrupez Din lemnul crucii ce în trup o-mplânt, Cuvântul răstignit și mort să-l înviez... Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un mic simbol al forței ce ne-animă În lupta contra celor ce subjugă A Țării și a
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
este cel mai frumos dar a spune ... „Cred că mă iubești” este și mai frumos. Asta după ce trece ceva timp, când încep manifestările umane cu acel „ai spus că mă iubești”. Fiecare gând poate fi trăit; fiecare gând poate fi întrupat vizibil. Orice stare în care ești, aceea îți întreține viața. Dar între două ființe, starea aceasta trebuie să se transmită continu. Să fie acum. Întreruperea ei înseamnă că unul are alte priorități, unde pe care transmite în alte zări. Și
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
Un gând minunat a rămas undeva. Nu se pierde. Bucură în acea clipă pe cineva și asta trebuie să te bucure și pe tine ... Și pot să gândesc că a plecat spre stele și luminează multe planete. Când însă este întrupată în amândoi, atunci devine comuniune, aceeași cupă din care sorb amândoi nectarul divin, dar care nu este a niciunuia, ci a LUI. Ei, aici este fragilitatea ființei umane. Crezi ... te apropii cu sfială, secundele devin eternități și clipa rămâne uneori
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
retorica și sentimentalismul, cultivând sistematic emoția : „Luciditatea împinge-n sânge vietăți oribile” dar câtă luciditate atâta constiința a nevoii de poezie. Jubilația se naște dintr-o suferință învinsă, lumea e transfigurată ca o condiție a supraviețuirii. Poezia Angelei Nache se-ntrupează din sfidarea prin emoție a amorfului Referință Bibliografică: Angela Nache „Miraculum” Prefață de Mircea Iorgulescu / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
așază-n poemul vorbelor înlănțuire de taine ne-nțelese prin care încercăm să ne depășim cu înălțătoare povețe învierea la marginile cerului ne face să călătorim prin eter fiecare cu steaua lui acest drum neștiut de odihnă unde ne-am întrupat în cuvînt ca sămânța-n pământ ieșind la lumină Referință Bibliografică: învierea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNVIEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356284_a_357613]
-
felii de cozonac. Privind la luna lâncezind, trufașa, În ochiul ei din ceruri zămislit Noi vom plăti în versuri azi ispașa Pentru o clipă ce ne-a ispitit. (6) Georgeta RESTEMAN: PLÂNGÂND TĂCERI, LUCEAFĂR TE-NTRUPEZI Plângând tăceri, luceafăr te-ntrupezi Pe umeri cu mantii de-aprinse stele Din vraja clipei rupi și-apoi visezi Făpturi suave-n cânt de menestrele. De te prefaci luceafăr printre zâne Și sângerânde lacrime-și fac masul Pe-obrazul lor, lucirile-ți păgâne Brăzdează-adânc în suflete
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]