755 matches
-
greșite. „Partidul e-n toate” era o lozincă întrupată. Iar partidul se transsubstanția cu imaginea lui Ceaușescu, cel pe care un poet îl numea în 1989 „Ctitorul de aștri”. 3.2. Școala ca marsupiu Când am trecut de la stadiul de învățăcel la cel de profesor, am aflat cu uimire că aproape nimic din ce învățăsem la facultate nu urma să-mi fie de folos. Așteptările erau cu totul altele: profesorii de științe sociale sunt propagandiști ai partidului. Ei trebuie să se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să fondeze o societate ca Junimea ori o revistă ca Viața Românească. Nu i-a stat la îndemână decât nonconformismul său de două ori neproductiv: o dată pentru că, fiind șocant, nu era acceptat de cei vizați, a doua oară pentru că nici un învățăcel nu se arăta dispus să iasă de pe orbita circuitului literar - cel mai blând destin ce l-ar fi așteptat într-un regim represiv și înghețat de dogme politico-culturale. Doar Labiș a avut îndrăzneala. De la Fălticeni poetul venise cu o mentalitate
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Zâna cea bună” care face lumină în viață chiar și în timpul nopții. Mă tem că acest mit dispare. Este considerabil mai mare decât Mitul lui Moș Crăciun, atât de iubit de copii. Este mitul pornirii în viață, fără de care un învățăcel ar bâjbâi în viață. Calculatorul și tehnica modernă destramă acest mit. E mare păcat! Un alt mit este pe cale de dispariție; a început să se piardă de curând, din timpul tranziției. Este vorba de mitul „Bătrânului Înțelept”. „Sfatul bătrânilor” a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
nimeni și nimic nu-l poate opri pe dascălul pasionat, responsabil și devotat copiilor să le propună texte pentru singura plăcere de a citi în afara oricărei griji școlare, iată-ne în fata unei cărți izvorâte dintr-o mare dragoste față de învățăceii care termină clasa I primară, precum și dintr-un admirabil profesionalism. Doamna învățătoare Cecilia Romila scrie acum o carte pentru vacanța lor, o pădure de vise ale celor 24 de ramuri din copacul clasei I A, de la Școala “N. Iorga” din
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
primi. Când voi găsi și alte documente ce vă interesează o să vă trimit cu multă plăcere. Cu deosebită stimă, N. Milord 2 (Piatra Neamț), 1973 (30.XII.1972, șt. poștei) Mult stimate și apreciate Domnule Dimitriu, 157 Artist plastic din Piatra Neamț. Învățăcel al lui Aurel Băeșu. 158 Pictorul pietrean credea că „Galeria oamenilor de seamă” este o instituție independentă. În realitate, făcea parte din Complexul muzeal Fălticeni, care avea un director, mai mult sau mai puțin potrivit pentru uriașa Încărcătură spirituală a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
București și la Cluj, făcuse Înconjurul mapamondului. „Ați citit textul acela?”, l-a Întrebat tânărul literat care nu mai era, nici el, prea tânăr. „Nu l-am citit și nici nu-l voi citi vreodată!”, a răspuns profesorul care Îndemna Învățăceii să judece doar ceea ce au citit sau cunoscut direct. Vorbe, vorbe... ar trebui să repetăm, melancolic. Vorbele tipărite nu se mai pot, Însă, trata cu ușurință. Vorbele Își găsiseră, În cele din urmă, o cale mai durabilă de acces: tiparul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
căldura lui sufletească prin care a reușit să rupă, din galeria de monștrii ai „reeducării” pe unul din cei mai înrăiți, Nuti Pătrășcanu, care fusese pus în celulă cu el, pentru a-l tortura și el și-l face un învățăcel docil, al gazetăriei dintre cele două războaie. Acest fapt l-a costat pe Nuti viața, dar crima pe care trebuia s-o facă împotriva lui Nicolae Petrașcu nu a făcut-o și poate că în intimitatea lui îi păruse rău
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acasă la Sibiu în locuința unde stăteam noi, pe Str. Morilor nr. 39 (atunci) în orașul de Jos, lângă Piața Cibin, m-a luat de mână și amândoi am plecat spre instituția pe care dânsul o slujise, iar eu, tânăr învățăcel urma să o încep. Am ajuns la Institutul teologic de pe Str. Mitropoliei, peste drum de frumoasa Catedrală mitropolitană a Mitropoliei Sibiului, unde funcționa și Școala normală de băieți, cu secția ei de aplicație pe care o începeam eu. Școala normală
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
mintea lui lucia geniul poetic: în inima lui răsuna limba unei muze. Precând asculta în școale anatomia doftorească și vedea oasele omenești: el cugeta la soarta și la sufletul ce-l purtase acele oase. Precând era scos împreună cu consoții săi învățăcei la câmp să învețe la erburi: el admira natura cea frumoasă și asculta șoaptele florilor, ce le culegea, pre cari le traducea în limba armoniei. Cu toate acestea Grandea fu nevoit să rămâie în cariera de hirurg, să asiste la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a face cu un auxiliar didactic destinat școlilor din Bucovina. Lepturariul e un manual, în sensul strict al termenului. Subtitlul nu lasă loc de îndoială: "cules den scriptori rumâni prin Comisiunea denumită de către înaltul Ministeriu al Învățământului, așezat spre folosința învățăceilor din clasa VII a gimnasiului de sus". Primele biografii apar în volumele destinate claselor a cincea și a șasea, iar literatura modernă e gândită să fie predată la clasa a șaptea și a opta. De pildă, viața lui Bolintineanu trebuia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1890, nu am văzut nici un semn, prin care să-mi probeze că măcar și-a amintit de mine". Primele școli în Principate Primele școli în Principate sunt cele care au funcționat în cadrul bisericilor. În școlile de pregătire a ciracilor, a învățăceilor, aceștia deprindeau învățătura cărților religioase și probabil a scrisului frumos. La Bârlad de exemplu, documentele vorbesc despre o anumită școală a dascălului Frumuzache de la biserica Sfântul Nicolae, alta a dascălului Chiosea, pe care o evocă însuși I. Ghica în „Școala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe puternicii vecini, Rășcanu moare (în munții Moldovei unde se dusetului de la București", când țara începea să devină ceea ce este, ni-l prezenta Al. A. Bădărău, conducătorul ziarului Opinia, cu ocazia înmormântării (septembrie 1913). „Caton cel Aspru", cum îl numeau învățăceii lui pe profesor, cu numele celui mai strașnic cetățean roman ale cărui calități numai Rășcanu le știa îndeajuns, își făcuse datoria cu temeritate și gravă răspundere cetățenească, științifică și politică, tot timpul cât a fost la Amvon... Dar despre Petru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai ales după 1875 când școala normală a fost luată sub îngrijirea statului, a fost I. Popescu în ce privește „lățirea meseriilor și a micilor industrii între românii" din Bârlad. În acest scop, chiar în 1875 el a dus personal, deodată, „60 învățăcei în Transilvania pe care i-a așezat pe la cei mai buni maiștri, în mare parte germani, din Brașov, Cluj, Timișoara și pe aiurea", spune I. Antonovici. Și citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Poliției, Chirilovici XE "Chirilovici" , secretarul Chesturii, Stănciulescu XE "Stănciulescu" , și un grup de agenți și polițiști - cărora li s-a alăturat cel care, În decursul timpului, a devenit marele specialist În lichidarea evreilor (și care pe atunci era doar un Învățăcel), locotenent-colonelul Niculescu-Coca XE "Niculescu-Coca, Mihail (locotenent-colonel)" - au ieșit la 3 dimineața să cerceteze de unde se trage, chipurile, În Armata română. Ei au constatat trageri simulate și au fost martori la schimburi de focuri Între teroriștii invizibili și o unitate militară
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
moștenirea pe care mi-au dat-o, că sunt mândră de Iașul meu. Dan Grigore . Încercând să definesc prezența publică a lui Dan Grigore, am dorit numai superlative, și am găsit două cuvinte: "performanță", "excelență". Performanța atitudinii de frondă a învățăcelului față de profesor într-o vreme în care alții își manifestau exasperarea prin lacrimi. Performanța "acrobatică" a redării pasajelor de mare dificultate tehnică și virtuozitate din primul Concert pentru pian al lui Ceaikovski. Performanța de a "scrie" semnul "egal" între bravură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dați o sugestie, un sfat celor care vor să devină actori sau regizori de teatru, ce le-ați spune? A.Ș. Să fie ei înșiși! Să nu imite, să nu copieze... A.V. Cum? Într-o primă fază, când ești învățăcel, nu trebuie să cópii? A.Ș. Trebuie să furi, e adevărat, dar, cum să spun, și Shakespeare a furat! Trebuie să furi, dar să transformi ceea ce furi. Să devină al tău, să devină altceva. Și, în același timp, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
importante decât zvâcul ratingului și blițul breaking news-ului. A devenit apoi secretar de stat la Externe, cu sprijinul și la recomandarea lui Andrei Pleșu, după absolvirea pepinierei de polihistori suprarealiști, având în vedere distanța dintre tranziția mundană și elevația preocupărilor învățăceilor din strada Plantelor. Ungureanu n-a fost niciodată însă un fost provincial forțat să se maturizeze la locul de muncă numit Ministerul de Externe. Înainte de a descăleca la București din dulcele-amar târg al Ieșilor, Ungureanu fusese bursier la Freiburg, a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
imperfecțiunilor fatalmente corelate financiar; ba, pe alocuri, el a demonstrat că poate fi chiar performant ( a se vedea rezultatele la olimpiadele școlare și nivelul prestațiilor românilor școlarizați complet în țară, dar angajați peste hotare), cînd entuziasmului și inocenței tinerești a învățăceilor li se adaugă pasiunea și munca împinsă pînă la jertfă de sine a dascălilor. Cum vremea schimbărilor impuse la vîrf mi se pare a fi apus definitiv, apelez la toți oamenii Școlii să reflecteze la destinul învățămîntului românesc în epoca
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
al lirismului, putem diferenția etapele acestei tulburătoare "priveliști a sufletului", aflat la răscrucea istorică a anului 1940, apelînd la disocierile clasice ale lui Francesco De Sanctis, referitoare la capodoperă dantesca, revelatoare și în sensul că celebra paradigmă e urmată de învățăcelul său roman inclusiv în privința stărilor de consistentă a materiei vizionare. În Infern domină materia anarhica, densă, distinctă, reliefata în felurite forme particulare. În Purgatoriu, ea încetează a fi substanță, deoarece aici spiritul capătă conștiința forței lui, cucerindu-si libertatea prin
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
și-a asumat condiția de discipol nu putea să nu ducă, în cele din urmă, la un atentat. Cu consimțămîntul maestrului, acest atentat e pus la cale în Limitele puterii sau mituirea martorilor (Ed. Litera, 1994), în care magistru și învățăcel trag, cînd pe rînd, cînd simultan, unul asupra altuia, salvele discursive fiind menite nu atît să-l doboare pe vreunul sau altul, cît să-l stimuleze". Întorcînd pe dos așteptările, criticul ne atrage atenția, fără a surîde, precum un comic
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
copilărie, pușcaș în Vietnam, călăuză în Berlinul divizat și fotograf în Beirutul devastat. Evocările sînt învăluite într-o tentă nostalgică, conferită și de virarea în sepia și de imaginile furate din zborul helicopterului. Pe măsură ce amintește principiile dure ale profesiei inoculate învățăcelului, maestrul - învestit cu farmecul imbatabil (deși ușor fanat) al lui Redford - le încalcă unul cîte unul, riscîndu-și reputația în fața colegilor ostili, sacrificîndu-și banii pentru o bătrînețe tihnită. Aceasta dintr-o nobilă devoțiune pentru la fel de fermecătorul Brad Pitt, al cărui personaj
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
mers. punând în gând proiectele crisalidelor. dormind pe paie în miezul vocilor chimerice. îngerul îmi lua sânge cu tâlvul picurându-l în Biblie, cam pe la Matei, 27 cu 8. masă erau coastele lui pe care stăteau înghesuiți aură lângă aură învățăceii. după ce le-a spălat viscerele și inima. se înălțau înăuntrul lor, în cer. le-a întins carnea sa de pruncuț care s-a transformat în pâine. și-a stors podul palmelor din care s-au scurs firișoare de vin. ei
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
scrisă în anul 1456 cu titlul inițial „Micul testament al maestrului François Villon făcut în 1456” (în ), sub semnătura François de Montcorbier, deși poetul se recomandă din capul locului: „În o mie patru sute cinci zeci și șase / eu, François Villon, învățăcel...”: <poem> "Mil quatre cens cinquante six," "Je, François Villon, escollier..." ("Le Lais", 1-2). </poem> este o operă de tinerețe adresată amicilor săi de pahar și pozne, dar și o încercare de reconciliere cu binefăcătorul și tutorele său, Guillaume de Villon
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]