64,920 matches
-
haină Și cum din coapse-i izvorăște blînd O altfel de lumină, pămîntească, Ce te așteptă, trist îngenunchind, S-o lauzi și s-o lași să-ți învelească Sufletul cald, în dulce năruire Spre puritatea din adolescența Cînd crinilor le învățai esența Și roua-abia-ncepuse să respire? Nu te sfii atunci, sărută-i sînii De carne la sfîrșitul săptămînii?
Ci îngerul de sâmbătă mi-a spus... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7845_a_9170]
-
ceea ce am trăit ca moarte Chiar și osemintele mele adunate în urne De mii de ani se arată sub sabie și aromă Duse pe scuturi de duhurile celor vii. Ține-mă bine în brațe - îi spuneam mereu mamei Când abia învățasem să merg - Țineți-mă bine în brațe, duhuri Ale nemuritorilor intrați în oameni Și făcuți fericire și joc. * îmi vine să plâng de adorații de lacrimi, Cu mâna pe tăișul sării. Unde e locul zămislirii pe care divinitatea Mi l-
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
Ale nemuritorilor intrați în oameni Și făcuți fericire și joc. * îmi vine să plâng de adorații de lacrimi, Cu mâna pe tăișul sării. Unde e locul zămislirii pe care divinitatea Mi l-a promis în flăcări Și prin care am învățat cenușa Ce nu e altceva decît inima Arzând prin ea însăși dăruită Neantului și forțelor? Stau înaintea zidului deschis de înger Pentru a ieși din temnița creată de oameni Și am pe spinare povara cărnii ce iubește Cu o iubire
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
înghețe sîngele-n vine, dac-o să ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic ce sînt Sînt
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
și tinerescul marș : "Giovinezza, giovinezza,/ Primavera di bellezza...", încheiat cu mobilizatorul: "Per Benito Mussolini/ Eia Eia Alala". Pe cei de o anume vârstă, pe cei ce-au trăit anii răi și nu se pot despărți de trecut râzând, Eco îi învață să se despartă zâmbind. Pâinea Bagheta cumpărată de la brutăria satului era învelită într-o foiță imprimată cu cerneală roșcată. Ajuns acasă, s-a lăsat atras de textele tipărite în caractere arhaice, însoțite de vignete și desene desuete. Descoperi astfel că
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
de târg, eu le știam pe toate, în acele zile... deși măslinii iarăși dau în pârg, nu va fi nimenea să-i mai culeagă. A-mbătrânit o lume-ntreagă? Eu, pelerin în acest veac atroce, m-adăposteam la Santa Croce, și învățam acolo, în Florența, că-n Beatitudini stă, de fapt, esența... Din Orvieto pân' la Todi, convente știu, sub clare zodii. De la Spoleto înspre Terni aveam un pat în miezul iernii. Mai pot de-acuma să mă duc, pe unde vara
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
mână, cinci degete de la mâna cealaltă, Coastele țin în coșul lor de calciu gălbui făptura nu prea înaltă. Deasupra lor, ca două toarte mai cresc din amfora cărnii, sânii cu vinișoare albastre sub piele, pe care îi mângâi de parcă ai învăța un meșteșug de la împletitorul de nuiele, de la cel ce suflă în bășica de sticlă boltiri și muguri, alunecări de odăjdii peste tămâie, de la copilul ce culege din iarba arsă de brumă cea din urmă căzută gutuie. Poem cu melci Mișca
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
-l văd venind de pe faleză ca un străin, Iubitul era o batistă cu un bănuț, legată de-o lumânare Ce tresare la cuvântul AMIN. Pe cer creșteau grămezi de urzici și de lobodă vișinie, De leuștean, rozmarin și mărar, Dumnezeu învăța lumina să scrie Ca un Atoateștiutor grădinar. Cartea livezilor Cum a putut să mă coboare din vârful cireșului, unde stam cocoțată cu poeme de Shelley în poală, O să orbești tot citind și citind dar aici nu mă găsește nimeni De-
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
pustiu. O-n--trebă în arabă dacă o doare și ea nu înțelese exact, însă intui și îi răspunse pe limba lui: "Leî, leî...", lăsân-du-l să creadă că mușcătura nu era mare lucru. "Mulțumesc" și "nu" erau singurele cuvinte pe care le învățase și care îi foloseau aproape tot timpul. Când Zaouf, doica octogenară a amantului ei, intra dimineața să-i aducă prosoape, ea se trăgea înapoi, sub cearșafuri, murmurând acest nu răstit, până când îi schimbau șalurile de cânepă cu prosoape adevărate. Când
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
de ceață în cautare de vehicule spre a le purta etern transparența VIII Trecerea noastră pe aici nu e decât o repetiție pentru Marea Călătorie în care amândoi vom zbura pe spate cu ochii măriți de cât a fost să învățăm prea târziu și mâinile împreunate ca și cum ne-am fi trăit viața în altă parte și am fi venit aici doar să împraștiem cenușa. n India, 2008
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
în plata Domnului, de doi ani textele mele sunt formele diferite ale aceluiași țipăt. mă căuta iubita. își apropia de mine albul grav al ochilor. îmi lingea coastele și lacrimile cu limba șlefuită ca limba unui clopot. o lăsam să învețe câte ceva de la tunet. "nu mă despărți de tine" zicea "am trupul plin de vânătăi de la stropii de ploaie mari cât pumnul și tari ca patul puștii " se lăsa înserarea și eu nu mai știam zice altceva decât că se lasă
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
am 14 ani 14 frați (paișpe sunt farmecele ei la număr) după paișpe zile nu vei mai ști de mine". mă chema în bucătărie "să n-ai grijă, zicea, preocuparea părinților mei e acum un guzgan și-o antenă". mă învăța fumul în piept și aburul pe creier. din abdomenul de plastic al unei păpuși scotea prezervative aromate. după o vreme o dădeam cu capul de pereți cu buzele umflate îmi căuta dosul palmei o plezneam peste gură. "să nu mă
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
după-o lungă noapte - Ființa ta-i! - în care doruri zac, având destinul fructelor necoapte, Ascult-o: ți-a trimis-o vreun sfânt, în rugă pentru ea îngenunchease, de azi ridică-te de la pământ și-nmugurește-n zodii luminoase, Re-nvață în adâncuri să privești, și mersul peste urme regăsite, salvată dintre lanțuri și din clești, vei ține-n mâini iar fructele oprite...
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
largă, altcineva îmi ocupă grădina cu steagul unei țări străine înfipt în pământul moale... Eșafod afară-i Evul Mediu și într-o farmacie calculez infinitul acestor metale masa lor atomică în diencefal în cea mai blândă alegorie, de la esențe am învățat să dorm și-mi pun capul numai pe umbră la ușă,-i Evul Mediu și-mi pun tâmpla pe melancolie peste această țară de morminte, în care nu se poate trăi nu se poate muri. Drumuri răsărituri apusuri i-am
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
trebuie să fii Henry James ca să citești (ca om de "meserie", dacă nu romancier măcar... critic literar) într-o manieră asemănătoare. La eterna întrebare: "De ce scrii?" aș răspunde simplu: pentru că m-am îndrăgostit de lectură și pentru că, în timp, am învățat să citesc, inclusiv să "fur" textul citit și să-l rescriu mental. Alături de critica literară - în varianta ei universitară, începută în limba română și continuată în limba engleză, în Statele Unite, unde trăiesc din 1973 -, interesele mele de scriitor-cititor (ori vice
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
Ninsoarea coboară în zăpadă ca în unele, puține meserii. Seara, mașinile încep să se atingă: ajung până la culoarea ochilor grei ca două zile de vară subțiindu-și noaptea. În bani vechi, îndoiți, degetele se învelesc să adoarmă visând ce-au învățat pe de rost, cu vocea tare a mâncărurilor în care și-au îngropat, pe rând, toți câinii credincioși. Doar unele, puține, cad pe asfalt de sus, dintr-un camion prea plin și prea vechi ca să mai meargă, vreodată, pe lumină
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
toți câinii credincioși. Doar unele, puține, cad pe asfalt de sus, dintr-un camion prea plin și prea vechi ca să mai meargă, vreodată, pe lumină. Era senin ca în sticlele de lângă un cadavru de pământ scufundat la prima zăpadă: copiii învățau să citească pe păsări negre și mici, prin praful perdelelor împietrite de frica vreunui autobuz plin. Apa începea să curgă încet, după câteva zile în care viața rufelor nu mai fusese dată afară, să se albească și să devină suflet
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
iubirea sa pînă n-o mai recunoști apoi rămîne un singur cuvînt scris școlărește cu creta pe pîntecul său întunecos. Tu Nu pleci plecînd nu rămîi rămînînd blajin și totodată nespus de aprig bați cu-ncăpățînare-n toba Soarelui cînd pogoară-ntunericul înveți tăcerea cînd larma e-n toi ca și cum ai învăța o limbă străină perorezi plin de avînt cînd rămîi singur bîlbîi anodine cuvinte cînd te afli-ntre oameni te străduiești să dărui încredere Celuilalt și culmea cîteodată îți iese să fii
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
un singur cuvînt scris școlărește cu creta pe pîntecul său întunecos. Tu Nu pleci plecînd nu rămîi rămînînd blajin și totodată nespus de aprig bați cu-ncăpățînare-n toba Soarelui cînd pogoară-ntunericul înveți tăcerea cînd larma e-n toi ca și cum ai învăța o limbă străină perorezi plin de avînt cînd rămîi singur bîlbîi anodine cuvinte cînd te afli-ntre oameni te străduiești să dărui încredere Celuilalt și culmea cîteodată îți iese să fii chiar Celălalt. Semn de carte Se spune că apele
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
un colier de perle, fumul aromat de la țigară se înălța subțire din portțigaretul elegant, iar câinele ei iubit rex, care stătea lângă sobă s-ar fi zis adormit, a ciulit deodată urechile. Eu am ținut minte cuvintele sale, le-am învățat pe dinafară, ca pe poezie, însă fără să le pricep prea bine. Abia mai târziu mi le-am însușit, convins că mi se potrivesc foarte bine și mie, aproape mi se părea că nu le-am auzit de la ea, începusem
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
maneliști și el îi înfunda cu euroi, nimeni nu era ca vinetu dinamo. Nevasta-sa îl boscorodea: bă, mai potoale-te, că nu mai ai doăj de ani. Dar el n-o băga în seamă, îi răspundea cu niște vorbe învățate de la taică-său: Taci, fă, din gură, ce știi tu!... Nevastă-sa a avut gură aurită, aurită vorba vine: într-o zi, pe nepusă masă, s-a terminat fericita viață a lui vinetu dinamo. Barosanul a închis ochii, între străini
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
în măcinare și într-o continuă înfruntare. "L-am întors acasă prin rugăciune". L-a salvat și mintea lui strălucită, talentul lui neobișnuit pentru matematici. Mă intimida cu inteligența lui, găsea rezolvări la probleme complicate care-i întreceau vârsta, nu învăța din manual demonstrațiile unor teoreme, le descoperea el, parcă în joacă, pe când colegii săi nu reușeau să le priceapă nici după nopți la rând de toceală. Uneori aveam impresia că eu sunt copilul lui, nu el al meu. Acum trăiește
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
Bărăganului, deși ți-l amintești cu duioșie pe "bietul Gheorghe Giantă, cel care, cu o rugină de pușcă pe care orice vînător ar fi azvîrlit-o în gunoi, nemerea mai bine decît altul cu o carabină ghintuită", deși povestești cum ai învățat să dai cu pușca la vreo treisprezece ani, folosind arma scurtă și ușoară primită în dar de la colonelul Enghel și făcînd prăpăd cu ea în vrăbiile de la Balta-Albă. Mi se pare că întru atîta se cam mărginesc foile de dafin
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
senzuala sa mamă este, am văzut, edificator. Nu e singurul. " De copil am descoperit ce înseamnă femeia, frumusețea, sănătatea și igiena sa. Asta a contat mult în viața mea, pentru că copilul ce eram, cu o mamă ca a mea, a învățat ce înseamnă o adevărată femeie." Interlocutorul insistă, nu vrea să treacă prea repede peste episod: Este o temă ce a rămas majoră, ca să nu spun obsesională, în toată opera domniei voastre." " S-ar putea" - răspunde Etiemble neglijent, nu e treaba
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
bătrân. Alcătuiam din dopuri de bere hărțile constelațiilor. Hărțile tuturor constelațiilor. în timp ce tu înghițeai prima gură de aer eu țineam pe genunchi disperarea. Și disperarea avea chipul lui ceaușescu. Era o mahalagioaică bătrână și grasă cu chipul lui ceușescu. Ai învățat pe urmă să mergi. Ai făcut câțiva pași în direcția mea arătându-mi că ai o pauză între vene și o așchie de metal în femur. Moartea ta era ascunsă acolo. Pe atunci nu vorbeam niciodată. îmi trimiteai doar desenele
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]