2,352 matches
-
văzu atunci, fapt unic în istoria statelor independente, milioanele Regatului român secuestrate la Berlin de către un sindicat de bancheri lacomi și perfizi. Guvernul, care profita de toate ocaziunile spre a se tămâia cu gloria fictivă a întemeierii creditului, căzu la învoială cu samsarii nemulțămiți și se oferi a le asigura pe 40 ani un procent cu mult superior taxei medii cu care atunci se cotau efectele statului. Noi plătim și azi cu greutatea aurului slăbiciunea controlului părinților noștri: da, părinții noștri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noteze în protocol că reprezentanții puterilor au să refereze guvernelor lor asupra obiectului. La 1879 prințul României, printr-o epistolă, a încurajat pe patriarhii Orientului să trimiță împuterniciți speciali la București, spre a se înțelege cu guvernul asupra bazei unei învoieli directe. S-au trimis delegați, însă d. Boerescu, ministrul de externe de atunci, a declarat că, dacă mai există vreo neânțelegere, el poate negocia numai pe cale diplomatică asupra acestei afaceri. În urma acestora, cererile patriarhilor ca Poarta să înceapă o acțiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interesele unora sunt opozite cu cele ale altora, se lucrează pentru apărarea acestor interese mai cu osebire pe calea înțelegerilor amicale. Aceasta este norma în genere urmată și rezultatele practice ce ea a dat adese amintesc zicătoarea: Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă. Când popoarele au părăsit-o tunul singur a mai avut cuvântul. ... orice stat, fie mare, fie mic, și mai cu osebire când e mic, trebuie a căuta - mai cu seamă în unele situațiuni - să înnoade
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tăgăduia călătoriei suveranului orice înrîurire asupra mersului afacerilor țării, a apărării și garantării intereselor ei. E adânc înșelată opozițiunea. Ne 'ndeplinim o datorie patriotică și de conștiință arătând că opozițiunea s-a amăgit. Iată dar cum c-un cusur subțire "învoiala strâmbă " pe care "Romînul" o preferă "judecății drepte" s-aruncă în spinarea suveranului, ca și chestia Stroussberg, deși tot roșii erau și atunci la putere. "Învoiala strâmbă " preferabilă "judecății drepte" e regularea cestiunii Dunării. Îndealtmintrelea n-am înțelege ce "datorie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conștiință arătând că opozițiunea s-a amăgit. Iată dar cum c-un cusur subțire "învoiala strâmbă " pe care "Romînul" o preferă "judecății drepte" s-aruncă în spinarea suveranului, ca și chestia Stroussberg, deși tot roșii erau și atunci la putere. "Învoiala strâmbă " preferabilă "judecății drepte" e regularea cestiunii Dunării. Îndealtmintrelea n-am înțelege ce "datorie patriotică și de conștiință" ar fi avut "Romînul" {EminescuOpXII 378} de-a face asemenea degetare? Asta nu înseamnează nimic alta decât că, din nou, vor să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
națiune". C-un cuvânt, în toate aceste tirade oncțioase dar saturate de viclenie nu vedem decât intenția de-a se descărca, de-a se ascunde după o personalitate iresponsabilă și... de-a rămânea la putere chiar cu prețul Dunării, prin învoială strâmbă. Învoială? Dar dreaptă, strâmbă, cum o fi, în ce consistă învoiala? Ce se oferă - strâmb ori drept - în schimb pentru dreptul incontestabil al țării? Malul stâng al Dunării de la Porțile de Fier până la Galați este fără îndoială al nostru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un cuvânt, în toate aceste tirade oncțioase dar saturate de viclenie nu vedem decât intenția de-a se descărca, de-a se ascunde după o personalitate iresponsabilă și... de-a rămânea la putere chiar cu prețul Dunării, prin învoială strâmbă. Învoială? Dar dreaptă, strâmbă, cum o fi, în ce consistă învoiala? Ce se oferă - strâmb ori drept - în schimb pentru dreptul incontestabil al țării? Malul stâng al Dunării de la Porțile de Fier până la Galați este fără îndoială al nostru. Navigațiunea Austriei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viclenie nu vedem decât intenția de-a se descărca, de-a se ascunde după o personalitate iresponsabilă și... de-a rămânea la putere chiar cu prețul Dunării, prin învoială strâmbă. Învoială? Dar dreaptă, strâmbă, cum o fi, în ce consistă învoiala? Ce se oferă - strâmb ori drept - în schimb pentru dreptul incontestabil al țării? Malul stâng al Dunării de la Porțile de Fier până la Galați este fără îndoială al nostru. Navigațiunea Austriei e în adevăr însemnată; dar societatea de navigațiune pe Dunăre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o companie engleză sau franceză poate intra în drepturile ei, mai târziu una română poate. Ce se oferă în schimb, asta-i întrebarea? Cu această întrebare însă începe și lipsa de idei a foii guvernamentale. Căci strâmbă de-ar fi învoiala, de s-ar da adecă mai puțin ca compensație pentru ceea ce ni se cere, totuși compensație trebuie să existe, căci altfel nu este învoială nici strâmbă, nici dreaptă, ci uzurpațiune pură. Compensația aceasta trebuie - daca nu alta - să cântărească cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
această întrebare însă începe și lipsa de idei a foii guvernamentale. Căci strâmbă de-ar fi învoiala, de s-ar da adecă mai puțin ca compensație pentru ceea ce ni se cere, totuși compensație trebuie să existe, căci altfel nu este învoială nici strâmbă, nici dreaptă, ci uzurpațiune pură. Compensația aceasta trebuie - daca nu alta - să cântărească cel puțin atât cât pericolul la care ne-am espune în cazul când, intrați pe clima concesiilor, am trezi o veche rivalitate în Orient care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar, după cum merg lucrurile, preocuparea de căpetenie a celor interesați nu este de-a îndupleca România, ci aceea de-a preciza sfera de activitate și situația acestui delegat european în Comisia Mixtă. Ce vor face Adunările, ce guvernul, cu aceste învoieli pe deasupra capetelor noastre, cu aceste hotărâri de nobis sine nobis nu putem ști. Destul că atmosfera e încărcată de complicațiuni interioare și esterioare cari ar cere o grabnică soluțiune și cari nu vor găsi în cei chemați a le rezolva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
exigibile pentru mesajul tronului. Cu totul din vânt e aserțiunea pe care-o întîmpinăm într-o telegramă din Praga a "N[oii ] prese libere", care zice că, după asigurări oficioase, demisiunea d-lui Brătianu ar fi singurul mijloc al unei învoieli pacifice cu România. "Noua pr [esă] liberă" însăși pune-n îndoială aserțiunea corespondentului ei; și-n adevăr are cuvinte pentru aceasta, cu toate că o telegramă din Viena a ziarului "Politik" (din Praga) declară fără nici o rezervă că, în sferele Ministeriului de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor bucura peste hotară de drepturi egale cu celelalte naționalități mai mici la număr, pe atâta timp Austro-Ungaria e o putere străină, foarte străină pentru noi, egal de străină cu altele, vecine ori depărtate. Impopulară, imposibilă chiar va rămânea o învoială, oricât de strâmbă, pe câtă vreme suntem batjocoriți în sângele, în legea, în limba noastră. Și în sângele nostru românesc, nu în de alde Pherekydis, Giani, Carada etc., în limba noastră românească, nu în păsăreasca voastră, în poporul nostru istoric așa cum l-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-avem nici un drept de a ne amesteca în afacerile ei interioare. Dar tot astfel nu are nici Austro-Ungaria dreptul de-a se amesteca acolo unde începe teritorul nostru și întrebuințarea Dunării, după cum e regulată prin tractate. Lunecând pe calea "învoielii strîmbe" în aceea a "judecății drepte", nu facem decât să devenim obiectul unei vechi rivalități ce exista în Orient, fără meritul măcar de-a o fi provocat în interesul conservării noastre naționale. ["CA SĂ REZULTE CEVA... "] 2264 Ca să rezulte ceva de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putea spune există o violență generalizată al cărui corolar este starea de război pe care Grigore T. Popa o definea ca fiind „violența organizată și ura sistematizată, În care lozincile urii și ale discordiei Înlocuiesc rațiunea și Înțelegerea prin bună Învoială” (Reforma spiritului, ediția 2002, pg 260-261). Tendința de a asimila violenței manifestări ca impolitețea, desconsiderarea, ironia, lipsa de respect, depășește cu mult cadrul violenței. Am putea reține de aici doar insulta, injuria și jignirea În public, deși și acestea ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
răsfrânge asupra celor din jur : familie, medic, prieteni etc. Deși În aparență pacientul dorește să Întrețină 120 Suferința și creșterea spirituală conflicte cu anturajul, de fapt, el are ca scop atragerea aten‑ ției și a sprijinului celor din jur. Tocmeala, Învoiala sau negocierea este a treia fază, În care pacientul Încearcă o Înțelegere cu Dumnezeu, În care cere Acestuia prelungirea existenței sale, oferind În schimb fapte de bun creștin. Această etapă este simbolizată de replica „Dacă trăiesc, voi fi recunoscător”. Speranța
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sângele cald Lumină clară. (Întâia apariție) Poemul întreg își desfășoară vastele panorame în acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul înstrăinării rămâne doar o amintire dureroasă („Am fost pretutindeni omul Străin, / Care ascultă, fără să ia parte, tocmelile, căderile la învoială”), fiind larg compensat acum de starea de beatitudine a omului eliberat de angoase, ajuns la mult râvnita „revelație”, într-un tărâm transcendent, de unde orice senzație de constrângere e absentă, iar cosmosul întreg se descoperă privirii extaziate ca pură transparență, realitate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
-și impune propriile sărbători. În această confruntare, care este vizibilă până astăzi la nivelul calendarului popular românesc, ...„preoții se luptă din răsputeri cu Îndărătnicia poporului, dar În zadar. Și atunci, Biserica, obosită de luptă, se văzu silită să cadă la Învoială. Primi În noul calendar multe din sărbătorile pe care poporul stăruia să le păstreze din cultul străvechi, dar le boteză altfel. A păstrat sărbătoarea, adică ziua În care se serba ceva din cultul păgân, dar alungă numele zeului căruia sărbătoarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al ursitului fetei de măritat În noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, Întâlnirea Întâmplătoare de la târg ( În discuția celor trei, cuvântul noroc se repetă În sintagma noroc să ne dea Dumnezeu), Învoiala rapidă (de parc-ar fi fost un făcut) și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de a fi fost agățată În par. Venirea la târg, când - fără să se cunoască - eroii se Întâlnesc din nou, are un aer
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Theodor Callimachi (vechea familie românească Calmuș din Câmpulung) interzicea și el, prin două documente succesive, 16 mai 1760 și 11 ianuarie 1761 „câmpulungenilor și vămenilor să vâneze și să prindă pește pe domeniile mănăstirii, afară doar de cei care au învoială cu egumenul și plătesc pentru aceasta” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. II, p.95 footnote>. Prin așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 3 septembrie 1776 s-a hotărât „a tot felul de băuturi să fie și să se vândă numai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Benedict și călugării au urmărit cu îndârjire menținerea vechilor obligații ale vecinilor față de mănăstire. Așa, de exemplu, dintr-un document din 2 septembrie 1772 aflăm că Vasile Negură din satul Frumosu, angajând oameni din Vama, a organizat o stână fără învoială și a călcat și câteva fălci de fânaț din braniștea mănăstirii. Fiind judecat în lipsă pentru paguba adusă, a dat împreună cu simbriașii săi, darea cuvenită din brânza obținută, cu obligația de a nu mai produce alte pagube mănăstirii, în caz
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
părțile de jos și l-au vândut în casele lor. Aflând de aceasta și neștiind ce să facă, a mers egumenul cu nevoia lui la d-lui Vasile Balș stolnic, vornicul de atunci și a încheiat în față lui o învoială cu vămenii, după care aceștia să aibă a plăti câte un leu de fiecare vas. Unii au plătit, alții nu. În învoială vămenii s-au legat să nu mai vândă băutură fără știrea egumenului. Iar cât pentru munții pe care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nevoia lui la d-lui Vasile Balș stolnic, vornicul de atunci și a încheiat în față lui o învoială cu vămenii, după care aceștia să aibă a plăti câte un leu de fiecare vas. Unii au plătit, alții nu. În învoială vămenii s-au legat să nu mai vândă băutură fără știrea egumenului. Iar cât pentru munții pe care-i calcă vămenii, făcându-și stâni și călcând iarba, tot am cercetat și am găsit că Grigore Badale și Ioniță Sasul și-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
formă a evoluției manifestărilor materiale -, ci compromisul cu aceasta. Se pot, și pe aceasta o considerăm soluția ultimă a problemei cercetate, împăca exigențele tehnico economice legate de procesul de producție propriu-zis cu cerințele referitoare la combaterea foulingului biologic - „căzând la învoială“ cu acesta - dacă circuitul de apă de răcire este separat în două bucle: una închisă la nivelul instalației deservite, alta la nivelul turnului de răcire, printr’un schimbător de căldură. Circuitul de apă care include turnul de răcire, de astă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]